Cerere de partaj bunuri comune formulata de creditorul uneia dintre soti. Criterii de lotizare. Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 741 Cod civil la art. 6739 Cod procedura civila.

Prin cererea adresata Judecatoriei Falticeni, inregistrata sub nr. 2273/227/29.08.2008, reclamantul S.V. a solicitat ca, in contradictoriu cu paratii T.C. si T.M., sa se constate ca acestia sunt proprietarii imobilului constructie - casa (P+1) situat in intravilanul satului Arghira, comuna Preutesti, judetul Suceava, in cote egale, de ? p.i. si teren aferent, de 250 mp, si sa se dispuna sistarea starii de indiviziune a acestora.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca este creditorul paratului T.C., in baza titlului executoriu - sentinta penala nr. 285/17.07.2007 a Judecatoriei Falticeni, irevocabila, avand o creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de 7.866 euro, in echivalentul in lei de la data platii, de 15.000 lei daune materiale si 400 lei cheltuieli de judecata. De la data ramanerii definitive a sentintei penale debitorul a procedat la instrainarea mai multor bunuri mobile si imobile, in scopul evident de a deveni insolvabil.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 974 si 728 al. 1 Cod civil si art. 111 Cod procedura civila.
Prin intampinare, paratul T.C. s-a opus actiunii, aratand ca nu detine acte de proprietate asupra imobilelor indicate de reclamant.
Prin intampinare si cerere reconventionala, paratul T.M. a solicitat introducerea in cauza si a numitelor T.V., sotia sa, si T.E., fosta sotie a debitorului, intrucat imobilul constructie ce se cere a fi partajat a fost edificat in timpul casatoriilor de catre cei doi frati impreuna cu sotiile lor, avand natura juridica de bun comun.
In motivarea cererii a aratat ca prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 5276/17.10.1983 a dobandit de la bunicii sai, T.D. si E., o casa de locuit cu anexe gospodaresti, situata in intravilanul satului Arghira, comuna Preutesti, cu teren aferent, de 250 mp. Ulterior, prin contractul de donatie nr. 667/27.02.1998 i-a cedat fratelui sau cota de ? p.i. din imobile.
In baza autorizatiei nr. 29/29.06.2008 constructiile au fost demolate si s-a inceput edificarea imobilului actual, la care au fost folosite foarte putine materiale provenite din cel vechi.
Intrucat in acea perioada fratele sau locuia la Falticeni, avea doi copii mici si nu dispunea de timp si bani, el si sotia sa au suportat cheltuielile ocazionate de construirea imobilului. A solicitat sa se constate ca la edificarea imobilului el si sotia sa au avut o cota parte devalmasa de 80%, cota parte a debitorului si a fostei sale sotii fiind de 20% si sa se dispuna lichidarea starii de indiviziune conform acestor cote.
La 2 decembrie 2008 au fost introduse in cauza numitele T.V. si T.E.
Pe calea cererii reconventionale, parata T.E. a solicitat sistarea starii de indiviziune asupra constructiei, insa in cote parti de 65% pentru ea si fostul sot, paratul T.C., si de 35% pentru paratii T.M. si V.
In motivarea cererii, parata a aratat ca in toata perioada edificarii imobilului ea si fostul sot au realizat venituri din salarii, au vandut o garsoniera din municipiul Suceava si au investit bani in constructie, in timp ce sotii T.M. si V. au realizat venituri doar din activitatea AF T.M., unde asociat este si T.C.
Aceleasi solicitari au fost formulate si de paratul TC pe calea cererii reconventionale. Totodata, paratul a solicitat ca partajarea constructiei sa se realizeze pe verticala, in natura, fara sulte.
Paratii TM si V. s-au opus variantei de lotizare propuse, aratand ca parterul cladirii este integral in posesia lor si este amenajat ca bar autorizat, iar la etajul cladirii paratul TC are si el amenajat un bar, cu acces separat, insa il tine mai mult inchis. Prin urmare, se impune ca lotizarea imobilului sa se realizeze conform posesiei, pe orizontala.
Dupa administrarea probelor, Judecatoria Falticeni prin sentinta civila nr. 465/22.02.2010 a admis in parte cererea principala si cererea reconventionala formulata de paratul TM. Drept urmare, a constatat ca paratii TC si TM sunt coproprietari asupra suprafetei de 250 mp teren situat in intravilanul satului Arghira, comuna Preutesti, judetul Suceava, identificata in planul de situatie anexa la raportul de expertiza DG, in cote egale, de ? p.i; a constatat ca paratii TC si TE, pe de o parte, si paratii TM si TV pe de alta parte, sunt coproprietari asupra cladirii P+1 edificata pe suprafata de teren mentionata, in cote egale, de ? p.i. de familie; a lichidat starea de indiviziune a partilor, atribuindu-le loturi in natura astfel:
- paratului TC i s-a atribuit suprafata de 124,79 mp teren, identica cu lotul nr. 2 din varianta I de lotizare propusa de expertul topo (f.229 dosar), in valoare de 8698,01 lei, iar paratului TM, suprafata de 125,21 mp teren, identica cu lotul nr. 1 din aceeasi varianta de lotizare, in valoare de 8727,30 lei;
- paratilor TC si TE li s-a atribuit  in devalmasie lotul nr. 2 din varianta I de lotizare propusa de expertul in constructii (fila 189 dosar), in valoare de 101.860 lei, iar paratilor TM si TV lotul nr. 1 din aceeasi varianta de lotizare, in valoare de 148.096 lei. Pentru egalizarea valorica a loturilor, paratii TM si TV au fost obligati sa plateasca paratilor TC si TE suma de 23.118 lei sulta, iar paratul TM a fost obligat sa-i plateasca paratului TC suma de 14,64 lei cu acelasi titlu.
Totodata, au fost respinse cererile reconventionale formulate de parati cu privire la stabilirea cotelor de contributie/familie la edificarea constructiei.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca din probele admise in cauza - chitante, facturi fiscale, declaratii de martori, rezulta ca la edificarea constructiei au fost folosite o parte din materialele rezultate din demolarea cladirii vechi, lemnul utilizat a fost obtinut din exploatarea unei parcele de teren padure pe care ambii frati au mostenit-o de la bunicii lor, iar veniturile rezultate din activitatea asociatiei familiale pe care cei doi frati au avut-o au fost, de asemenea, folosite pentru achizitionarea materialelor de constructie si achitarea manoperei.
La randul lor, sotiile celor doi frati au contribuit la edificarea imobilului. Astfel, parata TE realiza venituri de la SC "A" SA Suceava, pe care le-a investit in noua cladire, iar parata TV a asigurat masa muncitorilor.
Sustinerile paratilor TM si TV privind aportul lor substantial la cumpararea BCA, caramida si material lemnos nu au fost primite, intrucat acestia nu au dovedit obtinerea unor venituri suplimentare, altele decat cele realizate de asociatia familiala, constituita impreuna cu TC.
La formarea si atribuirea loturilor, instanta a avut in vedere destinatia data cladirii si posesia actuala, apreciind ca varianta cea mai potrivita este cea de partajare a constructiei pe orizontala.
Sentinta a fost criticata in apel de reclamant si de paratii TM si TV.
Reclamantul a criticat solutia de admitere a cererii reconventionale formulate de paratul TM, aratand ca aceasta, ca, de altfel, toate celelalte cereri reconventionale formulate in cauza, este inadmisibila intrucat vizeaza un partaj de bunuri specific proprietatii comune devalmase. Pe de alta parte, cererea este si lipsita de obiect, deoarece coproprietari ai imobilelor teren si constructii sunt cei doi frati, cu cote parti egale.
De asemenea, reclamantul a criticat sentinta sub aspectul variantei de lotizare alese, aratand ca aceasta este echitabila pentru toate partile si nu s-au avut in vedere interesele sale, de tert creditor al unui copartajant. Astfel, acordarea unei diferente banesti debitorului sau face inutila interventia sa pe calea actiunii oblice, deoarece acesta va refuza sa faca plata voluntar, cum a procedat si pana in prezent; etajul cladirii va fi foarte greu de valorificat la o eventuala licitatie, cu atat mai mult cu cat paratii s-au exprimat ca ii vor aduce modificari (cum ar fi la instalatia electrica), pentru a-l face neatractiv.
Paratii TM si TV au criticat solutia data cererii lor reconventionale, aratand ca au facut dovada contributiei mai mari la edificarea constructiei si ca, in considerarea acestei contributii, doresc sa li se atribuie in natura intreaga suprafata de teren aferenta, de 250 mp, avand in vedere ca vor fi proprietarii exclusivi ai parterului si anexei.
Prin decizia civila nr.  158/8.06.2010, Tribunalul Suceava a respins ca nefondate ambele apeluri.
Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut ca prima instanta a facut o corecta apreciere a probelor administrate in cauza, stabilind ca paratii apelanti nu au dovedit o contributie mai mare la edificarea imobilului; ca atribuirea parterului cladirii uneia dintre familii nu justifica atribuirea si a terenului aferent in integralitate. Dimpotriva, cata vreme parcela de teren constituie proprietatea indiviza a celor doi frati, iar constructia a fost partajata pe orizontala, se impune mentiunea starii de indiviziune pentru terenul de sub aceasta tocmai pentru asigurarea exploatarii normale a imobilului.
Cu referire la motivele formulate de reclamant, instanta de apel a apreciat ca fara temei acesta a criticat cotele de contributie a partilor la edificarea imobilului, deoarece judecatoria a stabilit cote egale, de ? p.i. pentru cei doi frati, aspect cu care reclamantul s-a si aratat de acord. Varianta de lotizare aleasa de prima instanta este optima, iar argumentele reclamantului privind eventualele piedici la executare din partea familiei debitorului nu au fost dovedite.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs in termen legal reclamantul.
In dezvoltarea motivelor a aratat ca atat instanta de fond, cat si cea de apel au interpretat gresit apararile sale privind admisibilitatea cererii reconventionale a paratului TM.  Astfel, el a aratat ca aceasta nu poate fi primita deoarece paratul este proprietar exclusiv al cotei de ? din terenul in litigiu (si coproprietar, in cota de ? p.i., cu fratele sau, paratul TC), insa prin cererea reconventionala a solicitat sa se constate un drept de proprietate codevalmas asupra constructiei. Cand va proceda la continuarea executarii silite, debitorul va recurge la un alt motiv de tergiversare, prin deschiderea unei actiuni, de partaj bunuri comune asupra cotei de ? din constructie.
De asemenea, varianta de lotizare aleasa este inechitabila pentru interesele tuturor partilor. Acordarea unei diferente banesti debitorului sau face inutila interventia sa pe calea actiunii oblice, deoarece acesta va refuza sa faca plata voluntar, iar paratii, dupa comunicarea hotararii primei instante au afirmat ca vor efectua lucrari de modificare a cladirii si utilitatilor, astfel incat partea ce-i va reveni debitorului sa devina neatractiva la o eventuala licitatie.
A solicitat ca debitorului sau sa-i fie atribuit lotul nr. 2 din varianta nr. 4 din expertiza constructii si varianta 4 din expertiza topo.
In drept, a invocat dispozitiile art. 304 pct. 6 si 9 Cod procedura civila.
Paratii TM si TV s-au opus recursului.
Legal citati, paratii TC si TE nu s-au prezentat in instanta si nici nu au formulat intampinari.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, in raport de probatoriul administrat in cauza, Curtea retine urmatoarele:
      In conformitate cu dispozitiile art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, se poate cere modificarea unei hotarari daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
      In speta, criticile formulate de reclamant, privind solutia data cererii reconventionale a paratului TM si varianta de lotizare aleasa de instante, nu se incadreaza in acest motiv de recurs. Prin cererea reconventionala depusa la instanta de fond (f. 25 dosar), paratul TM a solicitat sa se constate ca imobilul casa de locuit, din care i-a donat fratelui sau, paratul TC, cota parte de ?, nu mai exista in prezent si, respectiv, ca imobilul in litigiu este unul nou, construit de cei doi in timpul casatoriilor, cu contributii diferite, sistarea starii de indiviziune urmand a se face potrivit acestor cote de contributie. Invocarea unor cote procentuale diferite de contributie la edificarea constructiei nu atrage inadmisibilitatea cererii reconventionale. De altfel, pozitia reclamantului fata de aceasta cerere a fost argumentat pe larg in concluziile scrise depuse la prima instanta (f.248-250), prin care a aratat ca, intr-adevar, imobilul de partajat este unul nou, diferit de cel din contractul de donatie autentificat sub nr. 667/1998, ca a fost edificat in timpul casatoriilor celor doi parati si ca fiecare din cele doua familii nu poate emite pretentii decat cu privire la cota de ? din imobil.
      Or, prima instanta, admitand in parte cererea reconventionala, a retinut ca imobilul in litigiu constituie coproprietatea celor doua familii, in cote parti egale, de cate ? fiecare.
      In cauza nu s-au propus si administrat probe de natura a inlatura prezumtia de comunitate instituita de dispozitiile art. 30 din Codul familiei, care opereaza pentru fiecare din cele doua familii.
      In ce priveste critica referitoare la varianta de lotizare aleasa de prima instanta, aceasta, desi formulata succint, poate fi incadrata in motivul de nelegalitate prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, vizand modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 741 Cod civil  si, respectiv art. 6739 Cod procedura civila.
Astfel, reiterand sustinerile din apel, reclamantul a aratat ca varianta de lotizare aleasa  de instante este inechitabila in raport de interesele sale, intrucat nu ii faciliteaza continuarea executarii silite si recuperarea creantei de la debitorul parat TC. Cum s-a dovedit pana in prezent, acesta va refuza achitarea sumei reprezentand sulta de incasat, si va demara un nou proces, de partaj bunuri comune cu fosta sotie, parata TE, astfel ca interventia sa pe calea actiunii oblice este inutila. A indicat, ca si la celelalte instante, varianta de lotizare pe care o apreciaza echitabila.
Curtea constata intemeiat acest motiv din urmatoarele considerente:
In conformitate cu dispozitiile art. 6739 Cod procedura civila , la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz,  si de acordul partilor, marimea cotei-parti  ce se cuvine fiecaruia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Aceste criterii au caracter exemplificativ, putand fi completate si cu "altele asemenea", de natura a asigura satisfacerea intereselor partilor, echilibrul cantitativ si calitativ al loturilor atribuite, evitarea unor noi litigii.
In speta, imparteala judiciara se efectueaza la cererea creditorului unuia dintre coproprietari, pe calea actiunii oblice, in scopul asigurarii executarii silite a acestuia.
Acest tip de actiune constituie un mijloc de conservare a patrimoniului debitorului si un mijloc preventiv de aparare impotriva pericolului de insolvabilitate a acestuia. Practic, prin acest demers judiciar se pregateste executarea, motiv pentru care este adesea catalogata drept act preliminar executarii silite.
Prin urmare, la formarea si atribuirea loturilor, instanta investita cu o astfel de cerere este tinuta a  avea in vedere, pe langa criteriile aratate, si interesul reclamantului-creditor, acela ca debitorului sau sa-i revina in proprietate exclusiva bunuri individualizate ce pot fi supuse executarii silite, in vederea recuperarii grabnice si integrale a creantei.
In cauza, desi reclamantul a invederat instantei de apel ca varianta de lotizare aleasa de  prima instanta - alta decat cea indicata de el - este inechitabila fata de interesele sale si face inutila interventia sa pe calea actiunii oblice, Tribunalul, prin decizia atacata, nu a raspuns acestui motiv, rezumandu-se doar la a inlatura argumentele privind eventualele piedici la executare, ca nedovedite. Cercetarea acestui motiv implica analiza comparativa a variantelor de lotizare propuse de experti, prin raportare la dispozitiile art. 741 al. 2 Cod civil si 6739 Cod procedura civila, conform rigorilor impuse de dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila si la starea de fapt retinuta pe baza intregului probatoriu administrat.
De altfel, raspunzand apelului declarat de parati, Tribunalul a retinut ca este justificata "_ ramanerea celor doi frati in indiviziune cu privire la teren, _.tocmai pentru exploatarea normala a loturilor ce le-au fost atribuite" si ca "_ judecatoria a retinut o cota egala de ? a celor doi frati la construirea imobilului din litigiu", aspecte care nu-si gasesc suport in sentinta primei instante.