Decretul-lege nr. 118/1990. Interpretare art. 431 Cod procedura civila - efectul pozitiv al lucrului judecat al hotararii judecatoresti anterioare prin care s-a stabilit ca sora intimatului reclamant din prezenta cauza, este beneficiara a drepturilor ...

Decretul-lege nr. 118/1990. Interpretare art. 431 Cod procedura civila - efectul pozitiv al lucrului judecat al hotararii judecatoresti anterioare prin care s-a stabilit ca sora intimatului reclamant din prezenta cauza, este beneficiara a drepturilor prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990.

Deliberand asupra recursului de fata, constata:
Prin sentinta civila nr. 60/29.01.2015 pronuntata de Tribunalul Covasna – Sectia civila a fost admisa contestatia formulata de reclamantul B.I. in contradictoriu cu parata A.J.P.P.I.S.  C. si, in consecinta a fost anulata Decizia nr. 130 din 04.06.2014 si Decizia nr. 169 din 26.06.2014 si s-a stabilit ca reclamantul este beneficiar al drepturilor prevazute de art. 4 alin. 2, art. 8 alin. 1 si art. 9 din Decretul-lege nr. 118/1990 pentru perioada 01.07.1952-30.03.1959 - ca urmare a persecutiilor politice constand in stabilirea domiciliului obligatoriu in localitatea A.M.,  jud. C.. Totodata, parata a fost obligata la acordarea acestor drepturi, incepand cu data de 01.07.2014 – in temeiul  art. 1 alin. 1 lit. d din Decretul-lege nr. 118/1990.
Impotriva acestei hotarari, parata A.J.P.P.S. C. a declarat recurs, in termenul legal, prin consilier juridic conform art. 84 alin. 2 Cod  de procedura civila (delegatie fila 4 dosar), prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei si respingerea actiunii.
In motivare, a aratat ca sunt incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, deoarece prima instanta a interpretat gresit normele de drept material.
Recurenta a mai sustinut ca prima instanta a aplicat gresit dispozitiile art. 1 alin. 1 lit. d din Decretul-lege nr. 118/1990, in sensul in care s-a marginit sa constate ca reclamantul, impreuna cu intreaga familie, au fost considerati chiaburi si, datorita acestui fapt, au fost persecutati politic, desi la o simpla analiza a materialului probator nu rezulta ca acestora li s-ar fi stabilit domiciliul obligatoriu in perioada mentionata, ci numai ca familia acestora a fost catalogata cu sintagma „chiabur”.
Recurenta a mai aratat ca instanta de fond s-a marginit sa constate, in baza declaratiilor judiciare ale martorilor, pe care recurenta le apreciaza ca nesincere, ca parintii reclamantului au suferit persecutii politice, desi din inscrisurile emise de institutiile statului rezulta doar catalogarea acestora ca si „chiaburi”.
Recurenta a invocat faptul ca, in aplicarea H.C.M. nr. 326, Ministerul Afacerilor Interne a emis decizia 200/1951 prin care au fost dislocate si stramutate un numar de 10.099 familii din raioanele din tara, fiindu-le stabilit domiciliul obligatoriu in raionul C.. Or, in speta, nu se poate sustine ca fata de intimatul reclamant a fost dispusa aceasta masura, probele din cauza nefacand dovada dislocarii si a fixarii domiciliului obligatoriu, ca situatie premisa a aplicarii Decretului-lege  nr. 118/1990.
In drept a fost invocata aplicarea art. 488 alin. 1 pct. 8 si art. 583 Cod procedura civila.
Cererea de recurs este scutita de obligatia de plata a taxei judiciare de timbru conform art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.
Analizand recursul declarat de parata A.J.P.P.S.C., prin prisma dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Recurenta parata invoca drept motiv principal de reformare a sentintei primei instante gresita aplicare a legii, motiv care se circumscrie dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, dar care nu  este fondat.
In cauza, prima instanta a argumentat solutia de admitere a cererii de chemare in judecata, sub aspectul situatiei de fapt constatate, pe de o parte, prin raportare la probele administrate in fata sa, in conditiile stabilite de art. 10 din Decretul-lege nr. 118/1990 si de Codul de procedura civila, iar, pe de alta parte, prin retinerea efectului pozitiv al lucrului judecat al sentintei civile nr. 2886/13.12.2013 pronuntata de Tribunalul Covasna si mentinuta de Curtea de Apel Brasov, prin decizia nr. 1279/14.04.2014, hotarare prin care s-a stabilit ca reclamanta B.J., sora intimatului reclamant din prezenta cauza, este beneficiara a drepturilor prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990 pentru perioada 01.07.1952-30.03.1959 – ca urmare a persecutiilor politice constand in stabilirea domiciliului obligatoriu in localitatea A.M.  jud. C.
In drept, art. 431 alin. 1 Cod procedura civila reglementeaza elementele autoritatii de lucru judecat, in manifestarea acesteia, de efect negativ, care impiedica o noua judecata: „nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect”.
In ceea ce priveste efectul pozitiv al lucrului judecat, inteles ca posibilitate pentru parte de a se prevala de cele statuate intr-o judecata anterioara, atunci cand are legatura cu noul proces, in prezent, acesta este reglementat de art. 431 alin. 2 Cod procedura civila, potrivit caruia „oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma”.
Din interpretarea acestei norme, Curtea retine ca, fara a fi impiedicata o noua judecata, deoarece nu este indeplinita conditia triplei identitati prevazuta de art. 431 alin. 1 Cod procedura civila, respectiv de parti, obiect si cauza, efectul pozitiv al lucrului judecat obliga instanta ulterioara sa aiba in vedere ceea ce o prima instanta a statuat printr-o hotarare irevocabila/definitiva si sa isi argumenteze propriul rationament pe dezlegarile anterioare, in conditiile in care acestea au legatura si influenteaza chestiunea litigioasa dedusa judecatii ulterior.
Or, in cauza, prima instanta a dat eficienta efectului pozitiv al lucrului judecat, respectiv a retinut ca, prin sentinta civila nr. 2886/13.12.2013 pronuntata de Tribunalul Covasna si mentinuta de decizia nr. 1279/14.04.2014 pronuntata de Curtea de Apel Brasov, s-a stabilit ca B.J., sora intimatului reclamant din prezenta cauza, este beneficiara a drepturilor prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990 pentru perioada 01.07.1952-30.03.1959 ca urmare a stabilirii domiciliului obligatoriu in loc. A.M. jud. C.. Cum obiectul prezentei cauze il reprezenta recunoasterea calitatii reclamantului de beneficiar al drepturilor prevazute de acelasi act normativ, aceeasi perioada – 01.07.1952-30.03.1959, prin coroborarea dispozitiilor acestei hotarari cu probele administrate in cauza, in mod legal a constatat tribunalul ca reclamantul a suferit persecutii politice in sensul stabilirii domiciliului obligatoriu, in conditiile de mai sus, conform art. 1 alin. 1 lit. d din Decretul-lege nr. 118/1990, in perioada analizata.
Fata de dispozitiile legale aratate anterior este evident ca cele retinute de catre instanta, in mod irevocabil, au legatura cu prezentul litigiu si influenteaza chestiunea litigioasa dedusa judecatii in prezenta cauza, deoarece, din probe rezulta, fara echivoc, faptul ca reclamantul, sora sa, B.J. si parintii se gospodareau impreuna in perioada analizata.
Prin urmare, cum in procesul anterior s-a stabilit ca sora si parintii intimatului reclamant au avut stabilit domiciliul obligatoriu, ca masura de natura politica determinata de statutul de chiabur al parintilor, aceasta constatare se impune, prin efectul pozitiv al lucrului judecat si in prezenta cauza, fata de intimatul reclamant.
Nu poate fi retinuta incidenta Deciziei nr. 9/13.10.2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie  – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 10/1/2014/HP/C, invocata de catre recurent in concluziile orale, deoarece, aceasta produce efecte pentru viitor, in conditiile art. 521 alin. 3 Cod procedura civila  si nu influenteaza hotararile judecatoresti irevocabile/definitive pronuntate anterior si care produc efecte,  in conditiile art. 431 Cod procedura civila, aratat anterior.
Pentru toate aceste considerente, constatand incidenta art. 496 Cod procedura civila, Curtea va  respinge recursul declarat de recurenta parata A.J.P.P.S. C. impotriva sentintei civile nr. 60/29.01.2015 pronuntata de Tribunalul Covasna – Sectia civila.