Procedura insolventei. Cerere privind inchiderea procedurii formulata de lichidatorul judiciar, dupa aprobarea raportului final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse...

Legea nr.85/2006 art.7, art.59,art.129, art.132 alin.2, art.138 alin.1 si alin.3

Dupa parcurgerea operatiunilor prevazute de lege, procedura insolventei urmeaza sa se inchida, cazurile luarii deciziei si consecintele inchiderii procedurii fiind stabilite de Legea nr.85/2006.
In cazul in care judecatorul sindic dispune, in conditiile art.54 din lege continuarea perioadei de observatie si, deci, aplicarea procedurii generale, administratorul judiciar are obligatia intocmirii unui raport care sa contina cauzele si imprejurarile care au condus la aparitia insolventei debitorului, cu mentiunea persoanelor care le-ar fi imputabila, precum si indicarea posibilitatii de reorganizare a activitatii debitorului sau, dupa caz, propunerea de intrare in faliment.
Prin art.59 din legea insolventei, legiuitorul a reglementat continutul si cerintele celui de-al doilea raport obligatoriu al administratorului judiciar, primul fiind cel efectuat in conditiile art.54 din lege.
Cel de-al doilea raport va contine, in principal, cauzele care au determinat aparitia insolventei, persoanele vinovate de aceasta stare, si procedura de urmat, reorganizarea sau falimentul, elaborarea sa facandu-se intr-un termen fixat de catre judecatorul sindic, dar care nu poate depasi 60 de zile de la numirea administratorului judiciar, in conditiile art.19, si nu de la depunerea raportului consacrat de art.54 si nici de la data instituirii procedurii simplificate.
Stabilirea cauzelor si imprejurarilor care au determinat aparitia insolventei debitorului, cu mentiunea persoanelor carora le-ar fi imputabila, prezinta o importanta deosebita in procedura de atragere la raspundere a membrilor organelor de conducere a debitorului, in temeiul art.138 si urm. din lege, cum de altfel ar contribui si la instituirea masurilor asiguratorii ce ar justifica totodata, aceste masuri, in temeiul art.141 si urm. din lege.
In atare conditii, cel de-al doilea raport al administratorului judiciar, intocmit in conditiile art.59 din Legea nr.85/2006, constituie cel mai detaliat material, cu privire la cauzele si imprejurarile insolventei debitorului, reprezentand si un veritabil mijloc de proba pentru atragerea raspunderii materiale a persoanelor ce se fac vinovate de savarsirea vreuneia dintre faptele prevazute expres si imperativ in continutul art.138.
De mentionat ca, in cazul in care judecatorul sindic a dispus, in conditiile art.54 din lege, intrarea in procedura simplificata, raportul asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa debitorului, cu precizarea persoanelor vinovate se intocmeste de lichidator.
Legea obliga depunerea unei copii a raportului administratorului judiciar la grefa tribunalului investit cu solutionarea procedurii, la Registrul Comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inmatriculat debitorul, una dintre copii urmand a fi comunicata chiar si debitorului, din continutul art.59 nerezultand ca, ar fi obligatorie comunicarea unei copii dupa raport, creditorilor inscrisi la masa credala.
Creditorii pot formula obiectiuni la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii adunarii creditorilor, judecatorul sindic urmand ca la data sedintei, sa procedeze la solutionarea prin incheiere a tuturor obiectiunilor la raportul final, aprobandu-l sau dispunand, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. La data de 28.08.2007, pe rolul Tribunalului Tulcea, lichidatorul judiciar Ex.G. I.P.U.R.L. Tulcea, desemnat in cauza privind de debitoarea S.C.A. S.A. Mihail Kogalniceanu, jud.Tulcea, a inregistrat raportul final privind procedura falimentului, solicitand in conformitate cu art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006 privind inchiderea procedurii insolventei.        
La raportul final a formulat obiectiuni creditoarea AVAS Bucuresti si a aratat si a aratat ca,  potrivit OUG nr.95/2003 privind preluarea de catre AVAS a unor creante bugetare in vederea incasarii si virarii lor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, AVAS s-a subrogat in toate drepturile si obligatiile procesuale ale CAS Tulcea.
Conform art.2 din acelasi act normativ, AVAS a incheiat cu Casa de Asigurari de Sanatate Tulcea Protocolul nr.14/25.02.2004, avand ca obiect transferul creantelor bugetare existente in evidentele contabile a acestora. Creanta preluata de AVAS fata de S.C. A.S.A. Mihail Kogalniceanu, este in valoare nominala de 10.864,81 RON, echivalentul a 3.312,648 USD, la cursul de la data preluarii.
Intrucat in contul creantei au fost inregistrate incasari in suma de 942 RON, valoarea actuala a creantei ramasa de recuperat este de 9.922 RON, echivalentul a 2.985,57 USD. Aceasta creanta nu a fost recuperata in cursul procedurii de insolventa.
Din norma imperativa reprodusa anterior, raportul final al lichidarii, fiind ultimul raport din procedura, se impune, prin ipoteza, sa fie o sinteza a intregii proceduri, cuprinzand toate aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv masura in care au fost identificate persoanele raspunzatoare pentru generarea starii de incapacitate de plata si cauzele insolvabilitatii, aspect avut in vedere de prevederile art.59, alin.1 din Legea nr.85/2006 si care are un rol deosebit in aplicarea principiului maximizarii averii debitorului prin faptul ca ofera participantilor la procedura parghiile necesare pentru analiza oportunitatii promovarii actiunilor avute in vedere de art.138 din acelasi act normativ.
In contextul in care lamurirea acestor aspecte este obligatorie, considera creditoarea ca se impune ca lichidatorul sa completeze raportul final cu aspectele aratate de creditoare si sa promoveze actiunea de antrenare a raspunderii patrimoniale a fostilor administratori care se fac vinovati de ajungerea debitoarei in incetare de plati.
A mai solicitat creditoarea ca, in situatia in care lichidatorul nu promoveaza aceasta actiune sa fie autorizata aceasta de catre judecatorul sindic sa introduca aceasta actiune.
Prin sentinta civila nr.558/7.03.2008, Tribunalul Tulcea-judecatorul sindic a respins cererea formulata de creditoarea AVAS Bucuresti, avand ca obiect autorizarea comitetului creditorilor sau mandatarea sa in vederea introducerii cererii de atragere a raspunderii patrimoniale conform art.138 din Legea nr.85/2006 impotriva fostilor administratori ai debitoarei, ca nefondata; a respins obiectiunile formulate de creditoarea AVAS Bucuresti, ca nefondate; a aprobat raportul final intocmit de lichidatorul S.C.Ex.G. I.P.U.R.L.Tulcea; a admis cererea lichidatorului avand ca obiect inchiderea procedurii; in temeiul art.132 alin.(2) din Legea nr.85/2006, a dispus inchiderea procedurii falimentului deschisa fata de debitoarea S.C.A. M.Kogalniceanu si radierea acesteia din registrul unde este inmatriculata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca lichidatorul a introdus actiunile care se impuneau pentru recuperarea creantelor pe care debitoarea le-a avut de recuperat si a procedat la valorificarea bunurilor din averea debitoarei dupa evaluarea acestora de catre un expert desemnat de catre instanta, evaluare care a fost aprobata de adunarea creditorilor, precum si predarea lor Directiei Judete a Arhivelor Nationale Tulcea.
Cu privire la obiectiunile formulate de creditoarea AVAS, instanta a retinut ca sunt neintemeiate, intrucat starea de insolventa a debitoarei s-a datorat climatului economic aparut  dupa 1990 cand micii intreprinzatori prestau servicii in agricultura la preturi mai mici decat cele practicate de S.C. A. S.A. Mihail Kogalniceanu. De asemenea, dupa 1990, debitoarea nu si-a mai putut desfasura activitatea potrivit obiectului sau de activitate, intrucat Banca Agricola Tulcea a vandut utilajele gajate de S.C. A. S.A. Mihail Kogalniceanu in vederea rambursarii creditului acordat, precum si pentru achitarea dobanzilor restante, iar Directia Generala a Finantelor Publice a instituit sechestru asupra mijloacelor fixe ale debitoarei si a vandut o mare parte din activele sale.
In legatura cu cererea creditoarei AVAS de a fi autorizata sa introduca actiunea in temeiul art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006, s-a retinut ca si aceasta este neintemeiata, intrucat o astfel de cerere poate fi promovata la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, sau, conform alin.(3) al aceluiasi articol de comitetul creditorilor daca este autorizat de judecatorul sindic.
In atare conditii, s-a dispus respingerea acestei cereri, precum si a obiectiunilor formulate, s-a aprobat raportul final intocmit de lichidator si s-a dispus inchiderea procedurii falimentului si radierea debitoarei S.C.A. M.Kogalniceanu, din registrul unde este inmatriculata, sentinta fiind notificata D.G.F.P. Tulcea si O.R.C. unde debitorul este inmatriculat pentru efectuarea mentiunii.
Impotriva acestei solutii a declarat recurs creditoarea  AVAS, pentru urmatoarele motive:
- gresit s-a dispus inchiderea procedurii fara sa se fi realizat procedurile de publicitate aferente hotararii prin care s-a aprobat raportul final si a cererii prin care s-a solicitat inchiderea procedurii stabilita de art.7 din Legea nr.85/1990;
- nu au fost respectate nici disp.art.129 din Legea nr.85/2006, respectiv convocarea adunarii creditorilor la un termen de maxim 30 de zile de la afisarea raportului final si comunicarii acestor documente catre creditori;
- judecatorul sindic nu si-a exercitat rolul activ, rezumandu-se doar la concluziile nesustinute ale lichidatorului judiciar;
- gresit s-a respins cererea sa prin care  a solicitat autorizarea formularii cererii de atragere a raspunderii patrimoniale a fostului administrator si nu s-a convocat comitetul creditorilor.
Intimata, prin intampinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificand legalitatea si temeinicia cererii in raport cu criticile aduse, Curtea constata ca recursul este nefondat, din urmatoarele considerente:
Din actele si lucrarile dosarului se retine ca raportul final privind debitoarea SC A. SA Mihail Kogalniceanu a fost intocmit de lichidatorul judiciar la 24.08.2007 si inaintat judecatorului sindic la 28.08.2007.
Intrucat era necesar ca lichidatorul judiciar sa faca dovada comunicarii creditorilor, precum si pentru convocarea creditorilor, s-a fixat termen la 19.10.2007.
Raportul final insotit de situatiile financiare au fost afisate la usa instantei, astfel cum rezulta din procesul-verbal incheiat la 28.08.2007.
Totodata, actele sus-mentionate au fost publicate in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.2406/6.09.2007, iar partile citate conform dispozitiilor legale.
In vederea realizarii procedurilor de publicitate aferente, raportul final si situatiile financiare au fost notificate recurentei prin adresa nr.222/31.08.2007, cu confirmare de primire.
Dupa depunerea raportului final, lichidatorul a solicitat prin cererea nr.185/24.08.2007 inchiderea procedurii falimentului.
Potrivit art.129(1) din Legea nr.85/2006, dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.
In speta, au fost respectate disp.art.129 din Legea nr.85/2006, respectiv au fost comunicate copiile actelor sus-mentionate creditorilor si afisate la usa instantei, fiind convocata si adunarea creditorilor.
Recurenta, avand cunostinta de raportul final insotit de situatiile financiare, a formulat obiectiuni ce au fost inregistrate la 18.09.2007 si solutionate prin sentinta civila nr.558/2008.
Raportul final mentioneaza, la Cap.II, cauzele care au dus societatea in stare de insolventa, iar acestea nu sunt imputabile administratorului pentru a se solicita raspunderea sa materiala.
Aceste cauze au fost verificate de judecatorul sindic, asa cum rezulta din motivarea sentintei recurate, fiind respectate disp.art.129 Cod procedura civila.
In ceea ce priveste cererea recurentei prin care a solicitat autorizarea formularii cererii de atragere a raspunderii patrimoniale a fostului administrator, Curtea apreciaza ca aceasta a fost corect solutionata de judecatorul sindic, in raport cu disp.art.138 pct.3 din Legea nr.85/2006, potrivit carora , cererea se formuleaza de comitetul creditorilor si nu de catre un singur creditor.
Constatandu-se ca nu sunt motive pentru a se dispune reformarea hotararii recurate, in temeiul art.312 Cod pr.civila, Curtea respinge recursul ca nefondat.