Procedura insolventei. Executarea sentintei privind atragerea raspunderii fostului administrator al debitorului, conform art.138 din legea nr.85/2006

      Prin cererea adresata Tribunalului Suceava - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal  la data de 9 februarie 2009 si inregistrata sub nr. 1051/86/2009, creditorul Ministerul Finantelor Publice  - Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Suceava a solicitat deschiderea procedurilor prevazute de Legea nr. 85/2006 fata de debitoarea  S.C. "S." S.R.L. Falticeni, motivat de faptul ca aceasta datoreaza bugetului de stat suma de 11.079 lei, reprezentand TVA si amenzi, creanta fiind certa, lichida si exigibila.
      Prin sentinta comerciala nr. 345/24 martie 2009, judecatorul sindic a admis cererea creditorului,  cu consecinta deschiderii procedurii de insolventa fata de debitoare si a desemnarii, in calitate de administrator judiciar, a practicianului in insolventa Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL.
      Prin cererea formulata la data de 15 decembrie 2009, creditoarea Directia Generala a Finantelor Publice Suceava a solicitat antrenarea raspunderii materiale a paratilor S.N. si P.M. in calitate de fosti administratori ai debitoarei.
      In motivarea cererii, a aratat ca paratii se fac vinovati de starea de insolventa a debitoarei, pentru motivele prevazute la art. 138 alin. 1 lit. a, b, c si e din Legea nr. 85/2006.
      Prin sentinta nr. 271 din 13 aprilie 2010, Tribunalul Suceava a admis cererea de atragere a raspunderii materiale a paratilor si a obligat pe fostii administratori ai debitoarei S.C. "S." S.R.L. Falticeni sa suporte din averea proprie pasivul acesteia, pana la concurenta sumei de  31.362,13 lei, sumele astfel recuperate urmand a intra in averea debitoarei pentru a acoperi pasivul stabilit in tabelul definitiv consolidat. Executarea silita impotriva fostilor administratori urma a se efectua de executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
      Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita urmau a fi repartizate de catre executorul judecatoresc in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, in temeiul tabelului definitiv consolidat de creante, pus la dispozitia sa de lichidator.
      Tribunalul Suceava prin judecator sindic a aprobat raportul administratorului judiciar Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL,  iar in temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolventei a dispus inchiderea procedurii insolventei debitoarei S.C. "S." S.R.L. Falticeni si a dispus radierea acesteia din registrul comertului; in temeiul art.136 din Legea privind procedura insolventei, l-a descarcat pe administratorul judiciar de orice indatoriri si responsabilitati; in temeiul art.135 din Legea privind procedura insolventei a dispus  notificarea sentintei debitorului, creditorilor, administratorului special, Directiei Teritoriale a Finantelor Publice, Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Suceava, pentru efectuarea mentiunii de radiere, precum si  publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa, iar in temeiul art. 4 alin. 4 si 5 din Legea nr. 85/2006, a aprobat  onorariul si cheltuielile de procedura cuvenite administratorului  judiciar, din fondul de lichidare, prevazut la art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
      Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:
      Articolul 138 alin. 1 lit. a, b, c si e din Legea nr. 85/2006, permite atragerea raspunderii materiale a fostilor administratori ai debitoarei care au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetare de plati; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia.
      Din raportul administratorului judiciar privind cauzele care au condus la aparitia starii de insolventa a debitoarei rezulta ca fostii administratori se fac vinovati de aparitia starii de insolventa a debitoarei, din urmatoarele motive: ineficienta utilizare a resurselor existente, care a condus la acumularea de datorii catre institutiile statului si fata de terti, a caror neplata la timp au condus la acumularea de majorari si penalitati, facand imposibila redresarea societatii; neurmarirea incasarii la timp a creantelor; pastrarea de stocuri fara a se incerca utilizarea sau valorificarea lor; lipsa unor eforturi pozitive in redresarea societatii, fapt care rezulta si din faptul ca societatea a inregistrat pierderi.
      Tot din raportul administratorului judiciar a rezultat ca, desi au fost notificati in acest sens, paratii nu si-au indeplinit obligatia de a pune la dispozitia practicianului in insolventa documentele prevazute la art. 28 din Legea nr. 85/2006, ceea ce conduce la concluzia ca evidenta contabila nu a fost tinuta in conformitate cu dispozitiile legale in materie, sens in care judecatorul sindic, in baza art. 1203 Cod Civil prezuma ca netinerea contabilitatii in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 82/1991 a cauzat starea de insolventa a debitoarei.
      Prezumtia judecatorului se mai bazeaza si pe faptul ca nepredarea, in mod voit, a documentelor contabile ale societatii debitoare de catre persoanele abilitate creeaza posibilitatea de a se sustrage de la incidenta dispozitiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, intrucat administratorul/lichidatorul judiciar nu ar putea identifica imprejurarile concrete ce au determinat insolventa debitoarei.
      Pentru cele ce preced, judecatorul sindic a constatat indeplinite dispozitiile legale prevazute de art. 138 alin. 1 lit. d si e din Legea nr. 85/2006 si a admis cererea de atragere a raspunderii materiale.
      La data de 14 decembrie 2009, administratorul judiciar a depus raportul final, prin care propunea inchiderea procedurii fata de debitoare, in temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, motivat de faptul ca in patrimoniul acesteia nu exista bunuri, situatie dovedita cu adresele emise de autoritati (adresa nr. 192/11.05.2009, emisa de Primaria Municipiului Suceava; adresa nr. 218/7.09.2009, emisa de Biroul de Carte Funciara Falticeni; adresa nr. 64634/2.05.2009, emisa de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor Suceava).
      Cum raportul final a fost comunicat creditorilor si impotriva acestuia nu au fost formulate obiectiuni, judecatorul sindic, in temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolventei, a dispus inchiderea procedurii fata de debitoare, cu consecinta radierii acesteia din registrul comertului si descarcarii administratorului judiciar de orice indatoriri si responsabilitati.
      Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a promovat recurs creditoarea Autoritatea Nationala a Vamilor - Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
      In dezvoltarea motivelor de recurs,  creditoarea a aratat, in esenta ca, Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, este componenta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala din structura Ministerului Finantelor Publice, motiv pentru care nu sunt intrunite conditiile impuse de legiuitor referitoare la executarea silita. 
      Astfel, hotararea instantei de fond ca executarea silita impotriva fostilor administratori sa se efectueze de executorul judecatoresc este netemeinica, deoarece conform art. 136 alin. 6 din Legea nr. 92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare: "in cazul in care potrivit legii, s-a dispus atragerea raspunderii membrilor de conducere, in conformitate cu dispozitiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si pentru creante fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silita se efectueaza de catre organul de executare in conditiile prezentului cod procedura civila".
      Curtea de Apel Suceava  - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, prin decizia nr.1168/21.06.2010, a respins ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea Nationala a Vamilor - Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi,  pentru urmatoarele considerente:
      Recursul vizeaza competenta executorului judecatoresc de a efectua executarea silita a sumelor datorate creditorilor din averea personala a fostilor administratori ai debitorului, sustinandu-se ca executarea trebuie efectuata de executorul fiscal.
      In cauza se pune problema de a decela daca prevederile art. 136 alin. 6 din Codul de procedura fiscala sunt dispozitii speciale care deroga de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006.
      Astfel, apreciaza Curtea ca atat legea insolventei cat si Codul de procedura fiscala sunt legi speciale, fiecare avand propriul domeniu de reglementare si neconstituind una dreptul comun pentru cealalta.
      Este adevarat ca reglementarile cuprinse in Codul de procedura fiscala stabilesc, in privinta competentei executorului fiscal, efectuarea oricarui act de executare silita cand obiectul cererii este punerea in executare a hotararii judecatorului - sindic, in urma atragerii raspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societatii supusa procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, precum si a oricarei alte persoane care a cauzat starea de insolventa a debitorului, daca in cauza este vorba despre creante fiscale. Insa in conditiile in care participa la procedura colectiva si concursuala prevazuta de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, toti creditorii, deci inclusiv creditorii bugetari, trebuie sa se supuna in mod neconditionat prevederilor acestor legi. Acestei proceduri speciale nu ii pot fi aplicate dispozitii dintr-o alta lege, care reglementeaza o procedura de recuperare individuala a creantelor, asa cum este Codul de procedura fiscala.
      Aceasta este interpretarea care rezulta si din lecturarea art. 149 din Legea nr. 85/2006, care stabileste ca dispozitiile sale se completeaza, in masura compatibilitatii, cu cele ale Codului de procedura civila, Codul comercial si ale Regulamentului CE nr. 1346/2000.
      In concluzie, in toate cazurile in care se pune problema punerii in executare a unei hotarari prin care a fost atrasa raspunderea in conditiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este aplicabila procedura de executare instituita de Codul de procedura civila, la care face trimitere art. 142 din Legea nr. 85/2006, atata timp cat procedura insolventei este colectiva, concursuala, unitara si egalitara pentru toti creditorii implicati.