pretentii civile - defaimare prin presa

Dosar nr. XXXXX/193/2010                                                         Pretentii civile ROMANIA
TRIBUNALUL BOTOSANI - SECTIA CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 848 R
Sedinta publica din 26 octombrie 2011

Pe rol, judecarea recursului formulat de recurentul - parat S. A. in contradictoriu cu reclamanta - intimata S. AX. si paratul - intimat S. S., impotriva sentintei civile nr. 2023 din 29 martie 2011 pronuntata in dosarul nr. XXXXX/193/2010 al Judecatoriei Botosani, avand ca obiect pretentii civile.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta recurentul - parat, asistat de avocat B. D., lipsind celelalte parti.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care evidentiaza partile si obiectul pricinii, aratand ca procedura de citare este legal indeplinita.
     Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, tribunalul constata recursul in stare de judecata si trece la judecarea acestuia pe fond, acordandu-se partilor prezente cuvantul asupra fondului pricinii.
     Avocat B. D. sustine motivele de recurs depuse in scris la dosar, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei in sensul exonerarii de la plata sumei de 1000 lei daune morale. Solicita amanarea pronuntarii pentru a formula concluzii scrise.
     
TRIBUNALUL,

           Asupra recursului civil de fata;
     Prin cererea inregistrata la Judecatoria Botosani sub nr. XXXXX/193/2010, reclamanta S. AX. a chemat in judecata pe paratii S. A. si S. S., solicitand obligarea acestora la plata in solidar a sumei de 5700 lei, cu titlu de daune pentru prejudiciul nepatrimonial produs de acestia, precum si a cheltuielilor de judecata.
     In fapt, reclamanta a aratat ca in ziarul "Adevarul de seara" din data de XX.XX.XXXX, ziaristul S. A. a publicat pe pag.1 articolul "XXXX", articol publicat si in ziarul "Adevarul de seara" Botosani, editia on line in perioada XX.XX.XXXX-prezent (si chiar la data formularii  actiunii, articolul era inca publicat pe site-ul ziarului). Totodata, ca in acest articol sunt publicate doar date si fapte neadevarate, intrucat a fost angajata de X Botosani cu un salariu brut de 300 lei pe luna, si  nu cu 6.000 lei pe luna, fapt atestat prin contractul individual de munca inregistrat la ITM Botosani sub nr.XXXXXX/04.08.2010 si prin anuntul trimis la A.J.O.F.M. Botosani, in care este mentionat la rubrica salariu de incadrare suma de 300 lei, si nu 6.000 lei cum a publicat ziaristul S. A..
      Reclamanta sustine ca prin datele si faptele neadevarate publicate de ziaristul S. A., i s-a adus atingere demnitatii, onoarei, reputatiei si prestigiului profesional, intrucat proprietarii din asociatie sunt suspiciosi cu privire la persoana sa, in articolul respectiv fiind chiar mentionata declaratia numitei A. V. care a declarat "Este bataie de joc. Ar trebui trimisi la munca pentru ca nu fac nimic pentru noi. Ne fura banii. N-am mai auzit de salarii asa de mari la o asociatie de proprietari. Cred c-ar trebui facute verificari acolo." Prin modul de intocmire al articolului, reclamanta apreciaza ca este prezentata intr-o imagine negativa, ca o hoata a Asociatiei de proprietari, iar toate datele sunt neadevarate, fiind un atac la persoana sa, urmarindu-se discreditarea sa.
      Cu privire la paratul S. S., reclamanta precizeaza ca acesta, in calitate de director al A.J.O.F.M.Botosani, a declarat ca "Nici vorba de interpretare gresita. Si noi am ramas surprinsi de suma oferita pentru acest post, dar asa scrie negru pe alb. Nu cred ca sunt prea multi botosaneni care sa castige atatia bani."
      Reclamanta mai arata ca si folosirea de catre ziarist a apelativului  "o anume S. A." a avut drept consecinta afectarea imaginii sale si in fata celorlalti angajatori sau posibili angajatori, fiind astfel dovedita intentia denigratoare a articolului respectiv. Aceasta intrucat, desi administratorul contabil F. L. i-a prezentat ziaristului contractul individual de munca inregistrat la ITM Botosani, in care era specificat ca salariul va fi de 300 lei brut pe luna, paratul a dovedit rea-credinta, dorind sa-i afecteze reputatia, onoarea si demnitatea, inducand opiniei publice faptul ca fura asociatia, avand un salariu de 6000 lei lunar. Mai mult, chiar si directorul A.J.O.F.M. a dat credibilitate ziaristului prin afirmatiile sale "Nu exista interpretare gresita."
      Aceasta a sustinut si ca ziaristul a actionat cu rea-credinta, a publicat doar date neadevarate si nu a respectat obligatiile profesiei de a cerceta informatiile pe care le publica; mai mult, desi i s-a prezentat contractul individual de munca, a publicat doar ce a vrut, denaturand realitatea, afectandu-i imaginea, demnitatea, reputatia si prestigiul profesional.
      In  drept, reclamanta au invocat dispozitiile art.998-999 Cod civil si art.30 din Constitutia Romaniei.
      Paratul S. S. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
      In aparare, paratul a sustinut ca, prin oferta de loc de munca vacant, declarata de X Botosani, s-a comunicat catre A.J.O.F.M. -  al carui director executiv este -  anuntul de ocupare a 1 post de muncitor necalificat si 1 post de consilier juridic, conditiile de ocupare fiind impuse in mod exclusiv de catre angajator. Oferta X  Botosani a fost facuta publica, prin includerea sa in lista de locuri de munca vacante, afisata atat la sediul agentiei cat si comunicata tuturor mijloacelor mass-media, asa incat nu poate fi facut raspunzator pentru interpretarile personale ale jurnalistilor si nici pentru faptul ca aceasta oferta a fost facuta publica, prin compartimentul de specialitate al agentiei.
      Paratul a recunoscut ca, din eroare, a raportat salariul de incadrare de 300 lei al consilierului juridic la durata muncii prestate, respectiv 1 ora pe zi, intrucat a avut in vedere ca regimul de plata cu ora este in deplina conformitate cu normele legale, respectiv cu Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2010, care prevede aceasta posibilitate la art.39 alin.1.
      Si paratul S. A. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
      In aparare, paratul a sustinut ca, prin probele administrate, reclamanta nu a dovedit existenta unei fapte ilicite savarsita de el, iar inexistenta acesteia nu poate conduce la raspunderea sa delictuala, nefiind indeplinite conditiile art.998 si 999 Cod civil. Totodata, reclamanta nu a dovedit existenta unui prejudiciu care sa justifice pretentiile solicitate, care nu pot fi stabilite prin apreciere sau analogie ci in raport de dauna efectiv suferita, adica de intinderea reala a prejudiciului, care se afla in raport de cauzalitate cu fapta savarsita.
      Paratul a aratat ca la data publicarii articolului, XX.XX.XXXX, reclamanta avea deja incheiat contractul individual de munca cu asociatia de proprietari, deci nu se poate invoca faptul ca articolul respectiv ar fi avut drept consecinta diminuarea salariului ei, iar prin institutia raspunderii delictuale nu sunt ocrotite sperante sau simple interese ale reclamantei,  prejudiciul trebuind sa fie rezultatul atingerii aduse unui drept.
      Intrucat nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, paratul a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
     Prin sentinta civila nr. 223/29.03.20111, Judecatoria Botosani a admis in parte actiunea reclamantei, in sensul obligarii paratului S. A. la plata catre reclamanta a sumei de 1000 lei, cu titlu de daune morale, precum si a cheltuielilor de judecata in suma de 92,5 lei. Totodata, a respins actiunea impotriva paratului S. S. ca neintemeiata.
     Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 998 si art. 999 din vechiul Cod Civil pentru antrenarea raspunderii civile delictuale a paratului S. A..
     Astfel, articolul de presa vizat de cererea introductiva, reprezinta un demers jurnalistic plasat, fara indoiala, in contextul unei teme de interes general public: destinatia banilor perceputi membrilor proprietari, de catre asociatia de proprietari, care a fost constituita in scopul administrarii si gestionarii proprietatii comune.
     Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pus accentul pe dreptul opiniei publice de a fi informata cu privire la chestiunile care prezinta un interes public. Acestui drept ii corespunde o "obligatie" a jurnalistilor de a raspandi informatii si idei, indeplinindu-si astfel rolul de "caine de paza al democratiei". Insa comunicarea informatiilor si ideilor asupra unor teme de interes general nu trebuie sa depaseasca anumite limite. Cand s-a invocat existenta unor fapte, adevarul lor trebuie sa fie demonstrat, iar deformarea realitatii, realizata cu rea - credinta, depaseste limitele criticii acceptabile.
      In cauza,instanta de fond a retinut ca, desi i s-a comunicat de catre reprezentantul angajatorului ca salariul pe care il va primi reclamanta va fi de 300 lei lunar, fara a exista un suport real factual, jurnalistul S. A. a afirmat in articolul publicat in ziarul local "Adevarul de seara", ca aceasta va primi un salariu de 6.000 lei lunar, spre nemultumirea membrilor proprietari, care au considerat ca reclamanta le fura banii, primind un salariu atat de consistent.
     Daca unele exagerari sunt permise ziaristilor, mai ales in exprimarea unor judecati de valoare, iar anumite accente ale articolelor in cauza ar putea fi incadrate in categoria unor astfel de exagerari permise, nu acelasi lucru se poate spune despre afirmarea unor fapte, date ca fiind certe si care nu sunt dovedite, respectiv incasarea de catre reclamanta a unui salariu de 6.000 lei.
     Analizand intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale in persoana paratilor S. A. si S. S., instanta  a constatat ca doar autorul articolului, paratul S. A., a savarsit fapta ilicita de natura a atrage raspunderea sa civila, constand in crearea, respectiv publicarea unui articol cu caracter defaimator la adresa reclamantei. Prejudiciul produs a constat in atingerea adusa demnitatii, onoarei, reputatiei reclamantei, prin crearea unei imagini negative a acesteia, transmisa printr-un mijloc de informare a publicului larg,  legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu precum si vinovatia paratului  rezultand cu claritate.
     Prima instanta a retinut si ca, in repetate randuri (spre exemplu, in cauza Nilsen si Johnsen contra O.),Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca afirmatiile referitoare la fapte determinate, care sunt susceptibile de a fi probate, facute in absenta oricaror dovezi care sa le sustina si care nu sunt sustinute nici de afirmatiile partii vatamate, nu se bucura de protectia art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
     In cauza, informatiile primite de paratul ziarist S. A. de la  paratul S. S., nu puteau fi calificate drept credibile, cat timp cealalta parte a anchetei jurnalistice, efectuata la sediul angajatorului reclamantei, atat cat a fost realizata, nu a sustinut aceste informatii.
     In aceste conditii, instanta de fond a  considerat ca articolul respectiv s-a constituit intr-o campanie de defaimare a reclamantei, in masura aratata anterior, care nu este protejata de dreptul constitutional la libertatea de exprimare, respectiv informare prin presa, si nici de art. 10 din Conventia  Europeana a Drepturilor Omului.
     Cat priveste prejudiciul produs, el este unul de natura morala (asa cum indica si reclamanta in cererea sa), constand in atingerea adusa onoarei si reputatiei reclamantei. Doctrina si practica judecatoreasca sunt unanime in a accepta posibilitatea acordarii unor despagubiri materiale (in bani) pentru prejudiciul moral produs, insa astfel de despagubiri nu trebuie sa devina un mijloc de imbogatire fara justa cauza a partii vatamate, astfel incat instanta de fond a apreciat ca, in cazul de fata, paguba suferita de reclamanta va putea fi reparata prin obtinerea de la parat a sumei de 1.000 lei.
     Impotriva sentintei, paratul S. A. a declarat recurs in termen legal, solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate in sensul respingerii, ca nefondata, a cererii reclamantei si obligarii acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
     In motivare, recurentul a sustinut ca sentinta nu cuprinde motivele pe care se  sprijina, fiind data doar pe baza unor prezumtii si a unor motive straine de natura cauzei, ca a fost pronuntata cu aplicarea gresita a legii si ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut.
     Astfel, paratul - recurent a sustinut ca in timpul documentarii materialului a consemnat punctul de vedere al tuturor partilor implicate - reclamanta refuzand orice contact inainte de publicarea articolului - ceea ce dovedeste obiectivitatea sa. Iar sustinerea instantei ca informatiile primite de la paratul S. S. "nu puteau fi considerate drept credibile" este netemeinica in conditiile in care acesta este directorul AJOFM Botosani, institutia pe site-ul careia a fost publicata oferta de angajare, sursa primara a materialului publicat.
     Cu privire la legalitatea sentintei, paratul recurent a aratat ca reclamanta si-a intemeiat pretentiile pe art. 998-999 Cod civil, desi in cerere face referire si la obligatiile ce revin ziaristului conform Legii nr. 3/1974, ceea ce ar fi trebuit sa determine instanta sa faca aplicarea art. 69 lit. j din lege, considerand articolul publicat a fi exclusiv punctul sau de vedere.
     Or, articolul publicat este in fapt ,,suma’’ unor informatii primare, colectate din surse autorizate, fara a contine nici o parere personala ori judecata de valoare. Mai mult chiar, daca prejudiciul moral poate fi cauzat numai de opinia cuiva despre o persoana pe care a cunoscut-o anterior afirmatiilor considerate prejudiciabile, nu acelasi lucru se poate spune si despre cele imputate lui in speta de fata, deoarece nu o cunoaste pe reclamanta si nici nu a intalnit-o pana cand nu a vazut-o in judecatorie -  desi a incercat sa o contacteze anterior publicarii articolului, aceasta a refuzat orice dialog.
     Referitor la prejudiciul solicitat si retinut de instanta, recurentul a apreciat ca  s-a acordat mai mult decat s-a cerut intrucat, daca reclamanta si-a materializat pretentiile pe diferenta de salariu dintre cel din oferta de angajare si salariul inscris in contractul individual de munca, lasand a se intelege ca diferenta provine din efectele pe care le-ar fi avut articolul scris de el si fara a se referi la vreun prejudiciu de ordin moral, instanta de fond, cu aplicarea art. 998- 999 Cod civil, a acordat exclusiv prejudicii morale, prejudicii pe care reclamanta nu le-a solicitat prin cerere.
     In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 6, pct. 7, pct. 9 Cod proc. civ. si art. 69 lit. j), art. 74 din Legea 3/1974.
     Recurentul nu a solicitat administrarea de probe noi in recurs.
     Intimata-reclamanta S. AX. a formulat intampinare la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondata si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei civile nr. 2023/2011 a Judecatoriei Botosani.
     In aparare, intimata a aratat ca sentinta recurata a fost pronuntata pe baza probelor administrate - inscrisuri si interogatoriul paratilor - si nici un argument nu este strain de natura cauzei. Totodata, ca in mod corect s-a retinut indeplinirea conditiilor art. 998-999 Cod civil si incalcarea de catre recurent a dispozitiilor art. 30 alin 6 si 8 din Constitutie si a obligatiilor ziaristului impuse de Legea nr. 3/1974. De asemenea, ca recurentul nu se bucura de protectia art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale, atata timp cat a prezentat publicului afirmatii referitoare la fapte determinate, in absenta oricaror dovezi care sa le sustina, ba dimpotriva, desi i s-a demonstrat cu inscrisuri ca salariul stabilit nu era de 6000 lei/luna. Reclamanta a precizat si ca prin actiune a solicitat acordarea doar de daune morale in suma de 5700 lei, din care prin sentinta recurentul a fost obligat la plata sumei de 1000 lei, asa incat si motivul de recurs, in care se sustine ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, este neintemeiat.
     Nici intimata nu a solicitat administrarea de probe noi in recurs.
     Recursul declarat in cauza este neintemeiat din considerentele ce se vor arata in continuare.
     1. Primul motiv de recurs a fost intemeiat pe disp. art. 304 pct. 7 Cod  proc. civ. conform carora se poate cere modificarea hotararii cand aceasta "nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii".
Contrar opiniei exprimate de recurent, tribunalul retine ca sentinta nr. 2023/2011 cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei de fond in sensul solutiei pronuntate cu privire la cererea reclamantei.
Astfel, prima instanta a retinut ca prin articolul  cu caracter defaimator publicat de recurent, acesta a adus atingere demnitatii, onoarei si reputatiei reclamantei, aratand in mod eronat ca aceasta ar fi primit un salariu lunar de 6000 lei si nu de 300 lei, cat era cuantumul real al salariului. Totodata, ca desi reprezentantul angajatorului i-a comunicat cuantumul salariului ca fiind de 300 lei/luna si i-a prezentat contractul individual de munca, ce prevedea nivelul salariului, recurentul - dupa ce a discutat cu paratul S. S. - a calculat salariul ca fiind de 6000 lei/luna (300 lei/luna x 20 ore/luna) si a prezentat aceasta suma ca fiind cea reala.
De asemenea, instanta de fond a constatat in mod corect ca fapta recurentului de creare, respectiv publicare a unui articol cu caracter defaimator la adresa reclamantei are un caracter ilicit, de natura a atrage raspunderea sa civila si ca prejudiciul produs a constat in atingerea demnitatii, onoarei si reputatiei reclamantei prin crearea unei imagini negative a acesteia, transmisa printr-un mijloc de informare a publicului larg, fiind indeplinite astfel toate conditiile prevazute de art. 998-999 Cod civil.
Totodata, ca recurentul nu se bucura de protectia art. 10 din Conventia europeana, intrucat in cauza este vorba despre afirmatii referitoare la fapte determinate, care sunt susceptibile de a fi probate, afirmatii care au fost facute in absenta oricaror dovezi care sa le sustina.
Sustinerea recurentului din cererea de recurs ca a preferat sa dea crezare directorului AJOFM Botosani, ca reprezentant al institutiei care gestioneaza forta de munca din judetul Botosani, si nu angajatorului, urmeaza a fi inlaturata ca fiind facuta pro causa. Aceasta intrucat intre opinia directorului oricarei institutii exprimata pe baza interpretarii ofertei angajatorului si mentiunile concrete din contractul individual de munca incheiat intre parti - care i-a fost prezentat paratului si prevedeau "salariul de baza lunar brut - 300 lei"  recurentul nu putea oferi valoare de adevar decat celui ce-al doilea, intrucat potrivit legislatiei romanesti, contractul individual de munca este singurul temei in baza caruia ia nastere in mod valabil raportul de munca.
2. Prin al doilea motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., paratul a sustinut pronuntarea hotararii de fond cu aplicarea gresita a legii.
Insa, astfel cum s-a aratat mai sus, prima instanta a aplicat in mod corect dispozitiile art. 998-999 Cod civil si pe cele ale art. 10 din Conventia europeana, retinand - in concordanta cu textul articolului publicat de recurent si cu raspunsul acestuia la interogatoriu - ca sensul articolului si al informatiei transmisa  publicului a fost cel al angajarii reclamantei la asociatia de proprietari cu 300 lei/ora, astfel cum rezulta si din titlul acestuia "XXXX" respectiv "XXXXX". Iar concluzia acestui cuantum al salariului apartine autorului articolului, respectiv recurentului, chiar daca in cuprinsul acestuia sunt prezentate si opiniile contradictorii ale reprezentantei angajatorului si,respectiv directorului AJOFM Botosani. Este de remarcat ca in articol este prezentat in mod eronat si continutul contractului individual de munca, in sensul ca "_jurista va fi platita cu "300 lei pentru o ora pe zi, timp de cinci zile pe saptamana"_ - intrucat art. J1 din contract prevede "salariul de baza lunar brut: 300 lei."
3. Intemeindu-si critica pe dispozitiile art. 304 pct. 6 Cod proc. civ., recurentul a sustinut si ca "instanta a acordat mai mult decat s-a cerut", respectiv ca a acordat reclamantei daune morale, desi aceasta si-ar fi ,,materializat pretentiile pe diferenta de salariu dintre cel din oferta de angajare si salariul inscris in contractul individual de munca".
Aceasta sustinere este insa nefondata, intrucat atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin concluziile scrise depuse la instanta de fond, reclamanta a sustinut ca i "s-a adus atingere demnitatii, onoarei, reputatiei si prestigiului profesional" si a pretins repararea acestui prejudiciu de catre parati. Este adevarat ca aceasta a solicitat obligarea paratilor la plata de daune in suma de 5700 lei, explicand acest cuantum al daunelor prin diferenta intre salariul real primit si cel mentionat in articol, insa nu a  cerut daune materiale si nu a sustinut niciodata ca ar fi negociat un cuantum mai mare al salariului decat cel inscris in contractul sau de munca.
Fata de ansamblul celor ce preced, prezentul recurs va fi respins ca nefondat, inclusiv capatul de cerere privind cheltuielile de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - parat S. A., domiciliat in municipiul Botosani, X, nr. Y, sc. Z, ap. T, judetul Botosani, in contradictoriu cu reclamanta - intimata S. AX., cu domiciliul in municipiul Botosani, Bld. X, nr. Y, sc. Z, ap. T, judetul Botosani si intimatul - parat S. S., cu domiciliul in municipiul Botosani, str. X, nr. Y, bl. Z, sc. T, ap. U, judetul Botosani, impotriva sentintei civile nr. 2023/29.03.2011 a Judecatoriei Botosani, pe care o mentine.
Irevocabila.
     Pronuntata in sedinta publica din 26 octombrie 2011.
     
     
PRESEDINTE                    JUDECATOR                             GREFIER
9 1