Partaj bunuri comune. Criterii ce pot fi avute in vedere de instanta la atribuirea bunurilor.

    Prin cererea adresata Judecatoriei Radauti la data de 30 martie 2006, reclamantul VM a chemat in judecata pe parata PVC, solicitand partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, respectiv a unei constructii (P+M) cu garaj la parter, neterminata, din Radauti, str. 1 Mai f. n. si a suprafetei de 2000 mp teren, identica cu p. f. nr. 806 din cartea funciara 13070 a comunei cadastrale Radauti.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a fost casatorit cu parata in perioada 28 iunie 1990-22 februarie 2005, data pronuntarii sentintei de divort, nr. 530 a Judecatoriei Radauti. In timpul casatoriei a dobandit impreuna cu parata, cu contributii egale bunurile descrise in petitul actiunii, bunuri a caror atribuire a solicitat-o in natura.
Prin sentinta civila nr. 1869/2005 Judecatoria Radauti a admis actiunea astfel cum a fost formulata, atribuind imobilele in natura reclamantului, cu obligarea acestuia la plata catre parata a contravalorii cotei sale de parti, de 1 din imobile.
Admitand recursul declarat de parata,Tribunalul Suceava prin decizia civila nr. 2124/2006 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei la prima instanta spre rejudecare, cu motivarea ca procedura de citare cu parata nu a fost legal indeplinita, incat aceasta a fost in imposibilitate de a-si exercita dreptul la aparare.
Dupa reinregistrarea dosarului cauzei la prima instanta, sub nr. 478/86/2006, reclamantul si-a completat obiectul actiunii, solicitand includerea in masa de partajat si a suprafetei de 338 mp teren identica cu p.f. nr. 805/1 din cartea funciara nr. 7918 Radauti, dobandita prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 44/01. De asemenea, a precizat ca este necesar sa se stabileasca regimul juridic de bun comun al casei de locuit in functie de stadiul in care constructia se afla la momentul plecarii paratei in Israel, deoarece ulterior acelei date a efectuat lucrari prin aport propriu, ce se impun a fi excluse de la partaj.
Parata a formulat intampinare si cerere reconventionala, prin care a solicitat partajarea in natura a imobilelor casa de locuit cu garaj la parter si suprafata de 2000 mp teren, exprimandu-si dezacordul cu privire la valorile indicate de reclamant, apreciate prea mici fata de pretul de circulatie practicat pe piata imobiliara.
Dupa administrarea probelor, Judecatoria Radauti prin sentinta civila nr. 239 din 24 iunie 2009 a admis actiunea principala si, in parte, cererea reconventionala. Drept urmare: a constatat ca partile  au dobandit in timpul casatoriei, cu contributii egale, o casa situata in municipiul Radauti, str. 1 Mai nr. 38 A, nefinalizata, in valoare de 371.000 lei, suprafata de 2000 mp teren identica cu p. f. 805/1 din cartea funciara 7918 Radauti in valoare de 132.740 lei si suprafata  de 338 mp teren identica cu p.f. 805/1 din cartea funciara nr. 7918 Radauti in valoare de 2433,06 lei terenuri identificate prin raportul de expertiza intocmit in cauza de expertul Sandu Eugen; a sistat starea de indiviziune a partilor prin atribuirea catre reclamant a constructiei si a suprafetei de 1169 mp teren, reprezentand lotul nr. 2 din varianta a II-a de lotizare propusa de expert (fila 154 dosar fond), iar paratei suprafata de 1169 mp teren, reprezentand lotul nr. 1 din aceeasi varianta de lotizare; pentru compensarea valorica a loturilor, reclamantul a fost obligat sa plateasca paratei sulta in valoare de 185.500 lei.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, pe baza sustinerilor partilor si a declaratiilor martorilor audiati in cauza, ca fostii soti au contribuit egal la dobandirea bunurilor comune, ambii au realizat venituri din munca in strainatate, reclamantul a fost ajutat si de rudele sale, iar parata, in perioada in care a muncit in Israel, a trimis sume de bani pentru lucrarile de constructie.
La formarea si atribuirea loturilor, instanta a avut in vedere concluziile expertului CS, potrivit carora imobilul constructie nu este comod partajabil in natura, faptul ca prin sentinta de divort cei doi copii minori ai partilor i-au fost incredintati reclamantului spre crestere si educare, faptul ca ulterior primei sentinte pronuntate in cauza reclamantul a consemnat la Sucursala CEC Radauti la dispozitia paratei suma de bani stabilita drept sulta, cat si faptul ca terenul poate fi partajat in doua parcele egale, cu cai de acces distincte, unul fiind aferent constructiei.
Sentinta a fost criticata in apel pentru nelegalitate si netemeinicie de ambele parti din proces.
Reclamantul a aratat ca valorile retinute de instanta sunt exagerat de mari, incat se impune suplimentarea probatoriului pentru a se stabili valoarea reala de circulatie a constructiei, iar atribuirea catre parata a jumatate din suprafata de teren nu se justifica, din moment ce aceasta este stabilita de mai multi ani in Israel si, oricum, nu ar putea construi, lungimea si latimea parcelei, ca si aproprierea de liniile de inalta tensiune constituind impedimente la obtinerea unei autorizatii de construire. In plus, in aceasta modalitate de lotizare i-ar fi imposibil sa finalizeze lucrarile de construire la casa, din cauza aproprierii de linia de hotar dintre cele doua parcele.
La randul sau, parata a criticat modalitatea de lotizare aleasa de prima instanta, aratand ca insista in cererea de atribuire in natura a casei si a terenului aferent, sens in care si-a exprimat disponibilitatea de a achita cu titlu de sulta suma de 100.000 USD. De asemenea, parata a aratat ca ,,precizarile" la actiune formulate de reclamant dupa casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanta constituie o modificare a cererii de chemare in judecata efectuata ulterior primei zile de infatisare si se impun a fi respinse ca tardive. Totodata, a aratat ca instanta nu a calculat cuantumul cheltuielilor de judecata in raport de cota de contributie a fiecarei parti.
Prin decizia civila nr. 145 din 19 mai 2011 Tribunalul Suceava a respins ca nefondat apelul declarat de parata si, admitand apelul declarat de reclamant a schimbat in parte sentinta atacata, in sensul ca a diminuat cuantumul  sultei stabilite in sarcina  reclamantului de la 185.500 lei la 148.500 lei. De asemenea, a obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 2300 lei cheltuieli de judecata, calculate prin compensare.
Pentru a decide astfel, instanta retinut ca valoarea de circulatie a imobilului constructie, stabilita pe baza expertizei efectuate in calea de atac, este de 297.000 lei, inferioara celei de la prima instanta, la formarea si atribuirea loturilor s-au avut in vedere dispozitiile art. 673/9 Cod procedura civila si imprejurarile concrete ale cauzei, varianta aleasa fiind optima, iar argumentele aduse de reclamant cu referire la inutilitatea atribuirii parcelei de teren  in lotul paratei nu prezinta relevanta fiind in interesul acesteia.
Cu referire la apelul declarat de parata, Tribunalul a retinut ca, intr-adevar, cererea de partajare si a suprafetei de 338 mp teren a fost formulata de reclamant dupa prima zi de infatisare, insa parata, reprezentata de aparatorul prezent la termenul de judecata din 15 februarie 2007, nu s-a opus cererii de intregire a actiunii. Imprejurarea ca parata si-a exprimat disponibilitatea de a achita sulta de 100.000 USD in ipoteza atribuirii in lotul sau a imobilului constructie este lipsita de relevanta sub aspectul lotizarii, cata vreme reclamantul nu a achiesat la aceasta propunere si se prevaleaza la randul sau, de faptul ca a consemnat la dispozitia paratei sulta stabilita initial.
Cu referire la critica privind cheltuielile de judecata, instanta de apel a retinut ca acestea au fost stabilite corect la prima instanta, prin compensare, in raport de cotele de contributie ale partilor la dobandirea bunurilor de partajat, iar suma de 2300 lei stabilita in sarcina paratei in apel reprezinta taxa de timbru, timbru judiciar, contravaloarea expertizei si onorariu avocat, calculate prin compensare.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs in termen legal parata. In dezvoltarea motivelor a aratat, in esenta, ca: instantele au incalcat dispozitiile art. 6739 Cod procedura civila, retinand drept argument la atribuirea constructiei faptul ca reclamantul ar fi consemnat la dispozitia sa sulta stabilita initial. Un astfel de criteriu nu este prevazut de dispozitiile legale, iar instanta, in exercitarea rolului activ, ar fi putut face demersuri pentru a afla daca acei bani se mai gasesc sau nu in cont la dispozitia sa. In plus, casa nu este locuita de nimeni, iar reclamantul se afla impreuna cu copiii in Anglia; desi in apel s-a admis proba cu o expertiza topo-cadastrala, care a si fost administrata, in considerentele deciziei recurate nu se regaseste nici o trimitere la aceasta si nici motivele pentru care a fost inlaturata. Or, astfel de considerente se impuneau cu atat mai mult cu cat intre expertizele de la fond si apel sunt diferente semnificative, pe care ea le-a adus la cunostinta instantei, solicitand ca expertii sa intocmeasca o nota comuna cu privire la valoarea terenului si modul cum existenta stalpului de medie tensiune si a retelelor electrice influenteaza aceasta valoare.
Ca propunere de lotizare, parata a solicitat sa-i fie atribuit lotul II din varianta III - expertiza topo  - cadastrala, la valorile stabilite de experta Rachitneanu I. pentru teren si casa la valoarea stabilita prin nota comuna intocmita de expertii in constructii. In subsidiar, pentru ipoteza in care nu i se atribuie ei constructia, a solicitat sa se aiba in vedere varianta IV de lotizare intocmita de expert Rachitneanu I., respectiv sa-i fie atribuit lotul II, adica p.f. 806/2 de 1169 mp.
De asemenea, parata a aratat ca instanta de apel a fost in eroare cand a retinut ca la prima instanta s-ar fi compensat cheltuielile de judecata. Ea a fost cea care a achitat contravaloarea expertizelor topo-cadastrale si constructii, iar instanta nu s-a pronuntat in sensul compensarii. Cat priveste solutia data in apel, in mod gresit a fost obligata sa plateasca cheltuieli de judecata 2300 lei, in conditiile in care nu s-a facut vreo trimitere la expertiza topo cadastrala administrata in calea de atac.
Examinand criticile formulate de parata, care, in drept, se incadreaza in motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 7 si 9 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
In speta, parata critica in special modalitatea de lotizare aleasa de prima instanta si confirmata de instanta de apel, ca fiind rezultatul unei gresite interpretari si aplicari a dispozitiilor art. 6739 Cod procedura civila.
In conformitate cu aceste dispozitii legale, la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Cum rezulta din chiar teza finala a textului de lege, aceste criterii au caracter exemplificativ, instanta de judecata avand posibilitatea de a le completa, in raport de imprejurarile concrete ale cauzei deduse judecatii, si cu altele, cum sunt: asigurarea sau pastrarea pe viitor a unei stabilitati domiciliare pentru parintele copartas caruia i-au fost incredintati spre crestere si educare copiii minori rezultati din casatoria partilor, alternativele de care partile dispun in ce priveste spatiul de locuit, posibilitatile financiare sau disponibilitatea de a achita sulta, etc.
In cauza, ambele parti locuiesc in strainatate si si-au exprimat disponibilitatea de a achita sulta, reprezentand contravaloarea cotei parti de 1 din imobilul constructie supus impartelii.
In atare situatie, determinanta la atribuirea imobilului constructie in lotul reclamantului a fost, in opinia instantelor de fond, imprejurarea ca cei doi copii minori rezultati din casatoria partilor se afla in intretinerea acestuia.
De asemenea, instantele au avut in vedere si faptul ca reclamantul a consemnat la dispozitia paratei la CEC suma de 47.075,25 RON reprezentand sulta stabilita initial, inca din 5 septembrie 2006 (fila 22 dosar fond).
Propunerea paratei, formulata prin motivele de apel, vizand disponibilitatea de a achita cu titlu de sulta suma de 200.000 USD a fost corect inlaturata de instanta, cata vreme partile nu au ajuns la un acord in acest sens.
In ce priveste critica paratei privind lipsa de rol activ a instantei, care nu a facut demersurile necesare pentru a verifica daca suma consemnata de reclamant la CEC la dispozitia sa nu a fost intre timp retrasa, aceasta nu poate fi primita, cata vreme in apel nu s-au facut astfel de sustineri, iar partea a fost reprezentata de avocat ales.
Asadar, nu se poate retine ca atribuirea in lotul reclamantului a casei de locuit cu terenul aferent s-ar fi facut cu aplicarea gresita si cu incalcarea dispozitiilor art. 6799 Cod procedura civila.
Este insa intemeiata critica formulata de parata privind lipsa din considerentele deciziei atacate a vreunei referiri la expertiza topo-cadastrala efectuata in calea extraordinara de atac.
Astfel, in apel s-a suplimentat probatoriul administrat la prima instanta, inclusiv cu o noua expertiza topo-cadastrala, instanta incuviintand obiectivele formulate de parata, privind efectuarea unor noi propuneri de lotizare in natura, tinandu-se cont de configuratia terenurilor, de existenta unui stalp de inalta tensiune si a casei cu anexe, astfel incat ambele loturi sa aiba cai de acces diferite (filele 22 si 26 dosar apel).
Expertul numit in cauza a efectuat patru variante de lotizare, doua fiind identice celor propuse de expertul de la prima instanta, iar prin concluziile scrise (filele 123-124 dosar apel), depuse la dosarul cauzei anterior pronuntarii, partea a optat in principal pentru atribuirea in lotul sau a casei cu terenul aferent, iar in subsidiar a solicitat sa-i fie atribuita parcela 806/2 de 1169 mp, respectiv lotul II din varianta IV din expertiza Rachitneanu efectuata in apel.
Respingand apelul declarat de parata, Tribunalul prin decizia recurata nu a facut vreo referire la aceasta din urma solicitare a partii si nici la proba administrata in calea de atac. Nici atunci cand a inlaturat argumentele redate de reclamant in apelul propriu, privind caracteristicile incomode ale terenului atribuit in lotul paratei, tribunalul nu a observat ca acestea au fost, practic, insusite de aceasta si a facut referiri doar la cele doua variante de lotizare a terenului propuse la prima instanta.
In contextul dat, nu se poate aprecia ca solicitarea paratei privind varianta a IV a de lotizare ar constitui o cerere noua, in sensul dispozitiilor art. 294 Cod procedura civila, cata vreme este consecinta incuviintarii si administrarii probei in calea de atac.
Analizand aceasta cerere, conform dispozitiilor art. 312 alin. 4 si 6 Cod procedura civila, Curtea o constata intemeiata.
Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 741 Cod civil, la formarea si compunerea loturilor, instanta trebuie sa procedeze astfel incat fiecare copartas sa primeasca bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare, ceea ce presupune, in cazul terenurilor, intinderi si valori egale, dar si categorii de folosinta si caracteristici functionale pe cat posibil similare.
In speta, practic la prima instanta s-a efectuat o singura varianta de impartire a suprafetei de teren in discutie, prin divizarea acesteia in doua parti egale, pe lungime, din care una este aferenta constructiei, cele doua "variante" de atribuire fiind inverse.
In apel s-a efectuat si o a doua propunere de impartire a terenului, pe latime (variantele III si IV propuse de expert Rachitneanu I.).
Comparand varianta aleasa de prima instanta cu varianta IV  solicitata, in subsidiar, de parata, Curtea constata ca aceasta din urma este optima fata de dispozitiile legale sus-citate (fila 154 dosar fond si fila 91 dosar apel). In prima din aceste doua variante configuratia terenului atribuit paratei este sinuoasa, iar firele de curent electric traverseaza intreaga parcela de teren, aproape de mijloc, pe lungime, aspecte ce pot constitui pe viitor impedimente pentru utilizarea normala a acesteia (filele 88, 89 apel), sesizate ca atare chiar de reclamant in motivele de apel.
In cea de-a doua varianta (varianta IV expertiza apel), ambele parcele rezultate din divizare au caracteristici functionale normale, lungimi si latimi corespunzatoare si sunt deopotriva traversate de firele de curent electric.
Asa fiind, Curtea urmeaza a admite recursul declarat de parata si a modifica partial decizia atacata, in sensul admiterii si a apelului declarat de parte si a schimbarii variantei de lotizare in sensul aratat.
Se va mentine dispozitia din hotararea recurata privind cuantumul sultei datorate de reclamant, care nu a fost criticat in aceasta cale de atac.
Este, de asemenea, intemeiata critica paratei privind modul de acordare si cuantumul  cheltuielilor de judecata stabilite la fond si apel.
In conformitate cu dispozitiile art. 276 Cod procedura civila, cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
Contrar celor retinute de instanta de apel, prima instanta nu a stabilit cheltuieli de judecata prin compensare, in raport de cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor, ci nu a facut nici o referire la acest petit.
Cum rezulta din inscrisurile atasate dosarului, la prima instanta reclamantul a facut cheltuieli de 518,6 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu de avocat, iar parata a facut cheltuieli de 3510 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorarii experti.
Cum cererile ambelor parti au fost admise in parte, iar imparteala s-a facut in cote egale, de 1/2 , acestea sunt tinute in mod egal a suporta costurile impartelii, incat reclamantul are a-i achita paratei suma de 1495,775 lei ramasa in urma compensarii.
In apel, reclamantul a efectuat cheltuieli in suma de 4513 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si contravaloare expertize, iar parata de 13 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar. Fata de solutia data apelului paratei prin decizia recurata, obligatia de plata a cheltuielilor de judecata de 2300 lei este legala, temeiul retinut in considerentele deciziei fiind insa gresit, nefiind vorba de o compensare,
Cum s-a aratat in precedent, urmare a admiterii recursului, decizia atacata va fi modificata in parte, in sensul admiterii apelului declarat de parata si schimbarii sentintei primei instante cu privire la varianta de lotizare a terenului si la cheltuielile de judecata.
Pe cale de consecinta, se impune modificarea corespunzatoare si a dispozitiei referitoare la cheltuielile de judecata din apel. Avand in vedere ca motivele invocate de parti in apel au fost partial admise si ca, practic, expertiza in constructii efectuata in calea de atac  i-a profitat exclusiv reclamantului, iar cea topo cadastrala paratei, aceasta va fi obligata sa-i plateasca reclamantului contravaloarea acestei din urma lucrari, respectiv suma de 2000 lei, taxele judiciare de timbru si onorariile avocati fiind egale.