Introducerea fortata in cauza a altor persoane si limitele impuse calitatii procesual pasive a acestora in cadrul apelului

 Asupra apelului de fata:
Constata ca prin cererea de chemare in judecata formulata, contestatorul H.L., prin reprezentant conventional avocat  D.A., a solicitat instantei, in contradictoriu cu  intimatul Primarul Comunei V., ca, in urma probelor ce se vor administra, sa pronunte o sentinta prin care   sa modifice in parte dispozitia nr. 38/04.03.2013 ce a fost emisa de catre intimat, in sensul instituirii in sarcina acestei parti a obligatiei  de a dispune, in conformitate cu prevederile legii nr. 10/2001 republicata,  restituirea in natura a  terenului liber  si excedentar aferent  imobilului inscris in cartea funciara nr. […] a Comunei C., sub  numerele  topografice 4/1 si 5/1, asa  cum s-a dispus prin decizia civila nr. 91/2006 pronuntata de Curtea de Apel Brasov, restituirea in natura a  corpurilor de casa  si a terenului aferent acestora, ce au fost expropriate  potrivit deciziei  nr. 810/1983 a  fostului C.P.J.B. si care nu au fost instrainate  potrivit Legii nr. 112/1995, acordarea de masuri reparatorii in echivalent  pentru partea  din imobil ce a fost instrainata potrivit Legii nr. 112/1995, ce a  facut obiectul contractului de vanzare - cumparare  nr. 186/1997, incheiat intre R.A.S.C.F. si C.G. si C.E.,  sa dispuna dezmembrarea  imobilului, astfel incat loturile ce ii vor fi  atribuite  sa fie individualizate, sa dispuna obligarea intimatului la plata  cheltuielilor de  judecata, precum si la plata daunelor cominatorii  in suma de 100 de lei  pentru  fiecare zi de intarziere, calculate de la data la care sentinta va deveni executorie si pana la executarea obligatiilor stabilite prin aceasta, precum si la plata folosului de  tras, astfel cum acesta este definit de Legea nr. 10/2001.
Prin sentinta civila nr. 22/2015 pronuntata de Tribunalul Brasov a fost admisa in parte  astfel cum a  fost  precizata contesta?ia  formulata de  contestatorul H.L., prin reprezentant conven?ional avocat D.A., ?i continuata de  succesorii  in drepturi  ai  acestuia – L.H.E., S.L.M.J. ?i L.E., in contradictoriu  cu  intimata  Comuna V., reprezentata legal de Primar.
A fost admisa   cererea  adi?ionala pe care par?ile  contestatoare  au formulat-o in contradictoriu cu intima?ii C.O.I., C.G.,  C.E., C.L.  ?i  C., casatorita P.A..
S-a dispus rectificarea  suprafe?ei  imobilului situat  in Comuna  V., Sat C. […], inscris in cartea  funciara nr. […], sub numerele  topografice 4/1  ?i 5, potrivit  raportului  judiciar de expertiza nr. 684740/2014 intocmit de inginer expert  F.G., ce  face  parte  integrala din  prezenta  sentin?a, dupa cum urmeaza:
• suprafa?a aferenta corpului de  imobil identificat  prin numarul topografice 4/1 se va rectifica  de la  suprafa?a  de 3610  mp la  suprafa?a de 3481 mp.
• suprafa?a  corpului de imobil identificat  prin numarul topografic 5  se va rectifica  de  la suprafa?a de 2310 mp la  suprafa?a de 1840 mp.
S-a dispus  dezmembrarea imobilului mai  sus  identificat  potrivit  variantei  I din raportul de expertiza ce a fost   administrat ca  proba in cauza ?i care  face parte  integranta din prezenta  sentin?a, in lotul I,   identificat  prin numarul topografic nou 5/1, in suprafa?a de 560 mp, ce  are destina?ia de ,,cur?i construc?ii”, ?i  lotul II, in suprafa?a de 4761  mp, format din terenul in suprafa?a de 1280 mp, ce face parte  din categoria  imobilului  cu destina?ia de construc?ii  cur?i, identificat  prin nr. top nou 5/2, ?i din terenul in suprafa?a de 3481  mp, ce face  parte  din categoria ,,altele”, identificat  prin nr. top nou 4/1.
S-a dispus  inscrierea  in eviden?ele de carte  funciara a  situa?iei imobilului   rezultata in urma  rectificarii  suprafe?ei  acestuia  ?i a  dezmembrarii  lui conform celor mai sus  decise.
A fost modificata in parte dispozi?ia nr. 38/04.03.2013 ce a fost emisa de intimata Comuna V. prin reprezentantul sau legal, in sensul ca  s-a dispus ca par?ilor  contestatoare  sa le  fie  facuta  o oferta de  restituire  in echivalent  a imobilului cu destina?ia de teren in suprafa?a de 560 mp., identificat  prin nr. top nou 5/1, ?i  restituit  in natura  imobilul  cu destina?ia de teren ce  intra in compunerea  lotului II  mai sus identificat, in  suprafa?a 4761 mp.
Au fost men?inut  restul  prevederilor  dispozi?iei  atacate.
Au fost respinse  restul preten?iilor ce au fost formulate  de  catre  contestatoare in contradictoriu cu  intima?ii  anterior  indica?i.
A fost respinsa   contesta?ia  pe care  contestatoarele  au  formulat-o in contradictoriu  cu intimatul Primarul Comunei V., ca fiind  promovata impotriva  unei  persoane fara  calitate  procesuala.
A fost obligata  intimata  Comuna V., reprezentata legal de Primar, sa achite  contestatoarelor suma de 12.199  lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele :
Urmand procedura prealabila obligatorie instituita de Legea nr. 10/2001,  numitul L.H., in prezent decedat, a  inregistrat, la data de  5.10.2001, pe rolul intimatei Comuna V.,  prin intermediul executorului judecatoresc, o notificare, prin care a  solicitat  a-i fi restituit in natura imobilul  situat in Satul C. […], inscris in cartea funciara nr. 1010, sub numerele topografice 4/1 si 5, ce a fost trecut in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. 223/1974.
Notificarea  astfel formulata a fost solutionata de catre partea  intimata, prin reprezentantul sau legal, prin dispozitia nr. 77/14.11.2001, in sensul respingerii cererii de restituire in natura  a imobilului mai sus identificat.
In data de 27.11.2001, intimata, prin reprezentantul sau legal, a emis dispozitia nr. 80, prin care a  completat  cele dispuse prin dispozitia nr. 77/14.11.2001,  cu dispozitia referitoare la efectuarea unei oferte  de acordare a  masurii reparatorii  in echivalent a despagubirilor banesti, titularului notificarii, pentru  bunul imobil ce constituie obiectul material al acesteia.
Impotriva dispozitiei nr. 77/14.11.2001, astfel cum aceasta a fost completata  prin dispozitia nr. 80/27.11.2001, autorul notificarii, in prezent decedat,  a exercitat  calea de atac a contestatiei.
Prin sentinta civila nr. 458/2002 a Tribunalului Brasov a fost respinsa ca nefondata contestatia astfel promovat-o.
Impotriva cestei sentinte,  contestatorul L.H., in prezent decedat,  a exercitat  calea de atac a  apelului, ce a fost solutionata prin decizia civila nr. 91/22 mai  2006  a Curtii de Apel Brasov, in sensul admiterii  caii de atac astfel promovate,  admiterii  in parte a  contestatiei  formulata impotriva dispozitie  nr. 77/14.11.2001 emisa de intimata  Comuna V., prin reprezentantul sau legal,  cu consecinta anularii in parte a  acestei.
Prin hotararea pe care a  pronuntat-o, instanta mai sus mentionata a  instituit in sarcina partii intimate obligatia de a proceda la emiterea unei noi dispozitii prin care  sa restituie in natura autorului notificarii terenul liber  si excedentar  aferent imobilului  inscris in cartea funciara nr. […]  a Comunei C., sub numerele   topografice 4/1 si 5.
Curtea de Apel Brasov, prin decizia civila nr. 91/22 mai 2006, a respins contestatia  pe care  partea  contestatoare a formulat-o cu privire la solutia data notificarii formulata pentru imobilul cu destinatia de constructie si terenul aferent acesteia, identificat in  cartea funciara prin datele mai sus indicate si a mentinut prevederile din dispozitia atacata ce se refera la acest imobil.
La adoptarea  acestei solutii, instanta Curtii de Apel Brasov a  retinut ca bunul imobil ce constituie obiectul material al notificarii  este alcatuit din gradina in suprafata de  3610 mp (top4/1)  si casa cu doua camere, baie, pod, hol, anexe si curte de 2310 mp ( top5).  Din tot acest imobil chiriasii C.G. si C.E.  au  cumparat doar constructiile in temeiul Legii nr. 112/1995, asupra carora s-au intabulat in evidentele de carte funciara dreptul de proprietate.
Prin urmare, teren evidentiat sub nr. top. 4/1,  in suprafata de 3610 mp, precum si terenul excedentar  de sub nr. top. 5, a carui suprafata trebuie stabilita printr-o expertiza tehnica, se impun  a fi restituite in natura.
Impotriva   deciziei civile nr. 91/22 mai  2006 a Curtii de Apel Brasov, intimata Comuna V., reprezentanta legal de primar, a exercitat calea de atac a recursului, ce a fost respinsa de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 9977/5.12.2006.
Instanta de  recurs a   retinut in considerentele deciziei  pe care a pronuntat-o ca  este  necontestat  in cauza ca  parte  din imobilul ce a  apartinut autorului notificarii  a fost vanduta familiei   C.G. si C.E., in temeiul art. 9 din legea nr. 112/1995, respectiv  constructia compusa din  doua camere de locuit si dependinte, patru anexe gospodaresti, aceste persoane nedobandind prin acest act juridic  sau intr-o alta modalitate dreptul de proprietate asupra terenului cu destinatia de curte si gradina, astfel ca acesta a ramas la dispozitia statului, incadrandu-se in notiune de imobil preluat in mod abuziv.
Ca urmare a   dispozitiilor pe care  instantele de  judecata le-au dat in sensul celor mai sus expuse, partea intimata Comuna V., prin reprezentantul sau legal, a emis dispozitia nr. 31/2012, prin care a dispus ca autorului notificarii, L.H., in prezent decedat, sa ii fie restituit in natura imobilul inscris in cartea funciara nr. […], sub nr. top. 4/1,  constand in gradina in suprafata de 3610 mp., iar prin dispozitia nr. 38/04.03.2013, a constatat  ca autorul notificarii  are  calitatea de persoana  indreptatita la acordarea masurilor reparatorii in echivalent  pentru imobilul situat administrativ in Comuna C., […], inscris in cartea funciara nr. […], sub nr. top. 4/1- casa  si curte in suprafata de 2310 mp, sub forma despagubirilor, reprezentand diferenta dintre valoarea  incasata cu titlu de  despagubiri, actualizata cu indicele de inflatie, si valoarea de piata a  imobilului, astfel ca a propus ca acestuia sa ii fie  acordata aceasta masura reparatorie.
Considerand ca modalitatea  in care a  fost solutionata notificarea  pe care a promovat-o in temeiul Legii nr. 10/2001, prin dispozitia mai sus indicata, nu corespunde dispozitiilor acestui act normativ, autorul notificarii  a  investit instantele judecatoresti cu prezenta contestatie, prin care a formulat pretentiile mai sus  aratate.
Tribunalul a apreciat ca solicitarile pe care partile contestatoare le-au formulat sub aspectul instituirii, in favoarea lor, a unor masuri reparatorii pentru  constructia ce  face parte din compunerea   imobilului in litigiu  sunt nefondate, astfel ca le-a respins, pentru considerentele ce succed:
Dispozitia ce constituie obiectul prezentei contestatii a fot emisa de catre partea intimata, prin reprezentantul sau legal, ca urmare a celor dispuse de catre instantele de judecata prin hotararile pronuntate in contestatia indreptata impotriva  dispozitiei nr. 77/14.11.2001 astfel cum aceasta a fost  completata prin dispozitia nr. 89/27.11.2001.
Or, asa cum s-a subliniat, prin aceste hotarari judecatoresti, instantele au constatat ca modalitatea  de restituire a  acestei constructii  este  cea stabilita prin dispozitia mai sus indicata, anume aceea a restituirii in echivalent, intrucat aceasta constructie a fost instrainata in integralitate, in temeiul Legii nr. 112/1995, numitilor C.G., in prezent decedat,  si C.E..
De asemenea, tribunalul a retinut ca partea contestatoare a investit instantele judecatoresti si cu o actiune in constarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr.186/22.07.1997 perfectat in temeiul Legii nr. 112/1995,  pentru imobilul cu destinatia de constructie mai  sus identificat, pentru acelasi motive ca si cele pe care le-a invocat in sustinerea pretentiei formulata in cadrul prezentei contestatii, in sensul celor mai sus expuse.
Prin sentinta civila nr. 624/19 mai 2003 pronuntat de Judecatoria Fagaras,  devenita irevocabila ca urmare a respingerii cailor de atac ce au fost exercitate impotriva ei,  cererea  formulata  potrivit celor mai sus expuse a fost respinsa, instantele  judecatoresti statuand ca  sustinerile pe care partea reclamanta le-a facut in sensul ca imobilul cu destinatia de constructie este compus din mai multe corpuri, iar unul dintre acestea, respectiv corpul 3, compus din trei camere si dependinte, nu a format obiectul material al contractului de vanzare-cumparare perfectat in temeiul Legii nr. 112/1995, nu corespunde realitatii, intrucat, din analiza continutului acestui act translativ de proprietate si a  schitei intocmite in vederea  incheierii lui, rezulta ca si aceasta constructie a  format obiectul transmiterii catre cumparatori, cu destinatia de  anexe gospodaresti (doua magazii,  hol,  pridvor  si doua beciuri, notate  pe schita cu 10-15).
In ceea ce priveste terenul in suprafata de  5920 mp, instantele judecatoresti au stabilit ca, in conformitate cu normele metodologice de punere in aplicare a Legii nr. 112/1995,   cumparatorilor imobilului cu destinatia de constructie le revine dreptul de a beneficia de  atribuirea in proprietate a  terenului pe care  este  amplasata constructia, iar titularul cererii de chemare in judecata nu a dovedit ca suprafata  mai sus indicata excede suprafetei aferente constructiei.
O hotarare judecatoreasca irevocabila (pronuntata sub imperiul codului de procedura civila din anul 1865)  prezinta urmatoarele caracteristici: exclusivitatea, care face ca un proces nou intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cauza sa nu mai poata fi posibil, incontestabilitatea, care face ca hotararea sa nu mai poata fi pusa in discutie de parti, executorialitatea si obligativitatea, care face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat.
Acesta caractere au la baza doua reguli fundamentale : o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, iar solutia cuprinsa in hotarare este prezumata ca exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare.
Prin urmare, in raport cu efectele unei hotarari judecatoresti irevocabile, prezenta instanta constata ca solutia data in procesul anterior ce s-a purtat intre partile litigiului problemei de drept supusa analizei a intrat in puterea lucrului judecat, fiind prezumata ca exprima adevarul, astfel ca ea nu poate fi contestata de parti si nici analizata,  din nou, de o alta instanta.
Asa fiind, tribunalul a constatat si a retinut ca, potrivit celor decise de catre Curtea de Apel Brasov prin decizia civila nr. 91/22 mai 2006, partile contestatoare poate  beneficia  pentru constructia  ce intra in compunerea imobilului  din litigiu  numai de masuri reparatorii  prin echivalent, astfel cum acestea au fost stabilite prin dispozitia nr. 7714.11.2001, modificata prin dispozitia nr. 80/27.11.2001.
In  ceea ce priveste imobilul cu destinatia de teren ce  intra in compunerea   imobilului ce a constituit obiectul material al notificarii, instanta a observat ca, prin hotararea judecatoreasca mai sus indicata, s-a dispus ca autorului notificarii sa ii fie restituit in natura imobilul cu destinatia de teren  liber si excedentar   aferent imobilului inscris in cartea funciara nr. […]  a  Comunei C., sub numerele topografice 4/1 si 5.
Pentru a stabili care  este suprafata de teren ce  se poate circumscrie  masurii  reparatorii a restituirii in natura potrivit celor decise de catre instanta de judecata, in cadrul procedurii de solutionare a prezentei contestatii,  a  fost administrata proba cu expertiza tehnica in specialitatea   topografie, fiind  desemnat  in calitate de expert care sa intocmeasca aceasta lucrare  inginerul expert  F.G..
Prin raportul de expertiza nr. 694740/23 iunie 2014, expertul  desemnat in cauza a  aratat ca, prin Decizia nr. 810/ 07.10.1983  a fostului C.P.J.B. se arata ca se preia in proprietatea   statului imobilul situat in Satul C., […], Comuna V., inscris in cartea funciara nr. […], sub nr. top. 4/1 si sub nr. top.5, compus din doua corpuri  de casa, anexe gospodaresti, curte si gradina in suprafata de 5920 mp, proprietatea numitului  L.H., si se transmite in administrarea  E.G.C.L.F..
Prin Incheierea de carte funciara nr. 391/2003, s-a dispus renotarea  constructiilor din cartea funciara nr. […], astfel ,,casa cu doua  camere, baie, acces pod, hol, bucatarie, apoi anexe gospodaresti : magazie, depozit lemn, cocina,  magazie, hol, pridvor, magazie, sura  lemn”.
Prin lucrarea  pe care  a intocmit-o, expertul  a mai aratat ca, in urma masuratorilor pe care le-a efectuat, a  rezultat ca  suprafata reala a intregului imobil este de  5321 mp, mai  mica cu  599  mp decat suprafata inscrisa in cartea funciara, astfel ca se impune rectificarea evidentelor de publicitate imobiliara, in sensul de a se mentiona ca suprafata imobilului inscris sub nr. top. 5 - curtii constructii este de 1840 mp, iar nu de 2310 mp, iar suprafata imobilului inscris sub nr. top 4/1 este de 3481 mp.
In ceea ce priveste suprafata din acest imobil care poate fi considerata libera  si prin urmare  susceptibila de a fi restituita in natura in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, expertul a aratat in raport de expertiza pe care l-a intocmit ca, cu ocazia efectuarii masuratorilor pe teren, a constatat ca, dupa ce a fost perfectat   contractul de vanzare-cumparare  in temeiul Legii nr. 112/1995,  cumparatorii  C.G.,  in prezent decedat, si C.E., au edificat o constructie, ce a fost notata pe planul de situatie cu C6,  constructie care are destinatia de ,,garaj” si care nu  a fost inscrisa in evidentele de carte funciara, astfel ca  a procedata la intocmirea unei variante in care  la stabilirea terenului ce poate fi considerat liber nu a luat in considerare si suprafata aferenta acestei constructii ( varianta I), si  o varianta in care la stabilirea terenului liber a luat in considerare  si  suprafata   aferenta acestei constructii, care este de  164 mp (varianta II).
La data de 21 august  2014, partile contestatoare, prin reprezentantul lor conventional, au remis dosarului cauzei un inscris intitulat ,,obiectiuni la expertiza”, prin care  au sustinut ca varianta a II a  din raportul de  expertiza ce a  fost administrat ca proba, respectiv varianta in care in categoria terenului afectat de constructii a  fost inclusa si suprafata aferenta corpului de constructie  denumit,, garaj” si notat cu C6 in planul de situatie ce   face parte din anexele raportului de expertiza, este gresita, ea contravenind  dispozitiilor Legii nr. 10/2001, care  statueaza in sensul ca edificarea unor constructii in mod ilegal nu poate afectat restituirea in natura  a imobilului cu destinatia de teren pe care acestea sunt amplasate, astfel ca se impune ca  instanta sa ia in  considerare numai varianta I indicata in cuprinsul raportului de expertiza.
Prin Incheierea sedintei publice din data de 5.09.2014, instanta a stabilit, pentru considerentele  indicate in cuprinsul acestei incheieri, ca cererea intitulata,, Obiectiuni la  raportul de expertiza”, ce a fost formulata de catre partile contestatoare,   nu se circumscrie  dispozitiilor art. 337  din Codul de procedura civila, ci  vizeaza  o chestiune  de fond, pe care  tribunalul o va  analiza ca atare.
Fiind supusa procedurii de receptie si avizare instituita de Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1882/2011, lucrarea de expertiza  mai  sus indicata a  primit din partea O.C.P.I. B. aviz negativ,  conform celor indicate in procesual-verbal de receptie nr. 2393/2014.
Ca urmare a celor cuprinse in procesul-verbal mentionat, expertul desemnat  in cauza a procedata la refacerea documentatiei cadastrale in acord cu cele indicate de catre O.C.P.I.B. in acest act juridic, documentatia astfel refacuta fiind avizata de catre institutia mentionata, potrivit celor  cuprinse in procesul – verbal de  receptie nr. 2592/03.12.2014.
Tribunalul a apreciat ca varianta  din raportul de expertiza ce a fost administrat ca proba in cauza care se impune a fi  validata este  varianta I, respectiv cea in care  suprafata  constructiei  realizate ilegal  de catre beneficiarii contractului de vanzare-cumparare  perfectat in temeiul legii nr.112/1995 nu este luata in considerare, intrucat ea este in concordanta cu prevederile art. 10 alin.3 din Legea nr. 10/2001, text de lege care statueaza ca ,,se restituie in natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare sau demontabile”.
Astfel, asa cum a rezultat din materialul probator ce a fost administrat in cauza, constructia  identificata cu denumirea de ,,garaj”  a fost  edificata de catre cumparatorii din contractul de vanzare – cumparare  incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995,  C.G., in prezent decedat, si C.E., fara forme legale, aceasta constructie nefiind  mentionata in evidentele de carte funciara ca facand parte din compunerea imobilului pe care   aceste persoane l-au dobandit in proprietate  in temeiul actului normativ mai sus indicat, astfel ca, in conformitate cu dispozitiile legale precitate, ea nu poate sa afecteze  intinderea masurii reparatorii a restituirii in natura a  terenului pe care este amplasata.
Pentru considerentele ce preced, tribunalul a constatat ca dispozitia atacata este nelegala sub aspectul analizat, anume acela la modalitatii de  restituire a  imobilului cu destinatia de teren ce a constituit obiectul  dreptului de proprietate al autorului notificarii, L.H., in prezent decedat, este nelegala, astfel ca se impune a  fi desfiintata, pentru motivele ce se vor expune in continuare:
Asa cum am subliniat anterior,  dispozitia ce constituie obiectul prezentei contestatii  a  fost emisa de catre partea intimata, prin reprezentantul sau legala, pentru punerea in executare a  dispozitiilor pe care instantele judecatoresti le-au dat prin hotararile pronuntate in cadrul procedurii de solutionare a  contestatiei  promovata impotriva  dispozitiei nr. 77/14.11.20101  asa cum aceasta a fost  completata prin  dispozitia nr. 80/27.1.20001, astfel ca ea trebuia sa se circumscrie intocmai   celor   statuate de catre instantele de judecata.
Conform celor expuse anterior,  s-a retinut ca, prin decizia civila nr. 91/22 mai 2006, Curtea de Apel Brasov a  dispus ca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, autorului notificarii trebuie sa in fie restituite in natura  imobilul cu destinatia de gradina in suprafata de 3610 mp, identificat prin nr. top. 4/1, precum si suprafata excedentara a imobilului identificat   prin nr. top. 5/1, suprafata ce se impune a fi identificata pe baza unei expertize tehnice.
Or, in loc sa se conformeze acestor statuari si sa procedeze la stabilirea imobilului cu destinatia de teren ce poate fi considerat liber in intelesul Legii nr. 10/2001 si, prin urmare, susceptibil de a fi restituit in natura, intimatul, prin reprezentantul sau legal, a procedata  la identificarea  imobilului pe baza propriilor sale aprecieri, care nu se circumscriu unei identificari  conforme prevederilor actului normativ mentionat si normelor metodologice de aplicare a  acestuia.
Asa fiind,  tribunalul a observat ca, sub aspectul analizat, dispozitia  atacata nu respecta cerintele Legii nr. 10/2001 in ceea ce priveste modalitatea de determinare a suprafetei din imobilul ce constituie obiectul material al notificarii  ce poate fi considerata libera si in privinta careia urmeaza a opera masura reparatorie a restituirii in natura, astfel ca, in conformitate  cu   prevederile art. 26  alin. 3 din Codul de  procedura civila coroborat cu dispozitiile legale mentionate, instanta a procedat la  desfiintarea in parte acesteia.
Avand in vedere ca din materialul probator ce a fost administrat in cauza rezulta ca situatia de carte funciara a bunului imobil din litigiu nu corespunde cu situatia reala a acestuia sub aspectul intinderii suprafetei, si cum acest aspect are influenta asupra modului de solutionare a  capatului de cerere referitor la  stabilirea  masurii reparatorii a restituirii in natura,  tribunalul, in conformitate cu dispozitiile art. 33 alin. 1 si 2 din Legea nr. 7/1996, a admis cererea aditionala ce a fost  formulata de catre  partile contestatoare si a procedat la rectificarea suprafetei  de  carte funciara a  acestui imobil, conform concluziilor raportului de expertiza ce  a fost efectuat in cauza, potrivit dispozitivului prezentei sentinte.
Ca urmare a  validarii variantei I  a  raportului de expertiza, instanta a dispus ca, in conformitate cu prevederile art. 10  alin. 1-3 coroborat cu cele ale art. 7 alin. 1 si  art. 9  din Legea nr. 10/2001, partilor reclamante sa li se restituite in natura suprafetele indicate in cuprinsul acestei variante a lucrarii de expertiza, ce face parte integranta din prezenta sentinta, potrivit dispozitivului sentintei, urmand ca pentru suprafata  ce este ocupata de  constructiile  instrainate  in temeiul Legii nr. 10/2001 acestor parti sa le fie facuta, de catre partea intimata, o  oferta de restituire  in echivalent.
Tribunalul a apreciat ca pretentiile pe care partile contestatoare le-au formulat in sensul instituirii in sarcina partii intimate a obligatiei de plata a daunelor cominatorii si a  folosului de tras se impun a fi respinse, intrucat obligatia  instituita in sarcina  acestei parti face parte din categoria obligatiilor  al caror regim juridic este reglementat de art. 906 alin. 1 din Codul de procedura civila, astfel ca refuzul nejustificat al partii intimate de a se conforma dispozitiilor instantei nu poate fi sanctionat decat in conditiile  instituite de acest text de lege.
De asemenea, sub aspectul analizat, instanta a retinut ca partile contestatoare nu au cuantificat  folosul de tras pe care  l-au solicitat  si ca obligatia de  restituire a  fructelor civile ale bunului nu poate fi  instituita decat in situatia in care, la data ramanerii definitive a prezentei sentinte, partea intimata va refuza punerea sa in executare,  obligatia mentionata urmand a opera numai pentru perioada de timp cuprinsa intre data mentionata - cea a ramanerii definitive a  prezentei sentinte - si data punerii ei in executare si numai in conditiile indicate, respectiv refuzul aducerii la indeplinire de bunavoie a obligatiilor ce revin  partii intimate potrivit celor statuate   de catre instantele de judecata.
Impotriva acestei sentinte s-a declarat apel de apelantii C.E., C.L. si P.A. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de apel sentinta este criticata pentru faptul ca incheierile de sedinta din datele de 02.02.2015 si 09.02.2015 aflata la filele 24 si 25 din volumul patru al dosarului nu sunt semnate nici de judecator si nici de grefier, iar acest lucru atrage nulitatea lor in temeiul dispozitiilor art. 176, 179 alin. 3 si 233 alin. 1 lit. m  Cod procedura civila.
In continuarea motivelor de apel sentinta mai este criticata pentru faptul ca neregularitati legate de calitatea apelantilor, acestia considerandu-se indreptatiti a avea calitatea de intervenienti fortati si nu de parati, nefiind chemati in judecata prin cererea de chemare in judecata formulata initial. Nerespectarea obligatiei instantei de judecata de a admite in principiu cererea de interventie este un motiv de nulitate a hotararii.
In ceea ce priveste fondul cauzei se arata ca instanta de fond s-a pronuntat „ultra petita” pentru ca prin  cererea incidentala acestia au fost introdusi in proces doar pentru capatul de cerere privind rectificarea de carte funciara. Contestatorii nu au formulat vreun capat de cerere prin care sa revendice garajul. In aceasta situatie, doar varianta a II-a din raportul de expertiza respecta principiul disponibilitatii partilor in procesul civil, varianta  I neputand fi admisa, pentru ca nu exista un capat de cerere in contradictoriu cu apelantii din prezenta cauza, prin care sa se solicite garajul sau cel putin terenul pe care se afla garajul.
Examinand sentinta atacata in raport de criticile formulate instanta apreciaza ca apelul nu este intemeiat si in consecinta va fi respins iar sentinta primei instante va fi pastrata ca legala si temeinica in baza dispozitiilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 233 alin. 1 lit. m din Codul de procedura civila incheierile sedintei de judecata trebuie sa poarte semnatura membrilor completului de judecata si a grefierului.
In incercarea de a califica aceasta sanctiune, apelantii apreciaza ca ne aflam in prezenta unei nulitati neconditionate, raportata la dispozitiile art. 179 alin. 3 din Cod procedura civila si art. 176 din Codul de procedura civila. S-a mai aratat ca desfiintarea unui act de procedura atrage si desfiintarea actelor de procedura urmatoare, daca acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare, iar aceasta sanctiune nu este conditionata de existenta unei vatamari.
Rationamentul apelantilor este unul eronat, pentru urmatoarele considerente:
Incheierile de amanare a pronuntarii trebuie sa poarte semnaturile completului de judecata si ale grefierului de sedinta.
Legiuitorul nu a prevazut in mod expres sanctiunea ce poate fi aplicata sentintei  pronuntate si nici a incheierilor de amanare a pronuntarii in conditiile in care lipseste semnatura membrilor completului de judecata sau a grefierului de sedinta.
Din examinarea dosarului de fond,  filele 24 si 25, rezulta ca incheierile de amanare a pronuntarii nu au fost semnate de judecatorul cauzei, acesta fiind in concediu medical deci in imposibilitate de a semna.
 Pentru a aplica sanctiunea nulitatii actului juridic, este necesar a fi mai intai calificata aceasta nulitate. Potrivit dispozitiilor art. 176 invocat de apelanti nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari decat in situatiile expres si limitativ prevazute la pct. 1-6 ale acestui text. Astfel, ne aflam in prezenta unei nulitati neconditionate  daca au fost incalcate dispozitii legale referitoare la capacitatea procesual, reprezentarea procesuala, competenta instantei, compunerea sau constituirea instantei de judecata, alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel.
Situatia invocata de apelanti nu se regaseste in ipotezele enumerate de legiuitor in textul de mai sus, motiv pentru care ne aflam in prezenta unei nulitati conditionate de existenta unei vatamari, fiind incidente in cauza dispozitiile art. 175 din Codul de procedura civila. Potrivit acestui text, actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.
In cauza nu sunt aplicabile nici dispozitiile art. 179 alin. 3 din Codul de procedura civila potrivit caruia desfiintarea unui act de procedura atrage si desfiintarea actelor de procedura urmatoare, daca acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare. Ori, in speta este vorba de incheieri de amanare a pronuntarii care din motive obiective nu au fost semnate, iar aceste  acte, in nici un caz nu afecteaza existenta hotararii pronuntate.
In concluzie,  apelantii nu au facut dovada existentei unei vatamari care sa  nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului, motiv pentru care critica din apel adusa in acest sens, nu este intemeiata si in consecinta va fi respinsa.
In ceea ce priveste cea de-a doua critica din apel, referitoare la natura juridica a cererii incidentale formulata la termenul de judecata din 05.09.2014 de intimatii contestatori, instanta de fond a calificat-o in mod corect ca fiind cerere incidentala, fiind aplicabile dispozitiile art. 123 din Codul de procedura civila (fila 160 din vol. II dosar fond).
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 78 alin. 2 din Codul de procedura civila s-a stipulat ca „in materie contencioasa, cand raportul juridic o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane.” Prin incheierea sedintei publice din data de 05.09.2014 instanta de fond a aratat ca, in urma concluziilor raportului de expertiza, constatandu-se ca se impune rectificarea suprafetelor de teren inscrise in cartea funciara, este necesar a fi introduse in cauza, persoanele indicate prin cererea formulata de reclamanti, pentru ca numai in aceste conditii pot fi realizate operatiunile juridice necesare solutionarii pretentiilor deduse judecatii.
In consecinta,  prin aceasta cerere care a fost considerata cerere incidentala, s-a realizat practic extinderea procesului, atat  sub aspectul obiectului cererii de chemare in judecata, cat si sub aspectul partilor care stau in proces, ca urmare a raportului de conexitate cu cererea principala. Au fost aplicate dispozitiile art. 123 din Codul de procedura civila  raportat la dispozitiile art. 78 si 79 din Codul de procedura civila. In conformitate cu dispozitiile art. 79 din Codul de procedura civila stabilindu-se procedura de judecata a acestei cereri, legiuitorul nu a prevazut conditia admiterii ei principiu ci dimpotriva, introducerea va fi dispusa prin incheiere, care i se va comunica in copie alaturi de alte acte de la dosar, iar cel introdus in cauza va prelua procesul in stadiul procesual in care se afla.
Prin urmare, nu ne aflam in prezenta unei cereri de interventie cum pretinde apelanta, ci in prezenta unei cereri incidentale, institutie introdusa prin noul cod de procedura civila, iar instanta de fond in  mod corect a calificat-o procedand in consecinta la solutionarea ei.
Fata de toate aceste considerente instanta de control judiciar, apreciaza ca nici aceasta critica nu este intemeiata si in consecinta o va respinge.
Referitor la fondul cauzei si la modalitatea de stabilire si atribuire  a loturilor, din analiza purtata mai inainte, precum si din cuprinsul cererii incidentale aflata la dosarul de fond fila 148 vol. II. rezulta ca apelantele au fost chemate in judecata numai pentru rectificarea suprafetelor de carte funciara. In consecinta limitele procesuale ale acestor parti sunt clar stabilite si nu pot critica decat modalitatea in care a fost rectificata suprafata de caret funciara.
In consecinta apelantele, nu au calitate procesuala pentru a formula aceste critici, motiv pentru care criticile privind atribuirea garajului, nu vor putea fi analizate in cadrul prezentului apel.
Fata de toate cele ce preced, avand in vedere dispozitiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila instanta va respinge apelul si va pastra sentinta primei instante ca legala si temeinica.