Personal didactic. Reducerea normei didactice potrivit art. 45 alin. 1 din legea nr. 128/1997. Calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a primarului in aceste litigii.

Calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a primarului in aceste litigii rezulta din metodologia de deschidere a finantarii si de executie a bugetului local in ceea ce priveste finantarea invatamantului preuniversitar, astfel cum a fost prevazut in Normele Metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar, aprobate prin HG nr. 538/2001, precum si din dispozitiile art. 167 din Legea nr. 84/1995 republicata si modificata prin Legea nr. 354/2004.

Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta au declarat recurs la 05.10.2007 impotriva sentintei civile nr.1338/17.08.2007 pronuntata de Tribunalul Constanta pe care au criticat-o pentru nelegalitate si  netemeinicie.
In fapt, prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta, reclamantii C.E., Z.V., N.M., G.S. prin mandatar Sindicatul Liber al Salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Constanta au investit instanta cu solutionarea unui conflict de drepturi in contradictoriu cu Gradinita T.D. Constanta, Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
  - obligarea unitatilor de invatamant si a Inspectoratului Scolar Judetean Constanta sa asigure reducerea normei didactice de predare a invatatorilor membrii de sindicat, cu o vechime de peste 25 de ani si gradul didactic I cu doua ore saptamanal, fara diminuarea salariului;
- obligarea paratelor la plata drepturilor salariale neacordate pentru personalul didactic membrii de sindicat, reprezentand contravaloarea muncii prestate in plus, de cate 2 ore saptamanal fata de norma didactica, pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii prezentei actiuni, actualizata cu rata inflatiei, corespunzator gradului didactic I si vechimii in invatamant de peste 25 de ani acumulate anterior depunerii cererii de chemare in judecata de catre fiecare membru de sindicat.
Prin intampinare, paratul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta si-a precizat pozitia procesuala solicitand respingerea primului capat de cerere ca ramas fara obiect, iar pe cel de-al doilea ca nefondat.
Paratii Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta desi legal citati nu au depus intampinare.
Prin sentinta civila nr.1338/17.08.2007 a fost admisa actiunea formulata de reclamanti prin mandatar Sindicatul Liber al Salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Constanta.
Au fost obligate unitatile de invatamant si Inspectoratul Scolar Judetean Constanta sa asigure reducerea normei didactice de predare a educatorilor, invatatorilor si institutorilor reclamanti cu vechimea in invatamant de peste 25 de ani si gradul didactic I cu 2 ore saptamanal fara diminuarea salariului.
Au fost obligati paratii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale corespunzatoare perioadei 01.06.2004 si data pronuntarii hotararii pentru cate 2 ore suplimentare prestate in plus peste norma didactica la valoarea reactualizata in raport de rata inflatiei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:
Pe fondul cauzei, printr-o interpretare sistematica a tuturor dispozitiilor cuprinse in actele normative analizate, s-au retinut urmatoarele:
Potrivit  art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic de predare si de instruire practica, cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamanal, fara diminuarea salariului.
Conform art. 3 alin. 1 din lege, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamant responsabile cu instructia si educatia, iar conform art. 5 alin. 1, functiile didactice sunt:
    a. in invatamantul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;
    b. in invatamantul primar: invatator/invatatoare; institutor/institutoare.
Articolul 151 alin. 2 din Legea nr. 84/1995 a invatamantului, republicata, prevede, la randul sau, ca fac parte din personalul didactic si:
a. educatoarele - in invatamantul prescolar;
b. invatatorii - in invatamantul primar;
c. institutorii - in invatamantul prescolar si primar.
Textul art. 42 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 prevede ca activitatea personalului didactic de predare cuprinde:
a. activitati didactice de predare-invatare, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de invatamant
b. activitati de pregatire metodico-stiintifica si activitati de educatie, complementare procesului de invatamant.
In fine, art. 43 alin. 1 defineste continutul normei didactice de predare-invatare, de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa, ca fiind numarul de ore corespunzatoare activitatilor prevazute la art. 42 alin. 1 lit. a si se stabileste - pentru invatamantul prescolar si primar - dupa cum urmeaza:
a. un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupa de prescolari sau pentru grupe combinate, in unitatile in care nu se pot constitui grupe separate; la gradinitele cu program prelungit si la cele cu program saptamanal, posturile se normeaza pe ture;
b. un post de invatator (institutor) pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate.
Aceste dispozitii legale prevad, asadar, ca de incidenta dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 beneficiaza si personalul didactic de predare din invatamantul prescolar si din invatamantul primar, care indeplineste conditiile de vechime in invatamant de peste 25 de ani si respectiv, cu gradul didactic I.
Prevederile legale enuntate au fost, la randul lor, puse in valoare prin actele cu caracter normativ emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii in aplicarea Legii nr. 128/1997, iar Precizarile Generale nr. 19388 din 14 noiembrie 1997 dispun in mod evident in acelasi sens, sub aspectul reducerii normei didactice de predare cu doua ore saptamanal, fara diminuarea salariului, pentru aceasta categorie de personal didactic.
In acest context, apararile paratului Inspectoratul Scolar Judetean Constanta in sensul ca adoptarea Hotararii Comisiei Paritare a constituit unicul demers pus la dispozitia acestei institutii de a pune in aplicare textul de lege invocat si ca, prin urmare, capatul I de cerere a ramas fara obiect, a fost apreciata de catre instanta ca o aparare de fond, fiind inlaturata ca neintemeiata.
Inspectoratul Scolar Judetean Constanta are, prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1 si 5, art. 13, art. 102 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. a si g si art. 154 alin. 1 din Legea invatamantului nr. 84/2005 republicata, calitate procesuala pasiva, intrucat este institutia care are competente in coordonarea activitatii de incadrare a unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
Pe cale de consecinta, inspectoratul scolar are calitatea de angajator, intrucat legea nu prevede incheierea directa a raporturilor de munca ale personalului didactic cu unitatea de invatamant, insasi activitatea acesteia din urma fiind coordonata de catre inspectoratul scolar judetean.
Acest fapt a fost dovedit, de altfel, prin adresele depuse la dosar de catre Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, care atesta ca aprobarea numarului de posturi de incadrare, finantate ulterior din bugetele locale, se realizeaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea inspectoratelor scolare.
Critica sentintei prin motivele de recurs a vizat, in esenta, urmatoarele:
Instanta de fond a acordat plus petita si a schimbat obiectul cererii de chemare in judecata, astfel, desi retine ca Inspectoratul si Scoala sunt cele care nu au dat curs hotararii Comisiei Paritare si nu au facut demersuri privind finantarea, obliga in solidar si Primarul precum si Consiliul Local Constanta fara a se arata in mod concret ce atributii aveau Consiliul Local - separat si Ordonatorul de Credite Primarul si le-au incalcat.
S-a incalcat atat Legea 374/2001 cat si Legea 84/1995 sub aspectul finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar.
Obiectul cererii, in cel de-al doilea capat de cerere il constituie drepturi banesti personale, cuvenite celor 5 persoane din tabelul anexat cererii, astfel incat, nefiind vorba de drepturi colective, ci personale salariale, formularea unei actiuni solidare este contrara art. 1034 Cod civil.
Obiectul cererii nu este determinat, pentru fiecare persoana in parte nefiind indicat cuantumul pretentiilor banesti, desi reclamanta sustine ca " Comisia Paritara" a hotarat ca incepand cu 11.05.2006 sa se reduca norma didactica, pretinde drepturi banesti pentru reclamanti pe 3 ani retroactiv.
In privinta capatului 2 de cerere, nu poate fi privita o solidaritate pasiva, pe de o parte pentru ca primilor 2 parati li se imputa ca nu au dus la indeplinire hotararea Comisiei Paritare iar recurentilor ca nu au ordonat la plata si ca nu au platit drepturile banesti cuvenite.
A aratat totodata ca nu s-a atacat pe contencios administrativ sau pe orice alta cale acest "Ordin" si in aceste conditii nu se pot cere in justitie drepturi banesti peste un ordin administrativ neatacat.
Pentru a putea implica bugetul local intr-o astfel de plata curenta, potrivit legii 500/2002 privind finantele publice locale si a Legii 215/2001, trebuia ca in bugetul local sa fie prevazut, la cerere un astfel de capital.
Bugetul local este unul fix, aprobat la inceput de an, si el se poate rectifica in cursul anului, dar tot dupa metodologia mai sus descrisa.
Recursul a fost motivat in baza art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
La data de 31 octombrie 2007 Sindicatul Liber al Salariatilor din Invatamantul preuniversitar Constanta a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invederand, in esenta, urmatoarele:
1. Inca din anul 2001 finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a carei raza teritoriala acestea isi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare, care se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.
2. In conformitate cu art. 167 din Legea invatamantului, finantarea de baza (care cuprinde cheltuieli de personal) se asigura prin bugetele locale ale unitatilor teritoriale de care apartin unitatile de invatamant.
3. Cu toate ca inspectoratul scolar este angajatorul personalului didactic, odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 32/2001, acesta si-a pierdut calitatea de ordonator de credite. In acest moment numai cluburile, taberele, palatelor copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare (ca persoane juridice distincte) mai sunt finantate direct de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Plata salariilor si a celorlalte drepturi banesti ale salariatilor din invatamant reprezinta o componenta a finantarii unitatii scolare, finantare realizata de la si prin intermediul bugetelor locale (respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestuia).
Sub aspectul calitatii procesuale pasive al Consiliului Local si Primarului trebuie avute in vedere si dispozitiile art. 282 lit. d din Codul muncii, potrivit caruia, pe langa angajatorii propriu-zisi, pot fi parati in conflictele de munca alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau ale Codului de procedura civila.
Gresita intocmire a bugetului nu poate constitui motiv de neacordare a unor drepturi banesti stabilite pentru un salariat prin lege, contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca.
Pe fond a invederat ca pretentiile sunt intemeiate din perspectiva dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Pornind de la aceste considerente, a fost adoptata Hotararea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit ca este necesara aplicarea corecta si echitabila a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv invatatorilor, institutorilor si educatorilor. Este evident ca obligatia asumata prin aceasta hotarare este una de rezultat si nu una de diligenta.
Cata vreme aceasta hotarare nu a fost pusa in executare nu se poate vorbi despre ramanerea fara obiect a primului capat de cerere, astfel ca, in mod corect instanta de fond a apreciat ca prevederile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 sunt imperative.
In sedinta publica a depus intampinare intimatul parat Inspectoratul Judetean Constanta, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat invocand, in esenta, urmatoarele:
Referitor la calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a Primarului invedereaza ca in mod corect a fost respinsa aceasta exceptie de catre instanta de fond retinandu-se ca finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura de la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza acestea isi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare, care se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Articolul 167 din Legea nr. 84/1995, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 254/2004 prevede faptul ca "unitatile din invatamantul preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse potrivit legii".
Referitor la calitatea de angajator a Inspectoratului Scolar Judetean si, prin urmare, platitor al drepturilor salariale, apreciaza ca aceasta afirmatie este neintemeiata si se argumenteaza prin O.U.G. nr. 32/2001, de unde rezulta clar ca incepand cu anul 2001 inspectoratele scolare nu mai au calitatea de ordonatori de credite pentru unitatile scolare propriu-zise.
Incepand cu anul 2001 dispozitiile legale mentionate consacra dreptul si obligatia unitatilor administrativ teritoriale, prin consiliile locale, respectiv primari (ordonatori principali de credite) de a asigura fondurile necesare finantarii invatamantului preuniversitar si de a participa la elaborarea/aprobarea proiectelor de buget, inclusiv in situatia in care au loc rectificari bugetare.
Recursul este fondat sub aspectul acordarii plus petita.
Curtea, analizand sentinta atacata din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs retine urmatoarele:
Intr-adevar, reclamantii au solicitat obligarea paratilor la plata drepturilor salariale pe o perioada de 3 ani anterior pronuntarii hotararii, ceea ce inseamna perioada cuprinsa intre 17.08.2004 si 17.08.2007 (data pronuntarii sentintei).
Pentru aceste motive urmeaza a fi admis recursul si obligati paratii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale pe perioada cuprinsa intre 17.08.2004 - 17.08.2007.
Celelalte dispozitii ale sentintei vor fi mentinute pentru urmatoarele considerente:
Textele de lege incidente in cauza sunt:
Articolul 167 din Legea nr. 84/1995 (modificata prin Legea nr. 354/2004), astfel cum era in vigoare la data sesizarii instantei, dispune:
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(2) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.
_
(5) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
(a) cheltuieli de personal.
_
Articolul 13 din O.G. nr. 33/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare dispune:
(1) Incepand cu anul 2001 finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza acestea isi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind _.
Articolul 20 din Normele Metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat, aprobate prin H.G. nr. 538/2001 prevede:
(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizeaza creditele bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat.
_
(b) Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Invatamant" cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare economice si anume 02 "cheltuieli de personal".
Repartizarea creditelor se efectueaza pe baza de dispozitii bugetare.
(2) La primirea dispozitiei bugetare unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica inregistreaza creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, in contul institutiei de invatamant preuniversitar de stat.
Articolul 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (astfel cum a fost republicata in baza Legii nr. 286 din 29 iunie 2006) dispune:
Primarul indeplineste categorii principale de atributii:
_
(4) lit. a - exercita functia de ordonator principal de credite al bugetului local.
Articolul 5 din H.G. nr. 538/2001 dispune:
Fiecare institutie de invatamant preuniversitar de stat are obligatia sa isi desfasoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat in conditiile legii privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare si cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor publice.
Articolul 9 alin. 3 prevede ca bugetul de intocmeste in faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitiveaza dupa intrarea in vigoare a legii bugetului de stat si se aproba odata cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursului executiei bugetare, in situatia in care au loc rectificari bugetare, se urmeaza aceleasi etape.
Articolul 282 Codul muncii dispune ca pot fi parti in conflictele de munca, pe langa angajatorii propriu-zisi si alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau ale Codului de procedura civila.
Articolul 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 dispune: Personalul didactic de predare si instruire practica, cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamanal, fara diminuarea salariului.
Din analiza succinta a dispozitiilor legale mai sus enuntate Curtea retine urmatoarele:
In cauza, in virtutea dispozitiilor art. 282 Codul muncii, pot fi parti in litigiul de munca, pe langa angajatorii propriu-zisi si alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.
Astfel, calitatea de parat a scolii, respectiv a inspectoratului scolar, rezulta din calitatea de angajator al reclamantilor iar consiliul local si primarul primesc aceasta vocatie in temeiul normelor legale privind finantarea invatamantului preuniversitar (ca reglementari speciale).
Inca din anul 2001, finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza acestea isi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare, care se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Aceste principii ale finantarii se regasesc si in dispozitiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicata si modificata in temeiul Legii nr. 354/2004. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.
Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
Finantarea de baza cuprinde, printre alte cheltuieli, si "cheltuielile de personal".
Este, neindoielnic, faptul ca inspectoratul scolar are calitatea de angajator pentru personalul didactic dar, odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 32/2001, in temeiul dispozitiilor legale mai sus citate, sunt consacrate dreptul si obligatia unitatii administrativ-teritoriale prin consiliile locale, respectiv ordonatorii principali de credite - primarii, de a asigura fondurile necesare finantarii invatamantului preuniversitar si de a participa la elaborarea si aprobarea proiectelor de buget, inclusiv in situatia in care au loc rectificari bugetare.
Din analiza textelor legale mai sus citate rezulta ca sumele reprezentand salariile personalului din invatamantul preuniversitar fac parte din bugetele locale, astfel ca acestia nu sunt simpli depozitari, cu se incearca sa de acrediteze ideea de catre recurenti, care arata ca plata acestora se face prin bugetele locale si nu de la bugetele locale.
Pornind de la acest rationament rezulta ca orice drepturi de natura salariala obtinute ca diferente de salariu (cu respectarea termenului de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii) si care nu au putut fi prevazute in proiectul de buget initial, necesita o rectificare bugetara, care va fi aprobata tot de consiliul local.
Drepturile salariale obtinute prin hotarare judecatoreasca in urma aplicarii dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, vor putea fi solicitate parcurgand aceleasi etape ca orice alte drepturi salariale, de catre conducerea unitatii de invatamant, inaintate catre primar (ca ordonator principal de credite si persoana datoare sa intocmeasca bugetul) care va solicita consiliului local aprobarea sumelor respective.
Aceasta metodologie de deschidere a finantarii si de executie a bugetului local in ceea ce priveste finantarea invatamantului preuniversitar, este prevazuta in Normele Metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar, aprobate prin H.G. nr. 538/2001. Textele legale din acest act normativ ce am apreciat ca aveau relevanta in cauza le-am redat mai sus.
Din analiza acestora mai desprindem urmatoarea concluzie: la elaborarea bugetului unei unitati scolare sunt obligati sa participe unitatea scolara si inspectoratul scolar, care au obligatia de a-l inainta consiliului local si primarului, cand bugetul unitatii administrativ-teritoriale este in faza de proiect si, acestia din urma, dupa aprobare, au obligatia de acordare a creditelor aprobate.
Sub aspectul nedovedirii pe fond a pretentiei deduse judecatii aratam ca ea isi are izvorul in dispozitiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, care prevede in mod clar faptul ca toate categoriile de personal didactic si de predare, indiferent ca este vorba de educatori, invatatori, institutori, profesori sau maistri instructori, beneficiaza de reducerea cu 2 ore saptamanal a normei didactice, cu conditia sa aiba o vechime in invatamant de peste 25 de ani si gradul didactic I.
In considerarea acestui temei legal a fost adoptata Hotararea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit ca este necesara aplicarea corecta si echitabila a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv invatatorilor, institutorilor si educatorilor.
Intrucat paratele intimate unitatea scolara si inspectoratele scolare nu au transpus in practica aceasta Hotarare, nu se poate vorbi de ramanerea fara obiect a pretentiei.
Norma juridica cuprinsa in art. 45 din Legea nr. 128/1997 are un caracter imperativ, ea nu lasa la latitudinea unitatii scolare reducerea normei didactice cu 2 ore saptamanal fara diminuarea salariului ci obliga la luarea acestor masuri.
Pentru a fi incidente dispozitiile art. 45 alin. 1 legiuitorul a prevazut indeplinirea cumulativa a doua conditii pentru fiecare institutor, invatator si educator, respectiv gradul didactic I si vechimea de 25 de ani.
Intrucat paratele nu au facut dovezi in legatura cu aplicarea corecta si intocmai a dispozitiilor legale, in mod corect instanta de fond a retinut culpa acestora si le-a obligat la plata drepturilor salariale pentru trei ani anterior chemarii in judecata.
Critica referitoare la coparticiparea procesuala activa este de asemenea neintemeiata si va fi respinsa pentru urmatoarele considerente :
Cererea de chemare in judecata a fost formulata de Sindicatul Liber al Salariatilor din invatamantul Preuniversitar Constanta in numele membrilor de sindicat in conformitate cu Legea 54/2003.
Aceasta lege speciala prevede la art. 28(2) urmatoarele: "In exercitarea  atributiilor prevazute la alin.(1) organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.
Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata".
Textul de lege mai sus invocat clarifica atat chestiunea referitoare la calitatea procesuala activa a sindicatului cat si faptul ca acesta poate promova actiunea in numele mai multor membrii de sindicat atunci cand actiunile vizeaza apararea unor drepturi ce decurg din legislatia muncii, contractele individuale de munca, contracte colective de munca.
Folosirea pluralului de catre legiuitor nu este una intamplatoare intrucat acesta este determinat de folosul practic in formularea unei actiuni, in numele mai multor membrii de sindicat, atunci cand acestea au un obiect similar si nu a unei actiuni distincte pentru fiecare membru in parte, fiind posibila asigurarea apararii mult mai usor.
Acesta este motivul justificat pentru care mai multi membrii de sindicat se regasesc pe un tabel in aceeasi actiune. Nu trebuie deci din aceasta perspectiva a se face o similitudine intre legea speciala in domeniul dreptului muncii si codul civil, respectiv art. 1034 Cod civil.
Pe de alta parte art. 47 C.pr.civila permite ca mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate insa pune conditia ca drepturile si obligatiile lor sa aiba aceeasi cauza, ori ca obiectul pricinii sa fie un drept sau o obligatie comuna.
In speta, este real faptul ca obiectul pricinii nu este un drept comun, insa coparticiparea procesuala este data de faptul ca actiunea civila are aceeasi cauza, stiut fiind ca acest element al actiunii civile reprezinta temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care partile il valorifica impotriva celorlalte parti.
Cauza actiunii civile in prezentul litigiu il reprezinta disp.art. 45(1) din legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamanal, fara diminuarea salariului.
Cat priveste critica referitoare la faptul ca obiectul cererii nu este determinat, aceasta nu poate fi primita in considerarea dispozitiilor art. 382 alin.4 C.pr.civ. care creeaza posibilitatea determinarii cuantumului creantei printr-o "deosebita socoteala" respectiv in cursul executarii silite.
O asemenea solutie isi gaseste rationamentul si pe faptul ca prin hotararea pronuntata instanta de fond a obligat la plata actualizata a drepturilor iar actualizarea nu se poate face decat la data executarii efective.
Recurenta isi exprima nemultumirea  si sub aspectul perioadei de timp pentru care au fost acordate drepturile banesti in sensul ca acestea nu se pot acorda pentru 3 ani de zile anteriori chemarii in judecata ci numai incepand cu anul 2006, avand in vedere Hotararea Comisiei paritare nr.2/11.05.2006, insa omite faptul ca izvorul pretentiei il reprezinta art. 45 alin.4 din Legea 128/1997, astfel ca in considerarea acestui temei juridic instanta de fond a admis actiunea cu respectarea termenului general de prescriptie de 3 ani prevazut de D 167/1958.
In fine, recurentii arata ca actiunea civila nu trebuia primita intrucat actele administrative, respectiv ordinele Ministrului Educatiei si Cercetarii date in aplicarea Legii 128/1997 nu au fost atacate pe contencios administrativ, astfel ca nefiind anulate ele trebuie respectate.
Trebuie aratat de la inceput ca in conformitate cu art. 75 din Legea 24/2007 astfel cum a fost modificata si republicata "Ordinele cu caracter normativ, instructiunile si alte asemenea acte ale conducatorilor ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale autoritatilor administratiei autonome se emit numai pe baza si in executarea legilor_."
Art. 76 din acelasi act normativ prevede "Ordinele, instructiunile si alte asemenea acte trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora.
Prin urmare, imprejurarea ca prin ordinele ministrului s-ar fi prevazut o alta modalitate de aplicare a normei didactice nu obliga pe reclamant la atacarea in contencios administrativ a acestora, atata timp cat isi poate intemeia actiunea pe actul normativ - legea - si nu pe actele administrative date in aplicarea legii.
In conditiile in care  legiuitorul nu a facut nici un fel de  distinctie, facand trimitere la "personalul de predare si instruire practica - o categorie in care sunt inclusi si educatoarele, invatatorii si institutorii din invatamantul prescolar si primar - potrivit principiului de drept "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemos", cei care aplica legea nu pot face nici un fel de distinctie, prevederile art. 45 alin.(1) din Legea 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare aplicandu-se intregului personal didactic de predare si instruire practica.
Pe cale de consecinta Curtea va admite recursul, va modifica in parte sentinta in sensul obligarii paratilor sa plateasca drepturile salariale pe perioada cuprinsa intre 17.08.2004 - 17.08.2007.
In adoptarea acestei solutii instanta de recurs are in vedere petitul actiunii in sensul ca prin cererea de chemare in judecata s-au solicitat drepturi banesti pentru o perioada de 3 ani, anterioara pronuntarii hotararii judecatoresti, pronuntare care a avut loc la 17.08.2007, deci trei ani anteriori vizeaza perioada 17.08.2004 - 17.08.2007.