Ordin de protectie

DOSAR NR. XXXX/193/2013                                  ordin de protectie  -  apel  
R O M A N I A
TRIBUNALUL BOTOSANI - SECTIA CIVILA
DECIZIA NR. XX
Sedinta Camerei de Consiliu  din  xx.xx.xxxx
Presedinte -  
Judecator      -
Grefier        -
            Ministerul Public - reprezentat de procuror

La ordine  judecarea  apelului declarat de apelantul  - parat H. O. F., domiciliat  in Botosani, Aleea X nr. Y prin aparator ales  T. F. din Botosani,  strada X nr. Y, bl. Z, sc. T, ap. U,     impotriva sentintei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx  in contradictoriu cu reclamanta - intimata H. M., domiciliata in Botosani, Aleea X nr. Y, judetul Botosani sau  Botosani, Aleea X nr. Y, sc. Z, ap. T si partea in proces Parchetul de pe langa Tribunalul  Botosani, avand ca obiect  "ordin de protectie".   
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta  paratul - apelant asistat de avocat T. F. si  reclamanta - intimata, lipsind  aparatorul acesteia respectiv avocat B. C..
S-a facut   referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care arata ca   procedura  de citare este legal indeplinita.
Avocat T. F. pentru  paratul - apelant arata ca potrivit art. 30 din Legea 217 termenul de declarare a caii de atac este de 3 zile de la pronuntarea sentintei instantei de fond si  ca este supusa numai recursului.
Instanta da citire continutului incheierii de sedinta din xx.xx.xxxx, prin care s-a stabilit ca  calea de atac a prezentei cauze este cea a apelului potrivit Legii 134/2010  situatie in care completul  de judecata  este legal  constituit fiind  calea de atac a apelului.
Nemaifiind alte  cereri de formulat sau probe de administrat, instanta constata petitia de apel in stare de judecata si acorda cuvantul asupra fondului pricinii.
Aparatorul paratului - apelant solicita admiterea apelului si sa desfiintati in totalitate hotararea  pronuntata de instanta de fond.
Arata ca hotararea instantei de fond a fost  data cu aplicarea gresita a legii, respectiv art. 1 (2), art. 2 lit."c" art. 23 din  Legea 217/2003. Potrivit art. 23 numai persoana a carei viata, integritate fizica sau   psihica  ori libertate pusa in pericol  poate solicita ordin de protectie.
Reclamanta - intimata a fost contractata de apelant doar pentru a o atentiona  sa achite  datoriile  contractate de societatea la care aceasta are calitatea de asociat unic, datorii  care au fost  garantate cu locuinta comuna a partilor.
Refuzul reclamantei - intimate de a achita datoriile contractate  poate fi considerat un abuz economic,  conform art. 4 din Legea 217/2003. Se pune problema  daca exista sau a existat aceasta violenta expusa de reclamanta, din momentul in care aceasta a parasit locuinta  impreuna  cu copilul, iar singura sursa ca apelantul  sa ia contract cu copilul  era unitatea scolara unde isi  frecventeaza  cursurile scolare. Or, reclamanta - intimata a considerat acest gest de afectiune al apelantului  ca fiind o presiune psihica  asupra copilului. Pentru dezvoltarea normala a unui copil  este nevoie de  dragostea din partea mamei  si autoritate din partea tatalui. Apelantul doreste  sa se impace cu  reclamanta - intimata.
De observat  ca cererea reclamantei nu a  respectat conditiile  prevazute de art. 26 alin. 1 cap. IV  din Legea 217/2003 potrivit carora: "cererea privind emiterea ordinului de protectie  se intocmeste  potrivit formulatului  prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta  legea", abia ulterior promovarii actiunii reclamanta a  depus  precizari la actiune conform formularului tip.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului atat in ceea de priveste situatia de forma  cat si situatia de fapt expusa, aceasta lege a dat posibilitatea partilor masura de protectie care a fost instituita, tocmai pentru a analiza  situatia copilului.
Reclamanta - intimata arata ca aparatorul ales nu a putut sa se prezinte.
Solicita  respingerea apelului si mentinerea hotararii instantei de fond ca fiind  legala si temeinica.
Arata ca datoriile contractate de societate le achita lunar, nu s-a opus niciodata  ca minorul  sa nu se intalneasca cu apelantul, avand in vedere ca copilul are  14 ani si poate singur sa aleaga calea cea mai buna. Or,  apelantul cand se intalneste  cu copilul nu incearca  sa aplaneze  aceasta situatie  ci, mai rau o inrautateste, vorbindu-i urat  despre mama sa. 

                           T R I B U N A L U L
Asupra cererii de apel de  fata;
Prin cererea inregistrata sub nr. XXXX/193/27.02.2013 pe rolul Judecatoriei Botosani,  reclamanta H. M.  a solicitat in contradictoriu cu  paratul H. O. F. sa se dispuna  emiterea  unui ordin de protectie, respectiv evacuarea temporara a paratului din locuinta, reintegrarea sa si a copiilor  in locuinta familiei, limitarea dreptului de folosinta a paratului, obligarea acestuia  la pastrarea unei distante minime fata de ea, copil, resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant, interzicerea oricarui contact, incredintarea minorului sau stabilirea resedintei acestuia si suportarea de catre parat a chiriei sau intretinerii pentru locuinta temporara.
 In motivarea cererii, reclamanta  a aratat ca a fost lovita violent in locuinta familiei din Botosani, Aleea X, nr. Y, la data de xx.xx.xxxx si primeste zilnic amenintari de la sotul sau, fiind urmarita si hartuita de  acesta,  aflandu-se in proces de divort.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar urmatoarele inscrisuri: copie cerere ( filele 6-7), acte de stare civila ( filele 8 si120, certificate medico legale ( filele 9-10 si 12-14).
 Paratul legal citat a depus intampinare prin care a aratat ca reclamanta a completat cererea tipizata in mod confuz si iresponsabil pentru a induce in eroare instanta.
La  data de xx.xx.xxxx, in jurul orelor 18:00 - 18:30 reclamanta a venit acasa intr-o avansata stare de ebrietate si a provocat un scandal, respectiv in legatura  cu o importanta suma de bani pe care a furat-o din casa in mai multe etape in total de 3.000 euro si 27.000 lei, alte obiecte si o verigheta de aur de 4,5 grame, banii fiind ai sai din salarii, salarii compensatorii, imprumuturi CAR si imprumuturi de la persoane fizice.  Scandalul pe care l-a premeditat si l-a provocat a constat in imbranceli reciproce, reclamanta instruindu-l in prealabil pe minor sa  telefoneze  la 112, venind un echipaj de la politie si unul de la jandarmi care au constatat ca  a deranjat ordinea publica si nu ca reclamanta era lovita. De asemenea, a cautat-o personal pe reclamanta cat si alte persoane  pentru a o ruga sa achite ratele la Banca Transilvania  unde  a facut un credit important, iar el este girant principal. A mai aratat ca  reclamanta gestioneaza in mod fraudulos SC X SRL unde paratul figureaza ca coproprietar, precum si Oficiul de Asigurari. Din momentul in care s-a pensionat pe caz de boala  si primeste  o pensie de 715 lei, reclamantei nu ii mai convine. Nu are timp sa se ocupe de buna educatie a minorului si nici nu se pricepe.
Totodata,  a mai aratat  ca reclamanta a  promovat actiunea de divort  iar pe data de xx.xx.xxxx, aceasta a declarat de buna voie ca a parasit domiciliul si a abandonat familia, premeditand neplata ratelor si avand o relatie extraconjugala cu soferul P. A. pe care a tinut-o ascunsa, acesta asistand la discutiile cu reclamanta ce se limitau la datoriile bancare. A sustinut ca nu exista nici un pericol ca minorul sa locuiasca in continuare pe Aleea X, nr. Y.
De asemenea, paratul a  mai arata ca nu a hartuit-o pe reclamanta  si ca el nu o va mai cauta daca aceasta  isi achita datoriile.
In dovedirea cererii, paratul a depus la dosar  inscrisuri: somatii ( filele 41-43), memoriu special ( filele 45-56), nota de prezentare ( filele 58-62), somatii,contracte, chitante ( filele 85-102).
Din oficiu, instanta de fond a solicitat relatii de la Politia mun. Botosani cu privire la plangerile formulate de catre parti ( filele 66-79), precum si catre DGASPC Botosani ( filele 107-108).
Ulterior, la termenul de judecata din data de xx.xx.xxxx, reclamanta a depus precizari la actiune  prin care a aratat ca solicita emiterea ordinului de protectie prin care paratului sa i se interzica a se apropia la mai putin de 50 metri de ea si copilul rezultat din casatoria acestora,  accesul in autoturismele cu nr. de inmatriculare BT-XX-XXX si BT-XX-XXX apartinand SC X SRL, precum si accesul paratului la domiciliul sau actual si a se apropia la mai putin de 50 metri de Scoala nr. 17 unde minorul  este elev,  intrucat paratul a amenintat-o de la data introducerii cererii de divort, o urmareste constant, se  urca in autoturismele indicate, provoaca scandaluri de fata cu calatorii, a formulat plangeri nejustificate la Politie, Protectia Copilului, la ITM, la Garda Financiara, ARR etc, a terorizat copilul la scoala, nefiind interesat de raul pe care  il face acestuia.
 In cauza, au fost audiati martorii A. C. V., P. V. si D. R. E..
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, prima instanta de judecata a retinut ca potrivit prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 217/2003, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. Conform art. 4 din Legea nr. 217/2003, violenta in familie se poate manifesta sub mai multe forme, respectiv violenta verbala, violenta psihologica, violenta fizica, violenta sexuala, violenta economica, violenta sociala si violenta spirituala.
Prin urmare, fata de dispozitiile anterior mentionate, pentru emiterea unui ordin de protectie, sunt necesar a fi indeplinite o serie de conditii si anume: viata, libertatea, integritatea fizica sau psihica a persoanei care solicita emiterea ordinului de protectiei sa fi fost pusa in pericol printr-un act de violenta ( fizica sau psihica) in una din formele prevazute in art. 4 lit. a) - g) din partea unui membru de familie definit prin art. 5 din Legea nr. 217/2003 (ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului; reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale), iar masura sa aiba caracter provizoriu si urgent.
 A retinut prima instanta ca  integritatea psihica a reclamantei si a copilului partilor este pusa in pericol printr-un act de violenta psihologica in sensul provocarii de stari de tensiune si de suferinta psihica.
Astfel, din data de  xx.xx.xxxx, cand a intervenit separarea in fapt a partilor, paratul si-a hartuit in mod constant sotia si fiul sau, sotia sub aparenta unor discutii cu privire la ratele pe care societatea al carei administrator este aceasta si formularea de sesizari la politie si DGASPC cu privire la faptul ca reclamanta nu detine mutatie la noua adresa si, respectiv, daca DGASPC a dat mandat reclamantei pentru a avea in ingrijire minorul, iar fiul prin prezentarea permanenta a paratului la scoala unde invata acesta si crearea unor stari stanjenitoare pentru minor in raport cu cadrele didactice si colegii acestuia. Astfel, martorul A. C. V. a aratat ca paratul venea zilnic intr-o perioada, stand ascuns si izbindu-se in usa de la microbuz si reprosandu-i reclamantei diverse probleme, iar reclamanta se simte terorizata in prezenta acestuia, fiindu-i frica sa mearga noaptea singura acasa in timp ce martora D. R. E., directoarea scolii unde invata minorul, a relatat o imprejurare in care paratul a venit la scoala la minor si a ingenunchiat in fata acestuia, copilul uitandu-se oriunde numai la parat nu, iar, din discutia cu minorul, martora a aratat ca acesta a declarat ca nu merge acasa din cauza certurilor, agresiunilor fizice si verbale. Aceeasi martora a mai aratat ca paratul il asteapta pe  minor si la 7 si la ora 14, fiind foarte insistent, iar copilul se simte pandit , luat prin surprindere, paratul dorind cu insistenta sa vada copilul, sa se intalneasca cu acesta, copilul fiind afectat. In plus, instanta  a retinut  din declaratiile martorului D. R. E. ca martorul P. V. a cautat-o pe aceasta pentru a-i spune ce sa spuna la proces, aceasta nefiind decat o reflexie a celor dorite de catre parat si denota insistenta acestuia in solutionarea problemelor in sensul dorit de catre parat.
Faptul ca  martorul P. V. a intervenit si a mers la cel de-al doilea martor pune la indoiala declaratiile acestuia care, de altfel, vizeaza doar aspectele legate de ratele la banca pe care partile le-ar avea de platit, nefiind o persoana care sa fie frecvent prezenta in casa partilor si sa cunoasca aspecte legate de comportamentul partilor una fata de cealalta si fata de minor.  Este adevarat ca neplata ratelor poate constitui un motiv de stres pentru parat, insa acesta nu justifica prin sine comportamentul constant al paratului care isi urmareste sotia si fiul, provocand stari de tensiune inacceptabile mai ales pentru dezvoltarea psihica a minorului si pregatirea scolara a acestuia.
Din  inscrisurile depuse la dosar de catre parat instanta a dedus  incapacitatea acestuia  in realizarea faptei de  hartuire a sotiei si a  copilului la locul de munca si la scoala.  Depozitiile martorilor audiati in cauza, in special a martorei D. R. E. relevand o persoana instabila din punct de vedere emotional, conditii in  care  instanta a apreciat  ca, prin comportamentul sau, paratul creeaza un pericol  pentru integritatea fizica si psihica a reclamantei si a minorului, ceea ce denota si urgenta cererii acesteia de emitere a unui ordin de protectie.
 In plus, instanta  a avut  in vedere si faptul ca, in data de xx.xx.xxxx,  cand a avut loc  altercatia intre cele doua parti, in urma careia reclamanta a avut nevoie de 3-4 zile ingrijiri medicale pentru vindecare ( fila 9), paratul a fost sanctionat contraventional.
Desi paratul a justificat constant comportamentul  prin imprejurarea ca el este garant principal  pentru contractul de credit incheiat de societate s-a observat  ca afirmatia sa nu este reala atata timp cat in calitate de imprumutat si garanti figureaza societatea, reclamanta si paratul ( fila 89).
 Fata de considerentele expuse, prima  instanta  a admis  in parte actiunea  in sensul obligarii  paratului de a pastra o distanta minima de 50 m fata de reclamanta H. M. si de minorul rezultat din casatoria partilor, respectiv H. A. G., precum si fata de unitatea de invatamant unde este elev minorul, respectiv Scoala nr. 17, jud. Botosani.
In ceea ce priveste interdictia accesului paratului in autoturismele proprietatea SC X SRL, instanta  a retinut ca o astfel de masura nu se incadreaza in nici una din cele limitativ prevazute de art. 23 alin. 1-3 din Legea nr. 217/2003 si, in plus, ordinul de protectie vizeaza intotdeauna protejarea unei persoane si nu a unor bunuri, protejarea persoanei fiind realizata in acest caz prin pastrarea distantei de catre parat, implicit in situatia in care reclamanta s-ar afla in autoturismele mentionate. Pe cale de consecinta, instanta  a respins aceasta solicitare.
 Fata de prevederile art. 31 alin.1 din Legea nr. 217/2003, instanta  a dispus  comunicarea prezentului ordin de protectie Politiei mun. Botosani in vederea punerii in executare a acestuia, stabilind durata masurilor dispuse ca fiind de 6 luni de la data emiterii  ordinului.
In temeiul art. 23 alin.3 din Legea nr. 217/2003, instanta  a dispus obligarea paratului de a urma consiliere psihologica, apreciind din ansamblul probator administrat in cauza cu privire la comportamentul paratului usor schimbator si starile descrise de catre martori ca se impune o astfel de masura, in lipsa careia nici masurile dispuse prin acest ordin nu ar fi unele eficiente.
Impotriva sentintei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a  formulat apel  paratul H. O. F..
In  determinarea naturii caii de atac, instanta are in  vedere   faptul ca potrivit  art. 7  din  cadrul capitolului Dispozitii de punere in aplicare din cuprinsul  Legii 76/2012, se dispune ca,  daca  prin aceasta lege nu se prevede    altfel, ori de cate ori  printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este "definitiva",  de la intrarii in vigoare a codului  de procedura civila, aceasta va fi supusa numai apelului la instanta  ierarhic superioara.
Alin. 2  al aceluiasi articol stabileste  ca  dispozitiile alin. 1  se aplica si in cazul in care  printr-o lege speciala se prevede ca  hotararea judecatoreasca de prima instanta este "supusa recursului", sau ca "poate fi atacata cu recurs" ori dupa caz, legea speciala  foloseste o  alta expresie similara.
Cum Legea 217/2003 prevedea calea de atac a recursului, iar cererea formulata de  catre reclamanta a fost introdusa dupa data intrarii  in vigoare a Legii 134/2010,  va retine ca sunt aplicabile  aceste prevederi lege, astfel incat sentinta nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecatoriei  Botosani, este supusa numai apelului la  Tribunalul Botosani.
In motivarea cererii de apel,  a aratat  paratul ca  s-au aplicat in mod gresit  prevederile Legii 217/2003,  respectiv ale  art. 1 alin. 2  art. 2 lit. c, art. 4 si art. 23 din acest act normativ.
A aratat ca, potrivit art. 23 alin. 1: "numai  persoana a carei viata,  integritate psihica si psihica, ori libertate este  pusa in pericol printr-un act de violenta  manifestat  in  formele prevazute de art. 4 din  Legea 217/2003, poate solicita  ordin de protectie.
A mai aratat faptul ca situatia de a-i aminti reclamantei ca trebuie sa-si plateasca datoriile in conditiile in care  primise  somatie  nu poate  fi  catalogata drept  violenta in familie in sensul art. 4 din lege.
A mai sustinut ca, dimpotriva  refuzul reclamantei de a achita aceste datorii  cu  luarea in considerare a consecintelor ce decurg din  acest refuz, poate  fi considerat  o violenta economica in sensul art.  4 din Legea 217/2003.
In ceea  ce il priveste pe  minorul A., a  aratat   faptul ca nu l-a cautat  la scoala si l-a  implorat   sa  revina in familie.
La cererea de apel formulata prin  reprezentant  a fost anexat si memoriul scris al  paratului (f. 6 - 14 dosar).
In cuprinsul acestui memoriu paratul a aratat ca solutia a fost data in mod gresit de catre Judecatoria Botosani pentru motivul ca, cererea privind emiterea ordinului de protectia nu a fost  formulata  cu  respectarea dispozitiilor legale si  anume  a art. 26 alin. 1 cap. IV .
A sustinut ca procurorul de  sedinta   a sesizat in prima faza acest aspect, insa ulterior,  Ministerul Public nu a fost reprezentat prin aceeasi persoana. 
A aratat ca precizarile depuse la xx.xx.xxxx prin  avocat nu pot  tine loc de cerere conform  prevederile  ale art. 26 alin. 1 din Legea 217/2003.
A mai sustinut ca, niciodata reclamanta nu a  dovedit  ca a fost  hartuita  si urmarita  de catre parat, astfel cum s-a afirmat in  cererea completata in mod  gresit.
Ca,  motivele invocate se refera la o situatie  trecuta   pentru care organele  statului au luat masuri  la momentul  oportun ,  astfel ca nu mai pot fi invocate si in sustinerea cererii de emiterea a ordinului de protectie.  Ele se refera  la un incident produs in familie la  data de xx.xx.xxxx, premeditat  de catre reclamanta.
A sustinut ca  aceasta a  venit acasa in stare de ebrietate si nu a putut sa justifice  lipsa  unor bani din casa.
Dupa  aceasta data nu exista nici o proba in legatura cu atitudinea sa.
A sustinut ca nu sunt adevarate sustinerile reclamantei potrivit carora ar fi terorizat  copilului la scoala  si ca ar fi mers cu minorul  sa dea  declaratie la autoritati.
De asemenea, nu sunt  adevarate nici  sustinerile  potrivit carora,  ar fi amenintat-o de multe ori chiar cu  moartea,  ca ar fi urmarit-o in mod constant si  ca   ar fi provocat  scandal de fata cu alte persoane.
In legatura cu acestea nu au fost aduse  probe in fata instantei.
A invocat in sustinerea  acestor aparari faptul ca, reclamanta nu a facut plangeri si reclamatii   sau sesizari la politie imediat  dupa  ce aceasta  pretinde ca ar fi  avut loc o  astfel de atitudine.
Plangerile la  organele statului, nu au nici o legatura cu  solicitarea reclamantei pentru a obtine   ordin  de protectie.
Ceea  ce a urmarit paratul  a fost de a instiinta aceste institutii  despre faptul ca reclamanta gestioneaza in mod fraudulos firma SC. X SRL Botosani, firma specializata transport auto persoane, apartinand familiei H. ca si bun comun, pentru care paratul este garant principal si coproprietar, raspunzand in solidar fata de administratoarea societatii,
A reiterat  existenta unei  violente economice in sensul art. 4 alin. "e"  din lege la care este supus paratul, sustinand ca este dreptul  sau a face asemenea petitii.
Totodata, a  aratat ca instanta a retinut in mod gresit ca ar fi cautat-o pe reclamanta in sensul de a o  hartui. A definit  notiunea de  hartuire si a  sustinut  ca in fapt, situatia nu a fost  astfel cum a fost prezentata de catre reclamanta. In realitate el a cautat-o pe  aceasta pentru  a-i aduce aminte ca trebuie sa  plateasca ratele  lunare la Banca Transilvania.
Niciodata in cele 87 de zile de cand reclamanta a plecat de la  locul in care  traiau in comun  nu ar  fi  supus-o  pe aceasta violentei  verbale, psihologice, violentei  fizice, violentei  sexuale, violentei  rasiale sau violentei  spirituale, forme de violente prevazute de Legea 217/2003.
Dimpotriva,   paratul a fost supus  violentei economice.  A mai sustinut ca, reclamanta este cercetata  pentru fapte  penale,  rezultand in mod evident ca aceasta este suparata.  Ea nu recunoaste  ca nu-si  plateste  datoriile iar in fata organelor de politie   a sustinut ca  a parasit  locuinta comuna de buna voie   dar  nu pentru  ca ar fi fost hartuita. A mai  mentionat ca  reclamanta  a dat o declaratie in care  a  aratat  ca a fost cautata pentru  a-si achita datoriile iar nu pentru a fi hartuita. 
A solicitat administrarea probei cu inscrisurile reprezentate de aceste declaratii.
A mai sustinut paratul ca pe rolul instantelor  se afla cererea de divort (XXX/193/2013), urmand sa se stabileasca modalitatea de exercitare a autoritatii  parinteste.
A  subliniat efectul pe care il  va avea solutia data in prezenta cauza fata de modalitatea de solutionare a cererii de divort.
Problema esentiala a reclamantei  este aceea  ca  aceasta nu poate  sa-si plateasca datoriile pe care le are si nu  vrea acest lucru.
Prin urmare, a solicitat  desfiintarea sentintei pronuntata in dosarul XXXX/193/2013.
Apelantul  a renuntat implicit la administrarea probei cu inscrisuri, astfel la termenul de judecata din xx.xx.xxxx, aratand ca  nu are de formulat cereri in legatura cu  judecata.
Prezent in fata instantei  de judecata la termenul din xx.xx.xxxx,  minorul H. A. G. a aratat ca isi insuseste  cererea formulata de catre reclamanta H. M..
Analizand cererea de apel,  instanta va constata ca aceasta este nefondata, urmand a fi  respinsa.
Potrivit art. 3 alin. 1 li. "c" din Legea 217/2003, protectia si promovarea  drepturilor  victimelor, violentelor se realizeaza  in conformitate  cu  principiul prevenirii  savarsirii actelor de violenta  in familie.
Contrar celor sustinute de catre parat prin cererea de apel si a anexei la aceasta cerere, din inscrisurile dosarului  rezulta o situatie de fapt  care reclama  tocmai luarea unor masuri in vederea prevenirii savarsirii actelor  de violenta.
Potrivit acestui principiu, astfel cum rezulta din reglementarea mentionata  este suficienta  existenta unei amenintari  de  savarsire a unui act de violenta, masura putandu-se lua tocmai in scopul prevenirii savarsirii in mod  efectiv  a actului.
Este evident ca, intre parti, exista tensiuni paratul nefiind  multumit de  atitudinea reclamantei in legatura cu datoria  pentru care acesta raspunde in solidar.
Astfel, din  declaratia  martorilor audiati in cauza rezulta ca paratul a  manifestat atitudini ce ar putea reprezenta un eventual  pericol, in sensul ca,  acesta venea zilnic la locul unde isi desfasura activitatea reclamanta, statea ascuns,  apoi  se izbea in usa de la microbuz, imprejurare in care reclamanta  statea in spatele microbuzului cu  perdelele  trase, manifestand  frica fata de parat.
Au mai sustinut martorii  ca paratul reprosa  aspecte in legatura cu  o plata si ca  era necesara atentie pentru  ca paratul sa nu o  loveasca pe reclamanta. 
A mai sustinut martorul ca paratul  se schimba foarte, foarte repede si ca nu se poate  discuta cu acesta. Ca in mod  obisnuit  adresa  injurii  reclamantei.
Si martorul propus de  catre parat a aratat ca intre parti exista o  tensiune  determinata de existenta  datoriilor  aratand ca   daca reclamanta si-ar  achita datoriile nu  ar  exista aceste probleme.
Situatia ca  martorul P. V. S. a aratat ca nu l-a vazut pe parat sa fie violent si a apreciat ca nici nu este in stare de  violenta, nu poate fi relevanta in sensul aprecierii in legatura cu atitudinea  generala a  paratului cata vreme din declaratia  celuilalt martor, rezulta aspecte contrare.
Instanta va avea in vedere si faptul ca martorul audiat la  propunerea paratului  nu cunostea aspecte in legatura cu evenimentele din xx.xx.xxxx  sau  din  perioada anterioara. Acest martor a confirmat ca imprejurarile  in care reclamanta a plecat de la locuinta comuna au fost acelea in care intre parti au existat discutii, paratul aflandu-se in stare de ebrietate, iar la domiciliul partilor au fost prezenti  doi politisti si o masina de jandarmi.
Fata de cele mentionate, instanta va retine ca, in mod  corect prima instanta de judecata, a retinut ca sunt indeplinite prevederile  art. 4  din Legea 217/2003 .
Modalitate de manifestare a violentei este anume psihologic definita in textul art. 4 lit. "b" ca reprezentand  tocmai  impunerea vointei sau   provocarea  de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace.
Fata de cele retinute mai sus tribunalul, va retine ca Judecatoria  Botosani,  a facut in mod  corect aplicarea prevederilor  art. 23 admitand in parte cererea si stabilind obligatia provizorie pentru parat de a pastra o distanta minima de 50 de metri fata de reclamantii H. M. si H. A. G.,  fata de domiciliul  acestora si fata de unitatea de invatamant unde este elev minorul, masura  fiind  dispuna pentru 6 luni de la  emiterea ordinului.
In mod corect, a fost luata si masura obligarii paratului  de  a urma masura  consilierii psihologice in conformitate cu prevederile art. 23 alin.  3 din Legea 217/2003.
Motivul invocat de catre parat in legatura cu  neindeplinirea conditiilor de forma la formularea cererii,  urmeaza a fi respins pentru ca, acest formular  este redat in textul de lege tocmai pentru a veni in ajutorul acelor persoane  care fiind supuse  unui act de violenta  isi  manifesta optiunea de a solicita emiterea   ordinului de protectie. Textul de lege nu prevede o sanctiune in legatura cu  nerespectarea acestei forme care, urmareste   sa faciliteze  demersul victimei si  sa ofere referinte  clare in legatura cu  situatia de fapt  fata de care  se solicita  emiterea ordinului, luandu-se in considerare efectele  importate pe  care un astfel de act  le  genereaza. 
Nici motivul  netemeiniciei  emiterii ordinului, nu poate fi primit  cata vreme  din declaratiile martorilor audiati  rezulta ca starea de tensiune dintre parti a  continuat  sa se  manifeste.
Imprejurarea ca in trecut au fost  luate masuri de catre organele  statului, este  de natura a  consolida pozitia reclamantei in cauza de fata.
De altfel, nici situatia invocata,  anume ca pentru fiecare dintre  manifestarile  paratului, reclamanta  nu ar fi  formulat sesizari, nu poate reprezenta un motiv de desfiintare a ordinului  cata  vreme  formularea de petitii sau  plangeri este un drept al  reclamantei  iar nu o obligatie a acesteia.
Modalitatea in care  reclamanta a inteles  sa opteze in legatura  cu manifestarea, la un moment dat, nu poate avea consecinte in sensul  lipsirii acesteia de posibilitatea de a invoca in prezent  situatiile anterioare si de a solicita  emiterea ordinului de protectie,  deoarece starea de tensiune nu a fost inlatura.
De altfel, chiar paratul sustine  ca  exista probleme  pentru ca reclamanta nu intelege  sa-si achite datoriile pentru care a  garantat, considerandu-se el insusi  o victima a violentei economice, manifestate de catre reclamanta.
La punctul  3 din anexa la cererea de apel a sustinut ca  a cautat-o pe reclamanta tocmai pentru a-i aduce la cunostinta ca trebuie sa-si  plateasca datoriile.
Din  aceasta situatie, invocata in mod insistent de catre  parat, rezulta  starea de frustrare in care se afla acesta urmare a  atitudinii din partea reclamantei.
In cauza de fata instanta nu este chemata sa analizeze  atitudinea reclamantei, in legatura cu, existenta datoriei sau a  neindeplinirii obligatiei de plata, ci,  necesitatea impunerii  unei masuri in vederea prevenirii unei  violente.
Cum aceasta situatie a determinat crearea de  tensiuni  intre pati,   astfel cum a rezultat si din declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta  retine ca in  solutionarea cererii de apel  nu are  relevanta daca neachitarea acestor datorii este urmare a  proprie vointe a reclamantei sau este datorata  unei alte imprejurari.
Nici situatia  existentei  dosarului de divort  nu poate  reprezenta un motiv pentru care  sentinta Judecatoriei  Botosani pronuntata la xx.xx.xxxx ar trebui desfiintata, procedura  speciala de solutionare in conformitate cu prevederile Legii 217/2003  neincluzand nici o conditionare  in raport de existenta unei  alte cauze  pe rolul instantelor de  judecata.
La punctul 5 din  memoriul  paratului, se reitereaza ca  reclamanta refuza sa-si achite datoriile.
Pentru toate aceste motive instanta va respinge cererea de apel formulata de catre  paratul H. O. F. impotriva sentintei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecatoriei  Botosani.
 PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de paratul  H. O. F.,  domiciliat in Botosani, Aleea X nr. Y, cu domiciliul procesual ales la  Cabinetul de Avocatura T. F. din  Botosani, strada X nr. Y, bl. Z, sc. T, ap. U  impotriva  sentintei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecatoriei  Botosani pe care o pastreaza, in contradictoriu cu  reclamanta - intimata  H. M. din Botosani, Aleea X nr. Y sau  Botosani, Aleea  X nr. Y, sc. Z, ap. T. 
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din  xx.xx.xxxx.
          PRESEDINTE,                JUDECATOR ,                 GREFIER,