Incetarea raporturilor de munca prin acordul partilor si demisia. Efecte juridice si conditii diferite.

Incetarea raporturilor de munca prin acordul partilor si demisia. Efecte juridice si conditii diferite.

                                                           
                                                            - Art.55 lit.b si art.79 Codul muncii

Acordul exprimat de unitatea angajatoare cu privire la incetarea contractului individual de munca, la cererea angajatului nu poate fi interpretata decat in sensul disp. Art.55 lit.b Codul muncii si nu ca accepatrea unei demisii, in conditiile in care nu rezulta ca angajatul si-a dat  demisia, ca a fost acordat un termen de preaviz sau ca angajatorul a renuntat la acest termen.

(Decizia  1114/22 mai  2009 a Curtii de Apel Ploiesti - Sectia Litigii de Munca si Asigurari Sociale)  

Reclamanta SC L SRL cu sediul in comuna Chiojdu, judetul Buzau, a solicitat in contradictoriu cu paratul  IG, pronuntarea unei sentinte prin care sa se procedeze la rectificarea inscrierilor efectuate in carnetul de munca al paratului, respectiv modificarea temeiului de desfacere a contractului individual de munca din  17.04.2006, art. 55 lit. b  din Codul Muncii in art. 79 - demisie, Codul Muncii .
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin cererea din 17.04.2006, s-a  solicitat  angajatorului  incetarea contractului de munca  prin demisie, cererea  fiind de demisie. Nu se putea solicita  desfacerea contractului  de munca prin  acordul partilor, ci doar prin demisie . Avand  in vedere ca  motivul desfacerii contractului de munca  are implicatii asupra subventiei incasata de angajator, cat si de catre  angajat din bugetul  asigurarilor pentru somaj, subventie  care ar putea fi imputata celor doi , se solicita  admiterea actiunii, cu precizarea ca angajatul este de acord .
Prezent in instanta la termenul  din  09.03.2009, paratul a precizat ca si-a dat demisia, este de acord cu modificarea temeiului  de desfacere a contractului de munca  daca nu il  afecteaza cu ceva .
Prin sentinta civila nr.275/9.03.2009 Tribunalul Buzau a respins actiunea ca neintemeiata, cu motivarea ca potrivit inscrierilor  din carnetul de munca al paratului, IG a fost angajatul societatii SC  L_ SRL Chiojdu in perioada 01.10.2004 - 17.04.2006, incetarea contractului individual de munca  fiind conform art. 55 lit. b din Codul Muncii .
Prin dispozitia emisa de reclamanta, cu  nr. 109/ 17.04.2006, contractul  de  munca al  paratului a fost desfacut  la data de  17.04.2006 potrivit  art. 55 lit. b,  din Codul Muncii, dand eficienta cererii paratului, inregistrata sub nr.  108/17.04.2006 prin care  solicita unitatii  incetarea contractului  de munca cu data de 17.04.2006, cerere aprobata .
Potrivit art. 55 lit. b, din Codul Muncii, contractul  individual de munca poate inceta  ca urmare a acordului partilor, la data convenita de  acestea.
In cauza din probatoriul administrat  rezulta  cu certitudine ca incetarea contractului individual de munca  al paratului a avut loc prin  acordul partilor.
Paratul a solicitat prin cererea din  17.04.2006 aprobarea incetarii contractului de munca , unitatea reclamanta si-a exprimat acordul , aproband cererea, contractul incetand chiar din  17.04.2006 cand a intervenit  acordul partilor.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, criticand-o ca netemeinica si nelegala, cu motivarea ca prin aceasta sentinta recurenta este prejudiciata deoarece va fi nevoita sa restituie subventia de la AJOFM Buzau.
Mai arata recurenta ca atat societatea cat si paratul s-au aflat in eroare la momentul incetarii raporturilor de munca datorita faptului ca sunt obligati sa semneze niste formulare tipizate, fara a avea cunostinte de specialitate.
Se sustine, de asemenea, ca intentia reala a salariatului a fost aceea de a demisiona si ca acordul a fost in sensul renuntarii la termenul de preaviz.
Se invoca si practica judiciara a Tribunalului Buzau, solutii contrare celei din prezenta cauza.
Analizand actele si lucrarile dosarului, sentinta atacata si motivele de recurs, curtea a constatat ca recursul este nefondat.
Intimatul - parat IG a fost angajatul societatii SC  L_ SRL Chiojdu in perioada 01.10.2004 - 17.04.2006, incetarea contractului individual de munca  realizandu-se conform art. 55 lit. b din Codul Muncii .
Prin dispozitia emisa de recurenta, cu  nr. 109/ 17.04.2006, contractul  de  munca al  intimatului a fost desfacut  la data de  17.04.2006 potrivit  art. 55 lit. b,  din Codul Muncii, dandu-se eficienta cererii paratului, inregistrata sub nr.  108/17.04.2006 prin care  solicita unitatii  incetarea contractului  de munca cu data de 17.04.2006, cerere aprobata.
Potrivit art. 55 lit. b, din Codul Muncii, contractul  individual de munca poate inceta  ca urmare a acordului partilor, la data convenita de  acestea.
Art. 79 din Codul Muncii prevede ca  prin demisie se intelege actul unilateral  de vointa al salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului  individual de munca, dupa  implinirea unui termen de preaviz.
Termenul de preaviz este cel convenit de parti  in contractul individual  de munca si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru  salariatii cu functii de executie.
Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.
Ori,  in cauza, din cererea formulata  de intimatul - parat la 17.04.2006, nu rezulta  ca si-a dat  demisia, ca a fost acordat un termen de preaviz  sau ca angajatorul a renuntat la acest termen  pentru a fi indeplinite cerintele art. 79 Codul Muncii .
Din cererea aprobata de unitatea recurenta rezulta ca a intervenit acordul  partilor de incetare a contractului individual de munca, la chiar data  inregistrarii si formularii cererii de catre salariat.
In realitate, recurenta isi invoca propria culpa in emiterea unui act juridic, situatie ce nu poate conduce la admiterea actiunii sale.
Este evidenta aceasta situatie din chiar sustinerile recurentei, potrivit carora a constatat ca a facut o greseala acceptand incetarea raporturilor de munca prin acord, numai dupa controlul AJOFM, cand s-a stabilit ca in situatia data trebuie restituita subventia primita pentru intimatul-parat.
 Nu poate fi primita nici sustinerea ca in cauze similare, instanta de fond are o practica diferita, deoarece, din analiza hotararilor depuse rezulta ca situatiile concrete analizate in acele spete au fost diferite de cele din prezenta cauza, probele din acele spete dovedind sustinerile partilor.
Prin urmare, hotararea instantei de fond este legala si temeinica, iar curtea, vazand disp. art.304, 3041 si 312 alin.1 C.pr.civ., a respins recursul ca nefondat.