Instanta competenta sa solutioneze litigiile privind incetarea raportului de serviciu al personalului silvic. Procedura prealabila.

      Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal la data de 11.08.2009, reclamantul C.V., in contradictoriu cu parata RNP Romsilva - Directia Silvica Suceava, a solicitat instantei anularea Deciziei nr.706/14.07.2009 emisa de parata, cu repunerea partilor in situatia anterioara concedierii, respectiv reincadrarea in postul detinut anterior - padurar la Ocolul Silvic Putna, obligarea paratei la plata, in favoarea sa, a unei despagubiri egale cu salariile indexate majorate si cu celelalte drepturi banesti, precum si plata cheltuielilor de judecata.
      In motivarea actiunii s-a aratat, in primul rand ca, prin decizia nr.706/14.07.2009 a RNP Romsilva - Directia Silvica Suceava, care i-a fost comunicata la data de 20.07.2009, s-a hotarat ca incepand cu data incetarii termenului de preaviz de 20 de zile lucratoare, suspendat in perioada concediului medical, sa fie concediat, urmare a reducerii postului de padurar pe care il ocupa la Ocolul Silvic Putna - Cantonul Silvic Sihastria, cu retinerea in cuprinsul deciziei de concediere, ca masura reducerii postului a fost determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de reclamant, urmare a aplicarii "Metodologiei privind gradarea unitatilor si subunitatilor regiei si conditiile minime pentru infiintarea, organizarea si functionarea structurilor acestora", precum si din cauza diminuarii resursei de masa lemnoasa si a veniturilor, ca efect a reducerii suprafetei fondului forestier proprietate publica a statului, prin aplicarea Legii nr.247/2005, respectiv din cauza rezilierii contractelor de administrare a fondului forestier apartinand altor detinatori si din cauza restrangerii sau a desfiintarii unor activitati nerentabile".
      In al doilea rand, a sustinut reclamantul, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva, potrivit art.66 Codul muncii, solicitand sa se analizeze in speta de fata ce fel de concediere a realizat angajatorul RNP Romsilva - Directia Silvica Suceava.
      Invoca reclamantul art.68 Codul muncii, care defineste institutia concedierii colective functie de numarul de salariati disponibilizati in decursul unei perioade determinate de timp (30 de zile calendaristice) si de numarul total al salariatilor din unitate, mentionand si ca este extrem de importanta calificarea concedierii, deoarece functie de felul concedierii (individuala sau colectiva) se stabileste si se analizeaza conduita legala a angajatorului in gestionarea restrangerii de personal.
      A mai aratat reclamantul ca, in cauza gestionarea concedierilor a fost atat de defectuoasa, incat se releva a fi nelegala, indiferent daca concedierea a fost individuala sau colectiva.
      In drept, au fost invocate disp.art.76-78 Codul muncii, art.77-79 Codul muncii, art.283 si urmatoarele Codul muncii, art.274 Cod procedura civila.
      Parata, prin intampinare, a solicitat instantei respingerea actiunii ca nefondata, motivand ca incetarea contractului individual de munca a reclamantului isi are justificarea in aceea ca, urmare a aplicarii metodologiei privind gradarea unitatilor si subunitatilor regiei si conditiilor minime pentru infiintarea acestora, locul de munca ocupat de catre salariat a fost efectiv desfiintat ca urmare a reorganizarii activitatii.
      In consens cu prev.art.65 al.2 din codul muncii, desfiintarea locului de munca, respectiv a cantonului silvic Sihastria are o cauza reala si serioasa, dintre cele prevazute de al.1 al aceluiasi articol, cumulandu-se atat masurile de reorganizare a activitatii, cat si dificultatile economice generate de reducerea permanenta a suprafetei fondului forestier aflat in administrarea Directiei silvice Suceava ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor cu vegetatie forestiera si a constituirii de structuri proprii de administrare, respectiv ocoale silvice private care functioneaza ca entitati distincte ce nu fac parte din structura organizatorica a unitatii parate.
      In al doilea rand, trimiterile din motivele contestatiei relative la faptul ca nu s-au respectat criteriile de stabilire a ordinii de prioritate si insiruirea acestora nu au nici o relevanta atata timp cat locul de munca al reclamantului, strict individualizat si delimitat, constand in  gestionarea si paza unor unitati amenajistice nu mai exista ca urmare a reorganizarii, iar asa cum prevede legislatia in domeniu si a statuat practica judiciara, problemele organizatorice si functionarea unitatii sunt atributul exclusiv al angajatorului.
      Astfel, art.40 al.1 din codul muncii prevede ca angajatorul are in principal dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii.
      Deci, organizarea activitatii prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale - in cazul cantoanelor silvice, modul de arondare pentru paza si gestionare a unitatilor amenajistice, cat si repartizarea salariatilor pe locuri de munca fundamentate tehnic - este atributul exclusiv de competenta celor care angajeaza.
      Prin incheierea din data de 15.10.2009, Tribunalul Suceava - sectia civila a trimis cauza administrativ spre competenta solutionare Sectiei comerciale, de contencios administrativ si fiscal.
      Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 18.01.2010 cu numar de dosar 304/86/2010.
      Prin inscrisul depus in sedinta publica din data de 13.05.2010, parata a invocat exceptia inadmisibilitatii motivat de faptul ca reclamantul nu a parcurs procedura prealabila.
      Prin sentinta nr. 1865 din 25 mai 2010, Tribunalul Suceava -  Sectia comerciala, contencios  administrativ si fiscal a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii si a respins actiunea avand ca obiect "litigii privind functionarii publici" formulata de reclamantul  C.V., in contradictoriu cu parata RNP Romsilva -Directia Silvica Suceava, ca inadmisibila.
      Analizand cu prioritate exceptia invocata, prin prisma dispozitiilor art.137 al.1 Cod procedura civila, tribunalul a retinut urmatoarele:
      Prin decizia contestata nr.706/14.07.2009 (fila 6 dosar) s-a dispus ca incepand cu data incetarii termenului de preaviz de 20 de zile lucratoare, suspendat in perioada concediului medical, reclamantului ii inceteaza contractul individual de munca, ca urmare a reducerii postului de padurar.
      Dispozitiile art.58 al.1 OUG nr.59/2000 prevad ca "personalului silvic i se aplica dispozitiile Legii nr.188/1999, in masura in care prezenta ordonanta de urgenta nu dispune altfel", iar art.109 din Legea nr.188/1999 prevede ca litigiile  care au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public se solutioneaza de instanta de contencios administrativ.
      In ceea ce priveste parcurgerea procedurii prealabile, instanta de fond a apreciat ca este obligatorie doar in litigiile care au ca obiect incetarea raporturilor de serviciu ale functionarului public, cum rezulta din interpretarea "per a contrario" a dispozitiilor art.106 din Legea nr.188/1999.  
      Potrivit acestui text de lege, "in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, el poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat  sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu in conditiile si termenele prevazute de Legea nr.554/2004.
      Per a contrario, in celelalte litigii care-i privesc pe functionarii publici nu se cere parcurgerea procedurii prealabile.   
       De altfel, Legea nr.188/1999, prin art.76 al.1, acopera modul de solutionare  a celorlalte litigii care ii privesc pe functionarii publici, fara a face trimitere la Legea nr.554/2004: "Orice persoana care se considera vatamata  intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim se poate adresa instantei de judecata, in conditiile legii, impotriva autoritatii sau institutiei publice care a emis actul sau care a refuzat sa rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim".
      In acord cu principiile cristalizate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutionala a statuat, in mod constant, ca stabilirea unor conditionari pentru introducerea actiunilor in justitie nu constituie o incalcare a dreptului la liberul acces la justitie si la un proces echitabil in insasi substanta sa, statul dispunand de o anumita marja de apreciere in acest sens.
       Impotriva acestei solutii a declarat recurs reclamantul C.V., solicitand, pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, raportate la art. 3041 Cod  procedura civila si art. 312 alin. 5, casarea sentintei recurate, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare Tribunalului Suceava, pentru cercetarea fondului pricinii, cauza fiind solutionata pe exceptia inadmisibilitatii actiunii, exceptie ce nu este data in speta, intrucat:
      Reclamantul face parte din randul personalului silvic cu statut de salariat si nu de functionar public, iar decizia de concediere este un act de dreptul muncii - fiind intemeiata pe disp. art. 65 si urmatoarele din Codul muncii, fiind supusa conditiilor de forma prevazute de art. 74 Codul muncii, a carui verificare este data in competenta functionala a sectiei de contencios administrativ printr-o norma speciala, fara ca prin aceasta sa fie schimbata natura juridica a deciziei de concediere din act de dreptul muncii in act administrativ unilateral.
      Totodata, invocandu-se dispozitiile art. 2 al.1 lit. c din Legea nr. 554/2004 raportate la dispozitiile art. 97 si 99 din Legea nr. 188/1999, republicata, in problema calificarii deciziei de concediere a salariatului se sustine, in motivarea recursului, ca nu este data exceptia privind neindeplinirea procedurii prealabile, prevazuta de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
      Litigiul dedus judecatii este un contencios atipic, asimilat acestui gen de judecata in raport de art. 59 din OUG nr. 59/2000, raportat la art. 109 din Legea nr. 188/1999, incat, nefiind in prezenta unui veritabil act administrativ, care nu a fost emis in legatura cu raportul de serviciu al unui functionar public, nu se pune problema aplicarii art. 7 din Legea nr. 554/2004.
      Motiveaza recurentul ca aceasta interpretare a fost data de insasi Directia Silvica Suceava, cu prilejul solutionarii recursului declarat impotriva Incheierii din 15.10.2009 pronuntata in dosarul Tribunalului Suceava nr. 5348/86/2009.
      Pentru a fi  acoperita si problema parcurgerii procedurii prealabile, dupa pronuntarea Incheierii din 15.10.2009 de catre tribunal, reclamantul a solicitat Directiei Silvice Suceava revocarea deciziei nr.  706/2009, cererea de revocare fiind comunicata la data de 21.10.2009.
      Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, prin decizia nr.1723 din 7 octombrie 2010, a admis recursul  si, casand sentinta recurata, a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, pentru urmatoarele considerentele:
      Art.7 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 stabileste in alineatul 1 ca persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, trebuie sa solicite administratiei publice emitente,  in termen de 30 de zile de la comunicarea actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia.
      In cazul in care termenul de 30 de zile a fost depasit, persoana vatamata poate formula plangerea administrativa prealabila in interiorul unui termen de 6 luni de la emiterea actului, cu conditia dovedirii unor motive temeinice  (art.7 alin.7).
      Sesizarea instantei de contencios administrativ cu cererea in anularea unui act administrativ individual se face in conditiile art.11 din Legea nr.554/2004 intru-un termen de 6 luni care curge de la data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila, a comunicarii raspunsului nejustificat a solutionarii cererii sau de la data expirarii termenului de 30 de zile prevazut de art. 2 alin. 1 lit. h, necesar solutionarii cererii.
      In speta,  dupa sesizarea Tribunalului Suceava - Sectia civila cu anularea deciziei nr. 706/14.07.2009, reclamantul - recurent C.V. a formulat plangere prealabila solicitand revocarea actului, plangere ce a fost comunicata Directiei Silvice Suceava la data de 21.10.2009.
      La data sesizarii sectiei Comerciale, contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Suceava - Complet specializat in contencios administrativ (15.01.2010 conform rezolutiei de la f.1 dosar) expirase si termenul legal de 30 de zile pentru solutionarea cererii de revocare cu care autoritatea administrativa emitenta fusese sesizata.
      In aceste imprejurarii, solutionarea cauzei pe exceptia neindeplinirii procedurii prealabile, s-a facut cu neobservarea formelor legale si recurentului i s-a produs o vatamare, ceea ce constituie o nulitate in conditiile art. 105 alin. 2 Cod procedura civila,  ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea actelor de procedura astfel indeplinite.