Evaziune fiscala. Cazurile in care se poate dispune incetarea procesului penal si inlocuirea raspunderii penale cu raspunderea administrativa. Legea 241/2005 - Art.10 alin.1

Art.10 alin.1 din Legea 241/2005 introduce un nou caz de incetare a procesului penal si inlocuirea raspunderii penale cu raspunderea administrativa,respectiv acela in care,inculpatul achita in intregime prejudiciul cu valoare de pana la 50.000 EURO,in cursul urmaririi penale sau al judecatii (pana la primul termen de judecata).
Aceasta dispozitie de clementa opereaza nu numai in cazul infractiunilor de evaziune fiscala enumerate in art.9 din Legea 241/2005,ci si in cazul infractiunilor aflate in legatura cu acestea,prevazute in art.3-8 din acelasi act normativ.

Prin sentinta penala nr.335/07.XII.2005,Judecatoria Sinaia a condamnat pe inc.S.C.la pedeapsa amenzii de 1000 RON,pentru comiterea infractiunii de "retinere si revarsare in termenul legal al impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa",prev.de art.6 din legea 241/2005,fapta constand in aceea ca,in calitate de administrator al SC"C.Serv.Com"SRL Azuga,a retinut de la salariatii unitatii suma de 191.817.472 lei ROL, reprezentand impozite pe venituri din salarii,contributiile la asigurarile sociale de sanatate si la fondul de somaj,in perioada ianuarie 1999 - decembrie 2004, suma pe care nu a virat-o in termen legal la bugetele corespunzatoare.
Sub aspectul succesiunii in timp a dispozitiilor legale care au incriminat aceasta infractiune,instanta de fond a retinut ca,initial fapta a fost prevazuta in vechea lege a evaziunii fiscale,respectiv Legea 87/1994,fiind ulterior reglementata de Codul Muncii (Legea nr.53/2003) apoi introdusa in Codul de procedura fiscala in disp.art.182/1 alin.2 devenit prin republicare, art.188,precizandu-se ca in prezent aceeasi infractiune face obiectul art.6 din Legea nr.241/2005,intrata in vigoare la 26 august 2005.
  Deoarece,inculpatul a achitat in intregime prejudiciul, inainte de primul termen de judecata, s-a pus problema daca acesta se incadreaza in cazurile de nepedepsire si de reducere a pedepselor, prev.de art.din Legea 241/2005.
Instanta a considerat ca nu pot fi retinute in favoarea inculpatului dispozitia de clementa prev.de art.10 din Legea 241/2005,intrucat acestea opereaza exclusiv in cazul infractiunilor de evaziune fiscala,strict enumerate in art.9 din acelasi act normativ.
Cum inculpatul nu a savarsit o infractiune de evaziune fiscala ci una conexa evaziunii fiscale, s-a considerat ca nu poate beneficia de dispozitiile favorabile ale art.10 din Legea 241/2005.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia si inculpatul.
Parchetul a solicitat achitarea inculpatului, considerand ca inculpatul nu a actionat cu intentie,intarzierea cu care a virat sumele in cauza fiind determinata de situatia economica grea a societatilor pe care le administra,generata de nerespectarea clauzelor contractuale cu alti beneficiari cu care se afla in relatii comerciale.
Inculpatul a sustinut de asemenea ca nu se face vinovat de comiterea faptei lipsind latura subiectiva a acesteia.
Intr-o alta teza,inculpatul a criticat solutia primei instante solicitand aplicarea art.10 din legea 241/2005 deoarece a achitat in intregime si la termen intreg prejudiciul care se situeaza sub 50.000 EURO,fapt care ar fi trebuit sa atraga incetarea procesului penal.
Prin decizia penala nr.108/17 februarie 2006 Tribunalul Prahova a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia si de inculpatul S.C..
In recursurile declarate de inculpat si Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova, Curtea a casat in parte ambele hotarari si a dispus incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului in conformitate cu disp.art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005,inlocuind raspunderea penala cu raspunderea administrativa,aplicand inculpatului amenda administrativa in suma de 800 lei, celelalte dispozitii fiind mentinute.
Curtea, a constatat ca inculpatul a achitat in intregime prejudiciul in valoare de pana la 50.000 EURO,astfel incat,a intervenit o cauza care impiedica tragerea la raspundere penala a inculpatului.
Contrar opiniilor instantelor anterioare,Curtea a apreciat ca dispozitiile de clementa ale art.10 din Legea 241/2005 sunt aplicabile nu  numai in cazul infractiunilor de evaziune fiscala,enumerate in art.9 din acelasi act normativ, ci si in cazul infractiunilor aflate in legatura cu evaziunea fiscala,prev.de art.3-8 din Legea 241/2005.
Un argument in sustinerea solutiei a fost intentia legiuitorului care transpare din continutul Legii 241/2005 si anume aceea de recuperare la bugetul statului a sumelor datorate de contribuabili cat si imprejurarea ca o atare dispozitie de inlaturare a raspunderii penale nu poate fi aplicabila doar in cazul unor infractiuni mai grave si inaplicabila in cazul celor mai usoare.
Sub acest aspect,s-a concluzionat ca ar fi de neconceput ca inlocuirea raspunderii penale sa poata avea loc in cazul strict al infractiunilor de evaziune fiscala,ce prezinta o gravitate sporita,relevata de insesi limitele de pedeapsa fixate si sa nu fie aplicabila in cazul celorlalte infractiuni aflate in
stransa legatura cu acestea,sanctionate delege cu pedepse mai usoare,deoarece ar fi incalcate principii fundamentale ale dreptului.
S-a mai apelat si la argumentul titlului Legii nr.241/2005,respectiv "pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale", titlu care defineste domeniul de aplicare al legii respectiv toate infractiunile de evaziune fiscala ca si cele aflate in stransa legatura cu acestea,ceea ce inseamna ca si cauza de nepedepsire prevazuta de art.10 din Legea nr.241/2005,trebuie sa se aplice pentru toate categoriile de infractiuni la care acest act normativ se refera.