Luare de mita. Elemente constitutive

Dosar nr. XXXXX/40/2011                                   Art. 254, 255 Cod penal
R O M A N I A
TRIBUNALUL BOTOSANI - SECTIA PENALA
Sedinta publica din xx.xx.2013
PRESEDINTE  -
GREFIER        -
Ministerul Public reprezentat de
PROCUROR  -
SENTINTA PENALA NR. XX

Pe rol pronuntarea asupra cauzei penale privind pe inculpatii D. L. si C. M. C. ,  trimisi in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani  nr. XXX/P/2010 din xx.xx.2011, pentru savarsirea  infractiunilor prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 si art. 42 Cod penal pentru inculpatul D. L. si prev de art. 255 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2, 42 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal pentru inculpata C. M. C. .
Dezbaterile orale asupra cauzei penale de fata au avut loc in sedinta publica din xx.xx. 2013, cuvantul partilor fiind consemnat in incheierea de sedinta din acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta si, cand din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amanat pronuntarea pentru astazi, cand 
Deliberand        

T R I B U N A L U L,
             
  Asupra cauzei penale de fata;
          Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani  nr. XXX/P/2010 din xx.xx.2011 a fost trimisa in judecata inculpata  C. M. C.  pentru   savarsirea  infractiunii  prev.  de  art.  255 alin. 1 Cod penal  cu aplic. art. 41 alin.  2,  42 Cod penal   si art.  37  lit. a Cod penal si inculpatul  D. L. pentru savarsirea infractiunii prev.  de  art.  254 alin. 1  Cod penal, cu aplic. art. 41  alin. 2  si  42  Cod penal.
In esenta, s-a retinut ca in  perioada premergatoare probelor scrise ale examenului de bacalaureat  2010,  desfasurate la Colegiul Economic  "Octav Onicescu"  Botosani  in  intervalul  28 iunie - 02 iulie 2010,  inculpata C. M. C. , in  calitate de vicepresedinta a  comitetului de parinti,  a colectat suma totala de circa  38.000  lei  de la  elevii din clasele  a  XII-a  si a XIII-a, precum  si de la elevii Grupului Scolar de Cooperatie  Botosani;  din  aceasta suma,  a  dat inculpatului D. L., presedinte  al comisiei de  examen  din cadrul colegiului, suma de 4.900  lei  si  i-a  platit  acestuia, conform intelegerii,  mesele  principale  la restaurant  timp de  sase  zile (evaluate  la 500 lei),  pentru ca inculpatul,  incalcandu-si atributiile stabilite prin Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2010, sa  asigure  reusita  la examenul de bacalaureat  a majoritatii elevilor si sa favorizeze  pe cativa dintre  acestia, printre  care  copiii persoanelor care  s-au  ocupat  de "protocol" (C. M. B. , T. G. A.,  I. C. A., B. A. C.). De asemenea, inculpata a  folosit  aceste  fonduri  pentru  a  asigura mesele principale  la restaurant in zilele  de examen (evaluate  la 90, respectiv,  60 lei)membrilor comisiei de examen P. T.si S. M.si pentru a asigura  masa  in incinta colegiului, in zilele  probelor, celor 55 de profesori asistenti (evaluata la circa 2.500 lei);  totodata, inculpata  C. M. C.   a dat cate  50 lei profesorilor asistenti ST. M., T. V., A. O.  si A. I. S., pentru  ca acestia, la  fel ca si colegii lor, sa-i lase pe candidati  sa copieze si sa se  consulte intre ei si i-a  dat suma de 100  lei  invinuitei  P. C. (profesor evaluator de limba romana in cadrul  C.Z.E.300 - Scoala  nr.11  Botosani), pentru a identifica teza  la limba  romana  a fiului ei, C. M. B.    si a-i mari nota.
Inculpatul D. L. a acceptat banii si foloasele sus-mentionate  si a  actionat in scopul aratat,  rezultatul fiind  acela  ca foarte  multi elevi slabi la invatatura au promovat examenul  cu note  mari. Foloasele primite inainte  si in timpul desfasurari probelor  scrise  au fost necuvenite,  fiind interzise  de Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2010.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta va retine urmatoarele:
I.Privitor la exceptiile invocate de aparatorii inculpatilor
A)Exceptia nulitatii actului de sesizare a instantei
Atat in notele de concluzii, cat si cu prilejul dezbaterilor, inculpatul D. L., prin aparator, a reiterat exceptia nulitatii actului de sesizare a instantei din perspectiva incalcarii dreptului la aparare al inculpatului. Aceasta incalcare s-a materializat prin refuzul procurorului de a pune efectiv la dispozitia invinuitului si a aparatorilor alesi intregul material de urmarire penala, precum si prin interdictia de a se putea face insemnari, notari, consemnarea paginilor relevante pentru aparare. Totodata, s-a incercat suplinirea acestor neregularitati prin completarea ulterioara, in fals, a procesului-verbal, cu acea nota, continand un scris diferit si cuvinte prescurtate pentru a se incadra pe formular.
Cu prilejul punerii in discutie, exceptia a fost sustinuta si de inculpata C. M. C., prin aparator.
Verificand cele doua procese-verbale de prezentare a materialului de urmarire penala (filele 221 si 222 dup), instanta constata ca ambele formulare contin mentiunea luarii la cunostinta de intreg continutul dosarului si sunt semnate de procuror, aparatorii inculpatilor si inculpati. Nu sunt consemnate obiectiuni cu privire la modalitatea de prezentare a materialului de urmarire penala sau timpul alocat acestei activitati procedurale.
In ce priveste nota inclusa in procesul-verbal vizandu-l pe inculpatul D., se observa ca aceasta este inserata in chiar cuprinsul procesului-verbal, anterior rubricilor continand numele aparatorilor si semnaturile, si nu se refera la alte materiale decat cele cuprinse in dosarul de urmarire penala. Faptul ca s-au folosit un scris cu caractere mai mici si prescurtari ale unor cuvinte nu este de natura sa conduca la concluzia ca respectiva nota ar fi fost adaugata ulterior prezentarii, atat timp cat, dupa cum s-a aratat, aceasta activitate a vizat intreg continutul dosarului si a decurs fara obiectiuni.
Prin urmare, exceptia invocata este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa.
B)Exceptia de necompetenta materiala a organului de urmarire penala
In sustinerea acestei exceptii s-a invocat ca presedintii comisiilor de bacalaureat au atributii de organizare si control, astfel incat se pune problema aplicabilitatii art. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, text care precizeaza ca dispozitiile acestei legi se aplica persoanelor care exercita atributii de control potrivit legii, si implicit a competentei Parchetului de pe langa Tribunal sau a Directiei Nationale Anticoruptie.
Potrivit art. 13 alin. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 43 din 4 aprilie 2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, sunt de competenta acesteia infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, insa numai daca sunt savarsite in una dintre urmatoarele conditii:
a)daca, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 euro;
b)daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbarii aduse unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre: deputati; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor; judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecatori si procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; presedintele Consiliului Legislativ si loctiitorul acestuia; Avocatul Poporului si adjunctii sai; consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi  si ai camerelor judetene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei; presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei; ofiteri, amirali, generali si maresali; ofiteri de politie; presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene; primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii municipiilor; consilierii judeteni; prefectii si subprefectii; conducatorii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul acestora, cu exceptia conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice de la nivelul oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora; avocatii; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care detin functii de conducere, de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar bancare; persoanele prevazute la art. 81 din Legea nr. 78/2000; lichidatorii judiciari; executorii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Alineatele 11 si 12 includ in competenta Directiei si infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, precum si infractiunile prev. la art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5, art. 246, 247, 248 si 248 si 2481 din Codul penal, la art. 175, 177 si 178-181 din Legea nr. 141/1997 si in Legea nr. 241/2005, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro.
Dincolo de intrebarea fireasca privind ratiunea pentru care aparatorul inculpatului sustine agravarea situatiei propriului client (de vreme ce Legea nr. 78/2000 reglementeaza forme calificate ale infractiunilor de coruptie, iar Ordonanta sus-citata se refera la imprejurari ce agraveaza raspunderea penala si impun interventia unui organ judiciar strict specializat), se observa ca in speta nu s-a produs niciuna dintre urmarile aratate si nici vreunul dintre inculpati nu are vreuna dintre calitatile enumerate la litera b).
Pe de alta parte, art. 13 alin. 4 din Ordonanta dispune ca "Sunt de competenta parchetelor de pe langa instante, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu sunt date, conform alin. (1), (11) si (12), in competenta Directiei Nationale Anticoruptie".
Prin urmare, indiferent de pretinsa incidenta a dispozitiilor Legii nr. 78/2000 (aspect ce urmeaza a fi analizat odata cu fondul cauzei), in speta competenta de a efectua urmarirea penala se stabileste potrivit dispozitiilor de drept comun (art. 30, 27 pct. 1 lit. a si 45 alin. 1 Cod procedura penala) si revine Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani. Pentru aceste considerente urmeaza a fi respinsa si aceasta exceptie.
II.Asupra fondului cauzei
In cauza a fost administrat un amplu material probator, constand in principal in declaratii ale partilor si martorilor, inscrisuri si interceptari ale unor convorbiri telefonice. In ce priveste declaratiile de martori, se constata ca, din pricina trecerii timpului si a modului in care au fost percepute faptele - ca lipsite de o semnificatie deosebita, cele mai complete si fidele relatari sunt cele facute in faza de urmarire penala. Pe parcursul cercetarii judecatoresti, in marea majoritate a cazurilor cei audiati si-au mentinut declaratiile anterioare. Unii martori au adoptat o atitudine evaziva (cel mai elocvent exemplu fiind cel al martorului P.T.), precizand insa, la randul lor, ca isi mentin declaratiile date in cursul urmaririi penale. Asa fiind, pentru usurinta si claritatea expunerii si pentru trimiterea la elementele de fapt relevante, instanta va face referire de cele mai multe ori doar la declaratiile respective, indicand acolo unde a considerat necesar si elementele de identificare ale declaratiilor din cursul cercetarii judecatoresti.
In urma examinarii intregului material probator administrat in cauza, instanta va retine urmatoarele:
In anul 2010 inculpata C. M. C.  avea calitatea de vicepresedinte al comitetului de parinti din cadrul Colegiului Economic "Octav Onicescu" Botosani, fiul acesteia, numitul C. B., fiind elev al acestei unitati de invatamant in clasa a XII-a F.
Anterior probelor scrise ale examenului de bacalaureat, avand in vedere "cutuma" stabilita si toleranta manifestata in anii anteriori fata de asemenea initiative, la nivelul comitetelor de parinti (insa nu la initiativa inculpatei C., cum gresit se retine in rechizitoriu) din cadrul Colegiului Economic "Octav Onicescu" si Grupului Scolar de Cooperatie Botosani (ai carui elevi urmau sa sustina probele scrise la colegiul amintit), s-a hotarat strangerea unor sume de bani avand ca destinatie asigurarea "protocolului". La luarea acestei hotarari a contribuit si numitul H. I., directorul Colegiului, care a afirmat ca este treaba parintilor sa asigure apa, cafeaua si o gustare in zilele de desfasurare a probelor de bacalaureat. Susnumitul afirma in declaratiile sale ca a interzis expres asemenea activitati, insa sustinerile sale sunt contrazise atat de declaratiile inculpatei si ale martorelor B. M. si T. M., cat si de modul in care aceste activitati s-au desfasurat. Astfel, "organizatorilor" li s-a permis accesul in incinta unitatii de invatamant, bunurile cumparate fiind depozitate intr-un cabinet. Mai mult, dupa cum se va vedea, inculpata C. a fost prezentata inculpatului D. L. ca persoana care se va ocupa de protocol din partea comitetului de parinti.
Cu toate ca s-a incercat acreditarea ideii ca sumele stranse urmau sa fie folosite doar pentru procurarea unor gustari insotite de apa si cafea, probatoriul le indica destinatia completa, cunoscuta si asumata de la bun inceput: o parte din bani urma sa fie folosita pentru procurarea acelor gustari si a altor produse alimentare (dulciuri si bauturi alcoolice), iar restul era destinata membrilor comisiilor, in ambele cazuri cu scopul de a obtine o atitudine ingaduitoare fata de elevii ce urmau sa sustina probele de bacalaureat. Acest aspect este dovedit prin declaratiile martorilor  (spre exemplu, martora A. E. indica expres destinatia sumelor de bani, iar martora B. M. declara ca "Parintii si-au dorit ca supraveghetorii sa fie mai indulgenti, macar sa-i lase pe copii sa se consulte intre ei"), prin procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice (spre exemplu, pe data de xx.xx. 2010, la ora 20:55:04, inculpata discuta cu numita M. despre "cat ar fi un punct" si i se raspunde ca "la romana mergea cam 300" - f. 32 vol II dup), de cuantumul sumei stranse (mult prea mare pentru achizitionarea doar a unor gustari, apa si cafea) si de faptul ca parintilor le erau cunoscute dispozitiile metodologice ce interziceau activitati de acest gen. Este vorba de art. 95 din Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2010 (cuprinsa in Anexa 2 la O.M.E.C.I. nr. 5507/6.10.2009 privind aprobarea calendarului si a metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2010), conform caruia "(1) Se interzice cu desavarsire colectarea sau favorizarea actiunii de colectare a unor fonduri materiale sau banesti de la candidati, de la parintii acestora sau de la orice persoana care are rude in randul candidatilor, fonduri care au ca destinatie asigurarea cazarii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare. (2) Conducerile unitatilor de invatamant vor lua toate masurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor si parintilor referitor la prevederile mentionate la alin. (1) si pentru a nu permite incalcarea acestora."
Desi discutiile purtate de parinti au vizat strangerea unei sume de cate 200 lei de elev, fiecare elev a contribuit in masura posibilitatilor materiale, sumele variind intre 20 si 200 lei. Unii elevi au refuzat sa contribuie la asanumitul "fond de protocol", fie din ratiuni materiale, fie deoarece se considerau bine pregatiti.
Banii au fost stransi la nivelul fiecarei clase de catre sefii de clasa sau casierii clasei, sumele stranse fiind predate inculpatei C., avand in vedere ca fusese desemnata de comitetul de parinti ca principal organizator al acestei activitati. Acelasi comitet de parinti a stabilit ca inculpata sa fie ajutata si de alti membrii: B. M., T. M. si I. M.. Prin urmare, nu se poate retine ca aceste persoane ar fi fost atrase de inculpata in desfasurarea activitatilor de procurare si organizare.
In final, inculpatei i-a fost predata suma de aproximativ 34.000 lei. La calculul acestei sume au fost avute in vedere declaratiile elevilor date in cursul urmaririi penale - vol. VI (instanta considerand ca acestea, mai apropiate in timp de momentul strangerii banilor, cuprind o relatare mai fidela a celor intamplate), precum si declaratia martorei M. C., care a predat inculpatei banii stransi in cadrul Grupului Scolar de Cooperatie Botosani. Ulterior, numita T. M. i-a predat inculpatei si suma de 4.000 lei, reprezentand suma ramasa din banii stransi in aceeasi modalitate si in acelasi scop pentru probele de evaluare a competentei lingvistice ce avusesera loc in lunile aprilie-mai 2010.
In intervalul 21-27 iunie 2010, in urma tragerii la sorti efectuata de comisia judeteana si emiterii deciziilor de catre inspectorul scolar general, au fost stabilite comisiile din centrele de examen si comisiile din centrele zonale de evaluare. In cazul centrului de examen Colegiul Economic "Octav Onicescu" si centrului de evaluare Scoala nr. 11 Botosani, listele au fost intocmite la data de 25 iunie, cu numarul comun 5838, si comunicate centrelor la aceeasi data (f. 11-14 vol. VIII dup). Comisia din centrul de examen era compusa din urmatoarele persoane: vicepresedinte : P. M. L.; membri:  C.  G.,  M.  I.,  N.  E.,  P.  T., S. A. si S. M.;  asistenti: A.  A., A. V. C., A.  I., A. O., A. C., A. L., A. I.  S., Ap. L., A. C. V., B. G. I., B.  B., B. M., B. D., C. H., C. G. L., C. M., C. L., C. T., C. C., C.  L., C. M. G., C. A. M., D. O. M., D. C., D. M.,  D. S. M., D. M.,  D. I. M., F. E., G. S., G. I.,  H. N. F., H. A., H. I. M., H. T., I. D. I., I. I., L. N., M. E., M. C.,  M. C. A., M. C. E., N. A., O. O. E., P. G. L., P. A., P. D., P. C. E., P. E., R. A., S. N., ST. M., T. C., T.  V., T. M. (f. 11 vol. VIII dup).
Prin ordinul MECTS nr. 4277/21.06.2010 inculpatul D. L. a fost desemnat ca presedinte al comisiei de bacalaureat din centrul de examen. Anexa la acest Ordin, cuprinzand lista presedintilor comisiilor de bacalaureat, a fost comunicata Inspectoratului Scolar al Judetului Botosani la data de 23 iunie 2010 (f. 32 vol. VIII dup).
Pe data de xx.xx. inculpata C. cunostea deja componenta celor doua comisii, datele fiindu-i comunicate de catre numitul H. I.. Aceasta imprejurare reiese din continutul unor convorbiri telefonice purtate de inculpata la data respectiva. Astfel, la ora 17:19:29, inculpata este contactata de numita P. (B. P.), careia ii solicita sa vorbeasca cu numita P. C. (inculpata retinuse numele de P. C.), "ca-i la corectare la B., la romana", pentru a putea sa o abordeze personal (f. 27 vol. II dup), aspecte confirmate si in declaratiile martorei B. P.. In aceeasi seara, la ora 18:53:57, inculpata discuta cu numitul C., dorind sa afle daca sotia acestuia il cunoaste pe profesorul C. D. (care "e in comisia de corectare la bacalaureat unde e B.") si daca acesta "se poate aborda". Nu este greu de ghicit in ce anume ar consta "abordarea", de vreme ce numitul C. ii precizeaza inculpatei ca nu se adreseaza telefonic asemenea intrebari (f. 28 vol. II dup). La mai putin de o ora, inculpata discuta cu o persoana de sex feminin, careia ii comunica ca a doua zi "soseste pe meleaguri" inculpatul D. L., despre care directorul i-a zis ca "s-ar putea sa fie de-a oltului, pentru ca i-a zis aceala de anul trecut sa vina aici, ca e bine" (f. 29 vol. II dup). Faptul ca aceste date au fost obtinute de la numitul H. I. rezulta fara indoiala din precizarile inculpatei cum ca a dus la scoala apa si tot ce a trebuit, ca i s-a pus la dispozitie laboratorul de geografie (activitati ce nu puteau fi indeplinite fara incuviintarea directorului unitatii de invatamant). Relevante in ce priveste continutul discutiilor "organizatorice" purtate de inculpata cu numitul H. I. sunt intrebarea adresata acesteia "l-ai intrebat pe director cam cat_?" si raspunsul "Maine. Ca maine sta, maine la amiaza stau la masa. [_] Maine intre doua si trei vin si stau la masa, intre opt si zece persoane, ca a zis ca vrea sa cheme toata comisia, cum ar veni, stii?".  Pentru a nu lasa vreo indoiala, inculpata precizeaza: "_eu oricum am sa ma misc pe acolo, am sa vad eu ce am sa fac_".
Din cele aratate reiese inca o data ca inculpata avea de la bun inceput reprezentarea modului in care urmau sa fie folosite sumele de bani stranse, urmand sa afle doar datele unor membrii ai comisiilor si sa identifice imprejurarile si modalitatile in care ii putea contacta pe acestia.
Inculpatul D. L. a sosit in mun. Botosani dimineata zilei de 27 iunie 2010 si s-a deplasat la sediul Inspectoratului Scolar Judetean. Aici a participat la sedinta de instruire a presedintilor de comisii, prilej cu care i s-a inmanat mapa cu documentele necesare, stampila centrului de examen si lista membrilor comisiei si asistentilor. Inculpatul a sesizat ca lista asistentilor nu continea specializarile acestora, insa martorul N. H., presedintele comisiei judetene, i-a raspuns ca oricum specialitatile sunt cunoscute de ceilalti membri ai comisiei, iar asistentii dau declaratii prin care arata ca nu sunt incompatibili. Acest raspuns este pe deplin relevant in ce priveste usurinta cu care, incepand de la nivelul comisiei judetene pana la cel al comisiilor din centrele de evaluare, au fost interpretate si aplicate normele ce reglementeaza organizarea unui examen de bacalaureat.
Dupa terminarea sedintei, inculpatul s-a deplasat la Colegiul Economic impreuna cu H. I. si a preluat de la acesta logistica si materialele necesare examenului de bacalaureat. In acest context intre inculpat si directorul Colegiului au existat discutii privind organizarea logisticii necesare desfasurarii probelor scrise, inculpatul reclamand unele deficiente.
Se retine prin rechizitoriu ca in acelasi interval de timp, si anume dupa amiaza zilei de 27 iunie 2010, inculpatul ar fi solicitat administratorului Colegiului Economic sa ii incarce un cartus de imprimanta, operatiune care ar fi costat aproximativ 200 lei, si ca aceasta solicitare dovedeste ca inca de la inceput inculpatul  a avut reprezentarea posibilitatii obtinerii de foloase ilicite cu ajutorul functiei sale, posibilitate transpusa in practica ori de cate ori a avut ocazia. Dincolo de faptul ca respectiva solicitare a fost stabilita pe baza declaratiilor numitului H. I., martor lipsit de credibilitate in opinia instantei (avand in vedere numeroasele contradictii intre cele relatate si situatia de fapt reala), din declaratia martorului St. M., informaticianul Colegiului (f. 160 vol II) reiese ca inculpatul i-a solicitat doar sa se informeze daca exista un anumit tip de refill pentru un cartus de imprimanta, fara insa a-i solicita sa si faca refill-ul. Prin urmare, nu va fi considerata dovedita aceasta imprejurare mentionata in rechizitoriu.
Inculpata C. M. se afla deja in incinta Colegiului. Potrivit martorului ST. M., inculpata "se baga peste tot si a avut posibilitatea sa discute cu dl. D. L." (f. 122 vol. VII dup). Sustinerile martorului sunt confirmate si de convorbirea purtata de inculpata la ora 16:31:13 cu martora M. C., din care reiese ca inculpata se afla in unitatea de invatamant unde, ajutata de alte persoane, punea pe mese apa si paharele, cat si de declaratiile inculpatului, care arata ca numita C. M. i-a fost prezentata pe 27 sau 28 iunie ca persoana care se va ocupa de protocol din partea comitetului de parinti (f. 68 vol. I dup).
In aceste imprejurari inculpatul D. L. a acceptat oferta inculpatei de a i se plati mesele la restaurant pe perioada examenului de bacalaureat si de a se asigura "protocolul" celorlalti membrii ai comisiei in chiar incinta Colegiului, precum si promisiunea unor alte foloase materiale, in schimb angajandu-se sa-si indeplineasca necorespunzator ori sa-si depaseasca unele din atributiile ce ii reveneau, si anume sa favorizeze pe  unii elevi prin desemnarea, in limita posibilitatilor, a unor anumiti asistenti in sala in care urma sa sustina probele fiul inculpatei, sa intervina pentru obtinerea unor note mai mari pentru anumiti elevi si sa asigure, pe cat posibil, o supraveghere mai putin stricta pe timpul desfasurarii probelor. Acest moment a fost supus dezbaterilor sub mai multe aspecte:  
1)Daca mesele au fost platite de catre inculpata
In aceasta privinta inculpatul a oferit explicatii contradictorii, pornind de la aceea ca mesele au fost platite de membrii comisiei si terminand cu sustinerea ca inculpata i-ar fi precizat ca plata meselor se va face din sponsorizari. Ca plata consumatiei facuta de membrii comisiei nu a fost suportata de acestia rezulta nu doar din declaratiile inculpatei C. si ale martorului I. M., ci si din convorbirile telefonice purtate de aceasta. Spre exemplu, in convorbirile purtate de inculpata in dupa amiaza zilei de 30 iunie 2010 cu fiul si cu sotul sau (f. 81 si 82 vol. II dup), se mentioneaza ca masa a fost platita de martorul I. M., banii fiindu-i ulterior restituiti acestuia de catre inculpata.
2)Daca inculpatul a cunoscut provenienta sumelor si daca a existat un temei legal pentru efectuarea platii de catre inculpata
Dupa cum s-a aratat mai sus, insusi inculpatul a declarat ca inculpata C. M. i-a fost prezentata ca persoana care se va ocupa de protocol din partea comitetului de parinti. In ce priveste existenta unui temei legal pentru asigurarea acestui protocol, s-a invocat ca sumele platite s-ar incadra in notiunea de sponsorizari, insa analiza dispozitiilor metodologice si a celor cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare  a unitatilor de invatamant preuniversitar infirma aceasta sustinere.
Astfel, conform art. 93 din Metodologie, posibilitatea membrilor comisiei de a lua masa este asigurata de comisia judeteana (nu de centrele de examen), la solicitarea respectivelor cadre didactice. Art. 95 din aceeasi Metodologie interzice asigurarea meselor din fonduri banesti stranse de la candidati sau parintii acestora, fara a distinge dupa provenienta sau natura acestor fonduri.
Pe de alta parte, potrivit art. 53 din Regulamentul de organizare si functionare  a unitatilor de invatamant preuniversitar, "Comitetele de parinti/Consiliul reprezentativ al parintilor/Asociatia de parinti pot atrage resurse financiare extrabugetare, constand in contributii, donatii, sponsorizari etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din tara si din strainatate, care vor fi utilizate pentru:
a)modernizarea si intretinerea patrimoniului unitatii de invatamant, a bazei materiale si sportive;
b)acordarea de premii si burse elevilor;
c)sprijinirea financiara a unor activitati extrascolare;
d)acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situatie materiala precara;
e)alte activitati care privesc bunul mers al unitatii de invatamant sau care sunt aprobate de adunarea generala a parintilor."
Se constata cu usurinta ca resursele financiare la care face referire textul pot fi folosite doar in interesul unitatii de invatamant si al elevilor acesteia.
Aceste prevederi se completeaza cu cele ale art. 48 alin. 9 din acelasi Regulament, care interzice initierea, de catre scoala sau de catre parinti, a oricaror discutii cu elevii in vederea colectarii si administrarii fondurilor comitetului de parinti.
Prin urmare, inculpatul putea beneficia de masa fie pe propria cheltuiala, fie in urma unei solicitari adresate comisiei judetene, modalitati preabine cunoscute avand in vedere experienta dobandita prin participarea la numeroase examene de bacalaureat.
3)Daca s-a realizat o intelegere cu continutul aratat intre cei doi inculpati
Ambii inculpati neaga o asemenea intelegere, in privinta careia nu exista probe directe. In ansamblul probator se regasesc insa mai multe imprejurari relevante care, privite unitar si in succesiune cronologica, conduc la concluzia contrara neechivoca.
Pentru inceput, observam atitudinea inculpatului D. de a permite accesul inculpatei C. in unitatea de invatamant in chiar preziua examenului, aceasta avand acces peste tot, conform martorului St. si deplasandu-se direct la comisia de bacalaureat, conform martorei P. A.. In mod evident, aceasta atitudine permisiva a constituit o incurajare pentru inculpata, in conditiile in care inculpatul cunostea scopul prezentei acesteia in centrul de examen.
Ulterior, inculpatul a permis accesul inculpatei in incinta Colegiului si in zilele de examen, cu toate ca art. 21 alin. 1 din Metodologie il interzice. Mai mult, inculpatul a permis aducerea in centrul de examen a celor necesare protocolului, desi, prin raportare la dispozitiile art. 95, respectivele produse alimentare constituie materiale nepermise.
Inculpatul a acceptat ca plata meselor sa fie facuta de catre inculpata desi, dupa cum s-a aratat in cele ce preced, cunostea modalitatile legale in care poate beneficia de masa.
Mentionam apoi convorbirile telefonice ce atesta continutul intelegerii dintre cei doi inculpati. Astfel, la data de 27 iunie 2010, ora 19:05:33, martora C. L. (despre care inculpata cunostea ca are calitatea de asistent) este apelata de catre inculpata, care ii solicita sa coboare in fata blocului (f. 39 vol. II dup). Inculpata i-a comunicat martorei ca va incerca sa rezolve ca ea sa fie repartizata in sala in care va sustine probele scrise fiul sau, solicitandu-i sa fie ingaduitoare cu elevii (f. 49-52 vol. V dup).  In dimineata zilei de 28 iunie, inculpata i-a spus martorei M. C. ca a aranjat si ca va fi in sala la B. cu o doamna de treaba (f. 111 vol. V dup). Intr-adevar, la prima proba, pentru sala in care se afla fiul inculpatei au fost desemnate ca asistenti M. C. si C. L.. Avand insa in vedere declaratiile contradictorii ale membrilor comisiei si asistentilor privind modalitatea de desemnare a asistentilor pe sali (unii afirma ca s-a efectuat tragerea la sorti in toate cele trei zile; altii ca in prima zi s-a procedat la o repartizare aleatorie, respectiv primul si ultimul asistent de pe lista, iar in zilele urmatoare s-a procedat la tragere la sorti), faptul ca lista cu asistenti nu cuprindea specializarile acestora (deficienta care a impus verificarea acestui aspect in chiar dimineata primei zile de bacalaureat, cu consecinta reducerii semnificative a timpului acordat operatiunilor de desemnare pe sali), precum si principiul in dubio pro reo, instanta va retine ca nu se poate stabili cu certitudine daca inculpatul a si reusit sa repartizeze asistentii in modalitatea dorita de inculpata. In seara zilei de 29 iunie 2010, martora M. C. o intreaba pe inculpata daca nu ii poate "sugera domnului s-o puna pe D.", deoarece are mai multi copilasi acolo (in sala de clasa) (f. 61 vol. II dup). Rezulta atat posibilitatea inculpatei de a discuta cu inculpatul D. asemenea chestiuni, cat si faptul ca aceasta deschidere a inculpatului pentru asemenea discutii era cunoscuta si de alte persoane. Pe data de 1 iulie 2010, intre orele 14:46:00 si 18:41:43, inculpatul D. L. poarta trei convorbiri telefonice cu martora A. M. (membru al comisiei din centrul de evaluare Scoala nr. 11 Botosani), toate in legatura cu obtinerea unor anumite note (f. 119-121 vol. II dup). Discutia incepe la ora 14:46:00, cand inculpatul ii confirma susnumitei ca este vorba despre B., iar aceasta raspunde ca a gasit (evident, este vorba de teza) si ca urmeaza sa comunice "niste numere", "niste cifre de telefon". Acoperirea pentru a desemna notele obtinute este folosita si in cea de-a doua convorbire, purtata la ora 14:50:33, cand numita A. ii comunica inculpatului doua "prefixuri", 940 si 930, uitand insa sa precizeze numerele de telefon corespunzatoare. In continuare numita A. M. ii spune inculpatului ca "mai putem gasi un prefix", "daca trebuie si suplimentar", acesta raspunzand "cat se poate". Fata de succesul obtinut de inculpat in negocierea "prefixurilor",  in ziua de 2 iulie 2010, dupa ce martora B. aflase nota primita de fiica sa la limba romana si isi exprimase nemultumirea, inculpata il intreaba pe inculpat, de fata cu martora, daca se mai poate face ceva (f. 109 vol. II dup). Ulterior, inculpata poarta o convorbire cu martora M. C., care de asemenea o intreaba daca se mai poate face ceva, inculpata raspunzandu-i ca presedintele va merge la centrul de corectare dupa masa (f. 110 vol. II dup). De mentionat ca aceasta discutie s-a purtat dupa predarea tezelor, astfel incat in atributiile inculpatului nu mai intra vreo deplasare la centrul zonal de evaluare.
Relevant este si modul in care a procedat inculpatul cu privire la tezele elevilor T. G. A., C. M. B. , B. A. C., B. S. I.(fiul unuia dintre inspectorii scolari) si I. C. A.. Astfel, tezele au fost preluate doar de catre inculpat si puse separat pe sali, cu borderourile aferente, fara a fi amestecate, creandu-se astfel posibilitatea identificarii anumitor teze (declaratiile martorilor P. M. L. - f. 112 vol VII dup, S. M.- f. 121 vol. VII dup, A. C. - f. 13 vol. V dup, A. L. - f. 17 vol. V dup). Ca tezele elevilor amintiti au fost asezate de inculpat intr-o anumita ordine reiese atat din declaratia martorei P. M. L., care arata ca inculpatul nu i-a permis sa intervina in procesul de numarare si din declaratiile martorei A. M. (f. 145 vol. V dup, f. 239 vol. II), care relateaza ca inculpatul i-a precizat ca tezele de care este interesat sunt primele din teancul adus, cat si din modalitatea concreta de numerotare a respectivelor teze: T. G. A. - nr. 311, C. M. B.  - nr. 312, B. A. C. - nr. 313, B. S. I.- nr. 314 si I. C. A. - nr. 315. La celelalte doua probe preluarea tezelor si predarea lor la centrul de evaluare s-a facut in acelasi mod, tezele numitilor T. G. A., C. M. B. , B. A. C. si I. C. A., primind numere consecutive la centrul de evaluare. In cazul probei de matematica, teza numitului C. B. a fost confundata cu cea a numitei C. S., astfel incat teza acesteia a fost numerotata cu 299, urmand tezelor celorlalti trei elevi aratati mai sus, care au primit numerele 296 (T.), 297 (B.) si 298 (I.). In consecinta, martora P. C., pe baza datelor comunicate de inculpata, a cautat teza numitului C. B. dupa anumite semne particulare (declaratia martorului T. L. si convorbirile dintre inculpata si fiul acesteia din seara zilei de 30 iunie - f. 86 si 87 vol. II dup). In cele din urma teza a fost identificata, iar in ziua de 1 iulie inculpatul va discuta cu martora A. M. pe acest subiect (a se vedea cele trei convorbiri telefonice analizate anterior). In cazul celei de-a treia probe, de geografie, tezele elevilor I., B. si C. au primit din nou la centrul de evaluare numere consecutive, respectiv 1, 2 si 3. 
Un alt argument este acela ca, atat din declaratiile unora dintre asistenti si ale majoritatii elevilor care au sustinut examenul, cat si din imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe holuri, reiese ca multi dintre asistenti s-au conformat solicitarii inculpatului de a nu-si exercita prea strict atributiile de verificare. Spre exemplu, martora A. L. declara ca inculpatul le-a solicitat asistentilor sa nu dea dovada de exces de zel la proba de matematica, iar martora H. A. relateaza cum inculpatul le-a recomandat "sa-i lase pe copii sa-si dezmorteasca gaturile".
In final, fara insa ca argumentul sa fie mai putin semnificativ, primirea de catre inculpat, ulterior discutiei purtate cu inculpata pe data de 27 iunie, insa tot pe parcursul probelor scrise de bacalaureat, a sumelor de 400 si respectiv 4.500 lei, in conditiile in care cei doi au mentinut constant legatura (dovada fiind frecventa intalnirilor, unele in afara meselor, si a convorbirilor telefonice), intaresc ideea ca ambii inculpati au actionat in baza unei intelegeri stabilite in dupa amiaza zilei de 27 iunie.
4)Natura atributiilor inculpatului neindeplinite corespunzator sau depasite
In cadrul exceptiei de necompetenta materiala a organului de urmarire penala, aparatorul inculpatului a pus in discutie si aplicabilitatea art. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, tinand seama ca inculpatul avea si atributii de control. Retinerea acestei imprejurari ar conduce la incadrarea juridica a faptei in dispozitiile art. 7 din Legea nr. 78/2000, ce incrimineaza o forma agravata a infractiunii de luare de mita, pedepsibila conform art. 254 alin. 2 Cod penal.
Pornind de la prevederile art. 254 alin. 1 Cod penal, care nu se refera generic la indatoririle de serviciu, ci la anumite acte concrete in legatura cu aceste indatoriri, instanta apreciaza ca si forma agravata prev. la alin. 2 presupune ca activitatile de pretindere, primire, acceptare ori nerespingere sa aiba ca scop indeplinirea, neindeplinirea ori indeplinirea cu intarziere  a unui act privitor la atributiile de control ale inculpatului sau efectuarea unui act contrar acestor atributii. A interpreta dispozitiile alin. 2 in sensul incidentei lor oridecateori inculpatul are si atributii de control, fara ca fapta sa sa aiba vreo legatura cu aceste atributii, ar insemna sa acceptam existenta infractiunii de luare de mita in absenta scopului aratat la alin. 1 al art. 254.
In acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie care, intr-o decizie de speta (nr. 4976 din 24 octombrie 2007), a stabilit ca prin expresia "atributii de control", al carei continut nu este explicat in Codul penal, se intelege, potrivit sensului acceptat al unor cuvinte uzuale, o activitate complexa de verificare si analiza a unor situatii sau sectoare in vederea urmaririi evolutiei acestora si care se desfasoara pentru moment ori periodic in baza unor sarcini si atributii concrete, mentionate expres in fisa postului sau in lege. Fata de aceasta definitie, luarea de mita se incadreaza in prevederile art. 254 alin. 2 Cod penal, referitoare la savarsirea faptei de catre un functionar cu atributii de control, daca aceasta categorie de atributii ale functionarului rezulta din fisa postului sau din dispozitii legale, iar pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase ori nerespingerea  acesteia se realizeaza in exercitarea atributiilor de control, in scopul de a indeplini, a nu indeplini sau a intarzia indeplinirea unui act privitor la atributiile de control.
In speta, in calitatea sa de presedinte al comisiei din centrul de examen, inculpatul avea, conform Metodologiei, atributii de control a activitatii tuturor persoanelor din centru care aveau sarcini privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat, precum si organizarea si desfasurarea corespunzatoare a probelor scrise. Aplicand definitia expusa in paragraful anterior, aceste atributii de control nu puteau consta decat in activitati complexe de verificare si analiza a unor situatii concrete. Or, activitatile efectuate si cele care ar fi trebuit efectuate de inculpat (prezentate mai sus) nu au legatura cu aceste atributii.
Asa fiind, instanta constata ca nu sunt aplicabile prevederile cu caracter special ale art. 7 din Legea nr. 78/2000.
Se retine prin rechizitoriu ca, din aceleasi fonduri, inculpata a asigurat mesele principale in zilele de examen si numitilor P. T.si ST. M.. Se pune problema daca si in cazul acestor doi membrii ai comisiei se poate vorbi de acte de dare de mita, tinand seama ca probatoriul administrat nu dovedeste existenta vreunei intelegeri, iar cei doi nu au indeplinit vreo activitate de favorizare a vreunui elev. In opinia instantei raspunsul este afirmativ, de vreme ce scopul promisiunii, oferirii ori darii de bani sau alte foloase, si anume indeplinirea, neindeplinirea, indeplinirea cu intarziere sau efectuarea unui act contrat indatoririlor de serviciu trebuie sa-si gaseasca o atare reprezentare doar in perceptia mituitorului, scopul fiind o componenta a laturii subiective a infractiunii. Imprejurarea ca acest scop nu s-a realizat ori ca beneficiarii foloaselor materiale le-au acceptat fara a intentiona sa actioneze in sensul dorit de mituitor nu prezinta relevanta sub aspectul elementelor constitutive ale darii de mita, putand aduce in discutie cel mult existenta infractiunii de luare de mita.
In dimineata zilei de 28 iunie 2010, in jurul orei 7, avand acordul inculpatului, inculpata C. impreuna cu martora B. M. au intrat in incinta Colegiului Economic pentru a pregati protocolul destinat asistentilor. Astfel, la etajul I, in antecamera cancelariei, a fost pregatita o masa pe care se bauturi racoritoare, cafea, apa, platouri cu antreuri (procurate de la localul "Casa Boema", locul de munca al tatalui numitului T. G. A.), fructe, tigari si bauturi alcoolice. La organizarea acestei mese a participat si martora M. C.. Similar s-a procedat si in celelalte zile de examen. Oferirea acestor produse asistentilor s-a facut cu scopul ca acestia sa nu-si indeplineasca corespunzator atributiile de supraveghere care le reveneau, neavand relevanta in ce priveste situatia inculpatei daca oferta a si fost acceptata. Acceptarea este insa evidenta, avand in vedere ca nu s-au inregistrat sesizari din partea asistentilor, cu toate ca acestia fusesera instruiti asupra prevederilor metodologice (conform propriilor declaratii) si cunosteau ca este interzisa organizarea unor asemenea mese si ca au obligatia de a sesiza presedintelui comisiei orice incalcare a metodologiei.
In acelasi scop, inculpata C. M., cu sprijinul martorei M. C., procurase numerele de telefon ale mai multor asistenti, aproximativ 20, in dorinta de a-i contacta pentru a le oferi "mici atentii" in schimbul indulgentei manifestate fata de elevi in timpul sustinerii probelor scrise. Prin urmare, in zilele de 28, 29 si 30 iunie, fie impreuna cu M. C., fie prin intermediul acesteia (in doua cazuri), inculpata a oferit mai multor profesori asistenti fie sume de bani (cate 50 lei), fie pachete ciocolata, pachete de cafea sau bauturi alcoolice (a se vedea declaratiile amanuntite ale numitei M. C.). Dintre aceste persoane martora M. C. i-a identificat pe numitii H. A., A. C., P. D., ST. M., T. V., A. O. si A. I. S..
Dupa cum s-a aratat in debutul expunerii, inculpata C. M. aflase ca martora P. C. era membra a comisiei din cadrul centrului zonal de evaluare si a luat legatura cu aceasta prin intermediul martorei B. P. (PA.). Inculpata a discutat personal cu martora P. despre obtinerea unei note cat mai mari la proba de limba si literatura romana pentru fiul sau B., martora oferindu-se sa poarte asemenea discutii si cu evaluatori de la alte materii (convorbirea telefonica din data de 27 iunie 2010, f. 33 vol. II dup). In schimbul implicarii sale martora a primit suma de 100 lei. Aceste aspecte nu sunt recunoscute de inculpata si de martora, care pretind ca ar fi fost vorba de o suma acordata martorei cu titlu de imprumut deoarece isi uitase portofelul acasa, insa sunt confirmate de intalnirea pe care martora a avut-o cu fiul inculpatei pe data de 28 iunie 2010, dupa proba scrisa la limba si literatura romana, pentru ca acesta sa-i ofere mai multe date despre teza sa,  unele convorbiri telefonice si de declaratiile martorei Z. C..  La data de 29 iunie 2010, ora 09:18:49, inculpata este apelata de PA (B. P.), care ii pune in vedere sa o sune pe Carmen (P. C.), deoarece "e o problema, mai trebuie un milion" (f. 43 vol. II dup). Inculpata se conformeaza si la ora 9:53:20 o contacteaza pe martora, care ii spune ca a gasit teza, ca "a pus-o pe fata respectiva  si-a corectat-o" si ca "pe curat" nota era in jur de 7,90, dar a fost marita la 9. Mai arata martora ca urmeaza sa vada la cine nimereste teza pentru a doua corectura ("la mana a doua"), insa i s-a comunicat "ca-i 4 milioane, doua de-o mana si doua de-o mana". Plina de solicitudine, martora se ofera sa puna ea sumele necesare, urmand ca inculpata sa i le restituie (f. 46 vol. II dup). Reiese cu claritate ca nu este vorba doar despre o conversatie formala, menita a o linisti psihologic pe inculpata C., dupa cum declara martora. Primul corector al tezei a fost identificat in persoana martorei Z. C.. Aceasta neaga ca ar fi marit nota cuvenita si ca ar fi primit vreo suma de bani, insa confirma ca martora P. a intervenit in acest sens, cerandu-i ulterior sa nu declare nimic despre cele intamplate (f. 95-97 vol. VII dup, f. 156 vol. II, f. 63 vol. III).
Pe data de 28 sau 29 iunie 2010 inculpata i-a dat inculpatului D. L. suma de 400 lei pentru combustibil (f. 41 si 59 vol. I dup, f. 40 vol. I). Pe data de 2 iulie 2010 inculpatul a mai primit suma de 4.500 lei, cu privire la care stabilise anterior cu inculpata modalitatea de disimulare a provenientei. Astfel, pe data de 29 iunie, inculpatul D. L. se intereseaza daca inculpata are rude in Iasi. In seara zilei de 1 iulie (de remarcat ora - 22:11:43), inculpatul este anuntat telefonic de catre inculpata ca "adeverintele sunt semnate si parafate de medic la mine", iar el poate sta linistit. Coroborand aceste date cu cele rezultate din declaratiile inculpatilor, reiese ca suma a fost remisa inculpatului pe data de 2 iulie. Pentru a avea o justificare, inculpatul i-a solicitat inculpatei sa scrie un bilet in care sa arate ca suma e destinata numitei S. A. (nepoata inculpatei) din mun. Iasi. Biletul are urmatorul continut: "A., am sa-ti trimit ce iti datorez eu tie (4500 RON patru mii cinci sute) prin domnul prof. D.. Eu nu am putut sa ajung la Iasi. Ne auzim la telefon. Te pup. C.". Pe verso sunt mentionate numele A. S. si numarul de telefon al acesteia.
In fata instantei ambii inculpati au sustinut ca suma de 4.500 lei era intr-adevar destinata numitei S. A., cu titlu de imprumut, pentru plata taxelor legate de o succesiune, sustinere care insa nu este confirmata de restul probatoriului.
Astfel, la dosar s-au depus inscrisuri privind respectiva succesiune, insa acestea atesta plata de catre numita S. A. a sumei de doar 2979,8 lei (f. 423-424 vol. IV).
Neconcordantele sunt usor de sesizat si in ce priveste declaratiile inculpatilor. In cele doua declaratii din data de 3 iulie 2010 inculpata sustine ca nu a dat inculpatului aceasta suma de bani, insa acesta, fara motiv, i-a solicitat sa scrie acel bilet. Conform inculpatei, aceasta solicitare ar fi fost formulata pe 29 sau pe 30 iunie 2010, insa inculpatul avanseaza o alta data, cea de 2 iulie 2010. Ulterior, inculpata isi aminteste ca, de fapt, a predat inculpatului suma respectiva, fara insa a-si aminti si locul in care a fost scris biletul: autoturismul sau ori cel al inculpatului, precizand insa ca predarea sumei a avut loc pe data de 1 iulie. Lipsita de logica este si sustinerea inculpatei cum ca redactarea biletului ar fi avut loc ulterior remiterii banilor (f. 57 vol. I dup), deducandu-se ca inculpatul ar fi primit suma fara a cunoaste datele destinatarului. Contradictiile continua cu persoana care ar fi conceput textul biletului: in cursul urmaririi penale inculpata sustine constant ca a i-a fost dictat de inculpat, pe cand in fata instantei sustine contrariul.
Lecturand biletul cu pricina, se constata ca acesta cuprinde mentiunea unei datorii. Inexistenta de altfel, atat timp cat inculpata mentioneaza pe 3 iulie ca nu ii datoreaza nimic nepoatei sale, iar aceasta confirma lipsa vreunei datorii, precum si faptul ca nu trebuia sa primeasca vreo suma de bani in perioada respectiva (f. 149 vol. I dup). Aceste aspecte sunt confirmate si de imprejurarea ca inculpata nu a contactat-o anterior pe numita Stefan Alina.
Nu in ultimul rand, este de mentionat contradictia evidenta dintre gestul inculpatei de a oferi intempestiv un imprumut de 4.500 lei si starea materiala a acesteia, avand in vedere ca in cursul judecatii a renuntat la serviciile aparatorului angajat tocmai ca urmare a lipsei posibilitatilor materiale.
Luand in considerare situatia de fapt expusa, probatoriul administrat in faza de urmarire penala (indicat in rechizitoriu la filele 32-34) si in faza de judecata (constand in declaratiile inculpatilor, declaratii martori si inscrisuri), instanta va mentine incadrarea juridica data faptelor prin rechizitoriu si, in consecinta, va retine in sarcina inculpatei C. M. C.  savarsirea infractiunii prev. de art. art. 255 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal. Dupa cum s-a aratat, inculpata a cunoscut si si-a prefigurat de la bun inceput scopul activitatii sale si modalitatile generale in care acesta se putea  realiza (oferirea de mese, produse alimentare si bani, inclusiv destinatarii acestor foloase), ramanand ca pe parcurs sa identifice doar modalitatile concrete in care se vor realiza activitatile ce se circumscriu elementului material al infractiunii de dare de mita.
Totodata, instanta constata ca aceasta infractiune a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie, conform art. 37 lit. a Cod penal, fata de condamnarea la pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii aplicata prin sentinta penala nr. 157 din 6 mai 2008 a Tribunalului Botosani, definitiva la 19 mai 2008 prin neapelare.
In sarcina inculpatului D. L. se va retine savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. Unitatea rezolutiei infractionale este evidentiata de intelegerea prealabila dintre cei doi inculpati, intelegere in cuprinsul careia s-au stabilit atat activitatile ce urmau a fi realizate de catre inculpat (acesta urmand sa identifice modalitatile concrete de actiune, functie de modul in care se desfasurau etapele examenului), cat si beneficiile obtinute in schimbul acestor activitati (plata meselor si sume de bani).
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei C. M. C.  instanta va tine seama de limitele prevazute in textul de incriminare; de gradul concret de pericol social al infractiunii, indicat de pregatirea activitatii infractionale, numarul actelor materiale, unitatea de rezolutie infractionala, implicarea mai multor persoane si cuantumul total al sumei folosite; de datele ce caracterizeaza persoana inculpatei. In acest context instanta constata ca inculpata a fost anterior condamnata pentru savarsirea unei alte infractiuni de coruptie - trafic de influenta, fara ca aceasta condamnare sa fi contribuit cu ceva la formarea unei reprezentari corecte a semnificatiei si gravitatii unor asemenea fapte. In cursul urmaririi penale si al judecatii inculpata a adoptat o pozitie procesuala oscilanta si partial sincera, incercand sa minimalizeze gravitatea si amploarea activitatii infractionale si sa usureze situatia coinculpatului D. L.. Nu in ultimul rand trebuie mentionate indrazneala de care a dat dovada inculpata si desconsiderarea eforturilor depuse de elevii care s-au prezentat la examen doar pe baza cunostintelor acumulate. Imprejurarea ca si in anii anteriori s-a procedat de aceeasi maniera nu poate fi primita ca o justificare, atat timp cat era cunoscut caracterul ilegal al acestor activitati, precum si consecintele lor asupra evaluarii facute pentru admiterea la studiile universitare.
Aplicand aceste criterii, instanta apreciaza ca se justifica condamnarea inculpatei la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
Cum prezenta infractiune a fost savarsita in termenul de incercare stabilit prin sentinta penala nr. 157 din 6 mai 2008 a Tribunalului Botosani, in baza art. 83 Cod penal se va dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin respectiva sentinta, urmand ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
Pe timpul si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatei exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului D. si a modalitatii de executare a acesteia, instanta va tine seama de limitele prevazute de lege, gradul concret de pericol social al infractiunii si persoana inculpatului.
In privinta gradului concret de pericol social al infractiunii, pe langa imprejurarile enumerate pentru inculpata C., instanta va tine seama de calitatea de care inculpatul s-a folosit in savarsirea infractiunii si de natura activitatilor indeplinite in schimbul foloaselor primite.
Pe parcursul procesului penal inculpatul a adoptat o conduita constant nesincera, incercand fie sa ascunda savarsirea faptelor, fie sa creeze o justificare legala sau "cutumiara" actiunilor sale, invocand totodata tratamentul discriminatoriu generat de trimiterea in judecata doar a unora dintre persoanele implicate. Fata de pregatirea si experienta sa anterioara, inculpatul nu putea in nici un caz invoca o interpretare aparte (bazata pe gresita intelegere ori pe "cutuma") a dispozitiilor legale ce guverneaza desfasurarea examenului de bacalaureat, dispozitii ce prevad cu maxima claritate drepturile si interdictiile membrilor comisiilor din centrele de examen. Faptul ca dintre numeroasele persoane cercetate in prezentul dosar doar doua au fost trimise in judecata nu poate fi privit ca o circumstanta atenuanta, atat timp cat instanta nu isi poate depasi limitele investirii (chiar daca probatoriul administrat confirma savarsirea unor infractiuni conexe si de catre alte persoane), iar in aceste limite individualizarea pedepselor trebuie realizata strict conform criteriilor indicate la art. 72 Cod penal, si nu prin artificii menite sa atenueze severitatea legiuitorului ori, dimpotriva, lipsa severitatii unora dintre organele judiciare. In opozitie cu conduita procesuala, se remarca conduita corespunzatoare anterioara savarsirii infractiunii. Astfel, inculpatul nu prezinta antecedente penale si este  caracterizat ca un bun profesionist, cunoscut in domeniul sau de specialitate, imprejurare care se incadreaza in dispozitiile art. 74 lit. a Cod penal si urmeaza a fi valorificata conform art. 80 alin. 1 si 2 Cod penal.
Prin urmare, instanta apreciaza ca se justifica condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (dreptul de a ocupa o functie in cadrul comisiilor din centrele de examen de bacalaureat - functia de care s-a folosit inculpatul pentru savarsirea infractiunii) Cod penal. Avand in vedere conduita procesuala ce denota minimalizarea semnificatiei unei asemenea infractiuni, cu toate ca in calitatea sa de cadru universitar inculpatul cunostea prea bine importanta mediei obtinute la examenul de bacalaureat, precum si necesitatea inlaturarii perceptiei cvasigeneralizate ca faptele penale comise in asemenea context sunt lipsite de importanta si nu genereaza o reactie semnificativa a organelor judiciare, ceea ce justifica perpetuarea lor, instanta considera ca scopul acestei pedepse nu poate fi atins decat prin privare de libertate. In consecinta, pe timpul si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (dreptul de a ocupa o functie in cadrul comisiilor din centrele de examen de bacalaureat) Cod penal.
In baza art. 254 alin. 3 Cod penal dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 5.400 lei, reprezentand sumele de bani primite si contravaloarea meselor platite de inculpata.

Cu prilejul perchezitiei autoturismului proprietatea inculpatului, s-a ridicat de la acesta suma de 5.720 lei, ce a fost consemnata la CEC Bank ca urmare a adresei Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani din data de 5 iulie 2010 (f. 128-129 vol. I dup). Aceasta adresa nu este insotita si nici precedata de vreo dispozitie a procurorului. Or, dispozitiile procedurale privind ridicarea si consemnarea sumelor de bani se regasesc doar in sectiunea dedicata masurilor asiguratorii. Astfel, conform art. 163 alin. 1 Cod procedura penala, masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea si a confiscarii speciale. Art. 164 alin. 1 dispune ca in faza de urmarire penala masura asiguratorie se dispune de organul de urmarire penala prin ordonanta, iar art. 165 descrie procedura de urmat functie de natura bunurilor sechestrate. In cazul sumelor de bani, se prevede ca acestea vor fi ridicate in mod obligatoriu (evident, in baza ordonantei) si consemnate la dispozitia organului care a dispus instituirea sechestrului. In speta nu a fost urmata o asemenea procedura, astfel incat consemnarea respectivei sume (care de altfel o depaseste pe cea obtinuta prin savarsirea infractiunii) apare ca nelegala. Tinand seama de acest viciu, precum si de imprejurarea ca pana in prezent nu s-au ivit indicii ca inculpatul ar incerca sa se sustraga de la judecata ori de la executarea hotararii, pentru a se institui la acest moment sechestrul, instanta va dispune restituirea catre inculpatul D. L. a sumei de 5.720 lei.
Vazand si dispozitiile art. 191 Cod procedura penala,   
   Pentru aceste motive,
                                
                                In numele legii,
                                                      HOTARASTE:
     
Respinge exceptia nulitatii actului de sesizare a instantei.
Respinge exceptia de necompetenta materiala a organului de urmarire penala.
Mentine incadrarea juridica data faptelor prin rechizitoriu.
Condamna pe inculpata C. M. C. ,  fiica lui M. si P., nascuta la data  de X in mun. Piatra Neamt, jud. Neamt, domiciliata in sat  Catamarasti Deal, comuna Mihai Eminescu,  judetul Botosani, cetatean roman, studii 12 clase, casatorita, instructor  auto, cu antecedente penale,  recidivista, CNP  X,  la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal.
In baza art. 83 Cod penal revoca suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. XXX din xx.xx. 2008 a Tribunalului Botosani, inculpata urmand sa execute pedeapsa totala de 3 ani inchisoare.
Pe timpul si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal interzice inculpatei exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.
Condamna pe inculpatul D. L., fiul lui N. si C., nascut la data de X in com. Dealu Morii, jud. Bacau, domiciliat in  mun. Iasi, Soseaua  X nr. Y, bl. Z, sc. T, ap. U, jud. Iasi, studii superioare,  casatorit,  profesor universitar,  fara  antecedente penale, CNP - X, la pedeapsa de 2 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (dreptul de a ocupa o functie in cadrul comisiilor din centrele de examen de bacalaureat) Cod penal pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 74 lit. a, 80 Cod penal.
Pe timpul si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (dreptul de a ocupa o functie in cadrul comisiilor din centrele de examen de bacalaureat) Cod penal.
In baza art. 254 alin. 3 Cod penal dispune confiscarea sumei de 5.400 lei de la inculpatul D. L..
Dispune restituirea catre inculpatul D. L. a sumei de 5.720 lei consemnata la CEC Bank Sucursala Botosani cu recipisa nr. X/1 din 5 iulie 2010.
Obliga pe inculpata C. M. C.  sa plateasca statului suma de 9.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care onorariu avocat oficiu - 200 lei - se va avansa Baroului Botosani din fondurile Ministerului Justitiei.
Obliga pe inculpatul D. L. sa plateasca statului suma de 9.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu apel in termen de 10 zile de pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica din xx.xx. 2013.  PRESEDINTE, GREFIER,