Prelevarea probelor biologice de sange pentru determinarea alcoolemiei, prin raportare la cerintele stipulate de art. 6 lit.a si d si art.14 alin.3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea intoxicatiei etilice

Prin sentinta penala nr.327 din 07.12.2010, Judecatoria Campulung Moldovenesc a condamnat pe inculpatul A.R. pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului peste limita legala, prev. de art. 87 al.1 din O.U.G. 195/2002 republicata, cu aplicarea art. 74, 76 lit d Cod penal, la pedeapsa de 2 (doua) luni  inchisoare, pedeapsa a carei executare a fost suspendata conditionat conform art.81 Cod penal, pe durata prev. de art. 82 C.pen si s-a atras atentia inculpatului asupra art. 83 Cod penal.
In motivarea solutiei adoptate prima instanta a retinut ca probatoriul administrat in cauza demonstreaza ca la data de 4 septembrie 2009 inculpatul mentionat a fost depistat in trafic in timp ce conducea pe drumurile publice un autovehicul avand o alcoolemie peste limita legala, respectiv de 2,20 g%o.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen legal inculpatul, care prin motivele de recurs formulate in scris, cat si in sustinerea prezentata oral, a criticat solutia primei instante, din perspectiva prevederilor din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea intoxicatiei etilice, norme aprobate prin Ordinul nr.376 din 10.04.2006 al Ministrului Sanatatii, invocand in concret nerespectarea acestora, si pe aceasta cale inlaturarea, ca proba, a buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 2213/D/15.09.2009 si in consecinta in lipsa altor probe, inexistenta vreunei dovezi care sa duca la concluzia ca fapta pentru care a fost trimis in judecata si condamnat intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Desi s-a sustinut ca au fost incalcate dispozitiile art.6 lit.a din Norme, potrivit cu care, "pentru determinarea alcoolemiei se preleveaza 2 (doua) probe de sange din vena la interval de o ora intre prelevari", Curtea constata ca nerecoltarea celei de-a doua proba de sange, s-a datorat atitudinii culpabile a inculpatului, care pe de o parte nu poate invoca necunoasterea legii, iar pe de alta parte, conform propriilor declaratii, a parasit spitalul imediat dupa prima prelevare, intrucat era speriat si preocupat de soarta animalelor din gospodarie.
Ori, potrivit art. 7 alin. 1 din aceleasi norme " in situatiile medicale speciale, in care nu poate fi efectuata cea de-a doua prelevare, precum si in cazul refuzului de prelevare, se mentioneaza acest fapt in mod expres in cadrul rubricii "observatii" a buletinului de examinare clinica, precizandu-se motivul neprelevarii", iar conform art. 8 alin. 1 "in cazul refuzului de prelevare a celei de-a doua probe, de regula nu se efectueaza calculul retroactiv al alcoolemiei, consemnandu-se refuzul in procesul-verbal de prelevare al carui formular este prevazut in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice".
Din aceste enunturi normative, rezulta dreptul persoanei supusa procedurilor de prelevare a sangelui in vederea stabilirii alcoolemiei de a pretinde sa i se recolteze doua probe de sange, la un interval de o ora, pentru a asigura acuratetea rezultatului examinarii, inclusiv prin efectuarea eventuala a unei expertize de recalculare retroactiva a alcoolemiei. Acestui drept ii corespunde obligatia corelativa a organului de politie insotitor si a medicului examinator de a incunostiinta persoana examinata de posibilitatea exercitarii acestui drept si de consecintele neexercitarii acestuia.
Atata timp cat dispozitiile anterior mentionate au fost respectate, consemnandu-se atat in buletinul de examinare clinica, cat si in  procesul verbal de prelevare lipsa inculpatului la orele 2130  care plecase fara incuviintarea organelor de politie, situatie ce reiese si din inscrisul existent la fila 9 ds.u.p., atitudinea celui in cauza echivaleaza cu un refuz, astfel ca nu poate invoca lipsa de temeinicie a probei cuprinse in buletinul de analiza. Aceasta cu atat mai mult cu cat art.194 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 prezinta situatia de exceptie in care alcoolemia se poate proba cu o singura proba si anume in cazul retinerii culpei celui examinat.
In privinta incalcarii dispozitiei art.6 lit.d din aceleasi norme, potrivit cu care "prima prelevare se efectueaza de preferinta intr-un interval de timp de pana la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevarii de sange", Curtea constata, din insasi continutul ei, ca fiind evident faptul ca aceasta are valoare de recomandare, depasirea termenului (cu aproximativ 5 minute) neatragand nulitatea probei astfel obtinute, aceasta cu atat mai mult cu cat testarea cu aparatul etilotest a esuat de patru ori, intrucat inculpatul nu a putut sufla volumul de aer necesar.
Este real ca art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii, prevede ca, in situatia in care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, in sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.
Din interpretarea normei legale mentionate rezulta ca, in mod obisnuit, probele biologice prelevate trebuie inaintate in vederea prelucrarii imediat, acceptandu-se ca, in cazuri exceptionale, aceasta sa se realizeze in maxim de 3 zile si numai cu conditia de a fi pastrate la frigider la o temperatura cuprinsa intre 0 si 4 grade C, dispozitiile mentionate avand in vedere pe de o parte operativitatea cauzelor, iar pe de alta parte evitarea degradarii probelor in situatiile in care acestea nu pot fi pastrate in mod real la temperatura scazuta.
 In acelasi timp, trebuie precizat ca legiuitorul nu a prevazut nicio sanctiune pentru depasirea acestui termen si nici o alta valoare probatorie a analizelor astfel obtinute.
Coroborand insa aceasta dispozitie legala cu art.23, ce prevede ca flaconul cu urme de sange se pastreaza timp de 15 zile dupa care este distrus, Curtea a apreciat ca proba de sange este apta a fi analizata si a indica valoarea reala a alcoolemiei.
In speta, de la data prelevarii probei biologice (04.09.2009) si pana la data prelucrarii ei (15.09.2009) au trecut mai mult de 3 zile, respectiv 11 zile, insa fata de relatiile comunicate de organele de politie referitor la conditiile de conservare a probei in discutie si relatiile furnizate  SML Suceava in sensul ca pastrarea probelor in conditii standard timp de 11 zile nu influenteaza rezultatul acesteia,  Curtea considera ca proba a fost legal administrata.
Pe de alta parte,cuantumul alcoolemiei rezultate in urma acestei analize a fost recunoscut si insusit de inculpat prin declaratiile date in cauza (f.14, 16 ds.u.p.) si este sustinut sub aspect probator de constatarile nemijlocite ale organelor de politie dupa oprirea acestuia in trafic, o eventuala stare conflictuala intre recurent si politist nefiind demonstrata de cel in cauza.
De retinut este si faptul ca buletinul de analiza nu se rezuma la o constatare pur empirica, ci contine analiza prin metoda oficiala de chimie analitica si/sau prin metoda gaz-cromatografica a concentratiei de alcool in sange, astfel ca aceasta activitate apare ca o reala constatare medico-legala in intelesul dat de catre art. 113 din C.pr.pen., iar concluziile acestei constatari sunt consemnate in buletinul de analiza ce dobandeste caracterul unui raport de constatare medico-legala in conformitate cu art. 115 al. 1 din C.pr.pen. precizand operatiile si concluziile medico-legale care se consemneaza intr-un raport.
Desi s-a sustinut ca nu s-a probat ca inculpatul ar fi consumat bauturi alcoolice la data cand a fost oprit in trafic, apararea acestuia, prin trimitere la depozitia martorului Coca Silvestru ce se refera doar la o parte a zilei respective nu si la intervalul de timp apropiat orei la care a fost depistat de organele de politie, este contrazisa de propriile declaratii si de probele anterior mentionate.
In raport de considerentele expuse, Curtea, in baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedura penala a respins recursul declarat de inculpat ca nefondat, prin decizia penala nr. 207 din 07.03.2011.