JONCTIUNEA POSESIILOR. NEINDEPLINIREA CONDITILOR PENTRU APLICAREA ACESTEIA

JONCTIUNEA POSESIILOR. NEINDEPLINIREA CONDITILOR PENTRU APLICAREA ACESTEIA Potrivit doctrinei, jonctiunea posesiilor este posibila daca este vorba de o posesie propriu-zisa, iar cel ce invoca jonctiunea este un succesor in drepturi al autorului.
Pentru a exercita posesia trebuie indeplinite cumulativ doua conditii- efectuarea de acte materiale de detinere si de folosire a bunului (corpus) si intentia efectuarii acestor acte pentru sine, in maniera in care le-ar fi exercitat proprietarul dreptului real asupra bunului (animus). In situatia in care in speta cel de-al doilea element nu a fost probat, simpla folosire a terenului exercitata de catre recurent in absenta declararii terenului la rol, nefiind suficienta pentru caracterizarea posesiei sale ca utila, in sensul art. 1847 Cod civil si nici nu s-a dovedit calitatea sa  de succesor in drepturi a persoanei care a exercitat anterior posesia nu se poate face aplicarea institutiei privind jonctiunea posesiilor.
    

Prin decizia civila  nr.443/18 mai 2009 Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul P.N. impotriva deciziei civile nr. 22 pronuntata de Tribunalul Prahova la data de 15 ianuarie 2009 in contradictoriu cu paratul P.M.P. pentru urmatoarele considerente:
Cu ocazia promovarii actiunii reclamantul s-a prevalat pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu de uzucapiunea de 30 de ani, prin jonctiunea posesiunii sale exercitata din anul 1993- anul dobandirii imobilului - cu cea exercitata de numita B.A., persoana de la care a sustinut ca a dobandit bunul.
Potrivit doctrinei, jonctiunea posesiilor este posibila daca este vorba de o posesie propriu-zisa, iar cel ce invoca jonctiunea este un succesor in drepturi al autorului.
In speta, posesia exercitata de catre reclamantul-recurent nu a indeplinit aceste conditii, intrucat desi, a pretins ca a dobandit si a stapanit bunul ca un adevarat proprietar, incepand din anul 1993, recurentul-reclamant nu a procedat la declararea la rol a terenului posedat si nu a achitat niciodata taxele si impozitele aferente, neintelegand sa se comporte ca un adevarat proprietar.
Avand in vedere ca pentru a exercita posesia trebuie indeplinite cumulativ doua conditii - efectuarea de acte materiale de detinere si de folosire a bunului (corpus) si intentia efectuarii acestor acte pentru sine, in maniera in care le-ar fi exercitat proprietarul dreptului real asupra bunului (animus), s-a retinut ca in speta cel de-al doilea element nu a fost dovedit, simpla folosire a terenului exercitata de catre recurent in absenta declararii terenului la rol, nefiind suficienta pentru caracterizarea posesiei sale ca utila, in sensul art. 1847 Cod civil.
Totodata, in cauza nu a fost dovedita nici cea de-a doua conditie necesara pentru jonctiunea posesiilor, referitoare la calitatea recurentului de succesor in drepturi al autoarei sale.
Astfel, in cererea de chemare in judecata acesta a pretins ca a dobandit terenul, fara a specifica modalitatea, de la numita B.A., iar instanta de fond a retinut, in considerentele hotararii, ca reclamantul l-ar fi cumparat, fara act scris, in anul 1993, de la B.A..
In recurs, reclamantul s-a prevalat de un act nou, reprezentat de un inscris sub semnatura privata, intitulat "chitanta", datat 18.12.1993, in care se mentiona ca terenul in litigiu este vandut reclamantului de numita B.A..
Intrucat in acest inscris nu este mentionat nici un pret, dar in schimb se stipuleaza ca vanzatorul sa nu mai aiba vreo pretentie asupra bunului s-a considerat ca, raportat la acest act inform, a carui existenta nici nu a fost invocata pana in faza procesuala a recursului, conditia de succesor in drepturi a persoanei care a exercitat anterior posesia nu este indeplinita in cazul recurentului-reclamant.
In considerarea acestor argumente, Curtea constatand ca in cauza nu exista nici un motiv de nelegalitate a deciziei pronuntata de instanta de apel a respins  recursul ca nefondat.