Exceptie de nelegalitate. Respingere sesizare ca inadmisibila.

                    Art.36, art.53, art.54 - Legea nr.18/1991 privind fondul funciar

Prin Incheierea pronuntata de Judecatoria Tulcea la data de 10.12.2009 a fost sesizat Tribunalul Tulcea - ca instanta de contencios administrativ cu judecarea exceptiei de nelegalitate a Ordinului nr.110 din 21.03.2008 emis de Prefectul Judetului Tulcea - exceptie invocata de reclamanta B.(I)M. in contradictoriu cu parata M.A. in cauza avand ca obiect granituire ce face obiectul dosarului nr.6206/327/2009 al Judecatoriei Tulcea, dispunandu-se totodata suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea exceptiei de nelegalitate.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr.223/88/2010.
Parata M.A. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibila a exceptiei de nelegalitate formulata de reclamanta, sustinand ca exceptia este inadmisibila intrucat acest ordin al prefectului are ca obiect atribuirea unei suprafete de teren, in temeiul Legii nr.18/1991, iar conform art.4410-11 din Legea nr.169/1997, nu instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze cererea prin care se contesta, inclusiv sub aspectul intinderii dreptului stabilit, valabilitatea unui titlu emis in aplicarea Legii nr.18/1991.
A sustinut parata ca, intrucat reclamanta a utilizat actiunea in revendicare, actiune aflata pe rolul Judecatoriei Tulcea, stabilirea intinderii dreptului de proprietate al reclamantei si, implicit, a limitelor valabilitatii dreptului paratei M.A. urmeaza a se face in cadrul actiunii principale promovate prin compararea titlurilor de proprietate.
Pe fond, s-a aratat de catre parata ca dreptul sau de proprietate a fost in mod corect stabilit, Ordinul prefectului fiind legal si temeinic.
Prin Sentinta civila nr.223/88/2010 Tribunalul Tulcea a admis exceptia inadmisibilitatii si, in temeiul art.4410 din Legea nr.169/1997, raportat la art.5 alin.2 din Legea nr.554/2004, a respins sesizarea avand ca obiect exceptie de nelegalitate ca inadmisibila.
          Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul, analizand exceptia de nelegalitate sub aspectul admisibilitatii acesteia, a retinut ca reclamanta B.M. a invocat exceptia de nelegalitate cu privire la Ordinul Prefectului judetului Tulcea nr.110/21.03.2008 privind atribuirea suprafetei de 477,15 mp in proprietatea numitilor M.A., M.C., M.L. si E.E.
S-a mai retinut ca actul atacat a fost emis in temeiul prev. art. 36 alin.2 si 4 din Legea nr.18/1991 republicata privind fondul funciar. Ori, potrivit disp. art.44 indice 10 din Legea nr.169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr.18/1991, persoana care se considera vatamata in drepturile sale prin Ordinul Prefectului, pretinzand ca are deja un titlu de proprietate, nu poate folosi decat actiunea de drept comun (petitorie sau posesorie), in special revendicarea, indreptata impotriva acestui ordin.
Apreciind ca Ordinul Prefectului nu poate fi atacat in aceasta procedura speciala, ci pe calea dreptului comun, in raport de dispozitiile mai sus mentionate, instanta de fond a admis exceptia de inadmisibilitate invocata de parata si a respins sesizarea in legatura cu exceptia de nelegalitate a Ordinului prefectului judetului Tulcea ca inadmisibila.
  Impotriva sentintei mentionate a declarat recurs reclamanta B.(I)M., care a criticat solutia instantei de fond ca fiind nelegala.
  A sustinut recurenta ca, desi se invoca art.36 alin.2 si 4 din Legea nr.18/1991, in realitate, constituirea dreptului de proprietate nu a avut in vedere dispozitiile acestui articol, respectiv terenul atribuit pentru construirea unei case, deoarece pe acest teren nu se afla construita nicio casa.
Se arata ca, in conformitate cu art.54 din Legea nr.18/1991, impotriva ordinului prefectului prin care s-a refuzat atribuirea terenului in conditiile art.36, se poate face plangere in conformitate cu art.53 din Legea nr.18/1991. Tertii fraudati printr-un act administrativ nu au deschisa o astfel de actiune, ei putand sa se adreseze numai in conformitate cu dispozitiile legii ce reglementeaza contenciosul administrativ, pe cele doua cai, prin plangere sau pe calea exceptiei de nelegalitate, asa cum a procedat reclamanta.
In opinia recurentei, instanta de contencios trebuia sa judece exceptia de nelegalitate in conformitate cu dispozitiile Legii nr.554/2004.
Intimata parata, prin aparator, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reluand apararile formulate in fata primei instante.
Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
Astfel, reclamanta a invocat exceptia de nelegalitate a Ordinului Prefectului judetului Tulcea nr.110/21.03.2008 privind atribuirea suprafetei de 477,15 mp in proprietatea numitilor M.A., M.C., M.L. si E.E.
          Potrivit art.36 alin.6 din Legea nr.18/1991, "Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin.2 - 5 se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor."
            De asemenea, potrivit art.54 din Legea nr.18/1991, "(1) Dispozitiile art.53 alin.1 se aplica si in cazul in care plangerea este indreptata impotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, in conditiile prevazute in cap. III.
    (2) Dispozitiile art.53 alin.2 raman aplicabile.", iar art.53 stabileste ca "(1) Hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse in cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
    (2) Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare."
           Totodata, art.III din Legea nr.169/1997 stabileste ca actele emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic.
           Prin urmare, atat plangerile indreptate impotriva refuzului de atribuire a terenului in temeiul Legii nr.18/1991, cat si actiunile ce vizeaza constatarea nulitatii actelor emise in temeiul acestei legi, cu incalcarea dispozitiilor legale, sunt calificate de legiuitor ca fiind actiuni civile, fiind date in competenta instantei de drept comun de drept civil, care este judecatoria.
           Chiar daca ordinul in discutie este emis de o autoritate administrativa - Prefectul judetului Tulcea - el nu intra sub incidenta Legii nr.554/2004, deoarece, in temeiul art.5 alin.2 din aceasta lege, "Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara."
          Ori, daca partea nu are la dispozitie calea actiunii directe in contenciosul administrativ, atunci ea nu poate sa supuna actul respectiv controlului de legalitate al aceleiasi instante nici pe calea exceptiei de nelegalitate.
           Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenta sunt nefondate, urmeaza a respinge recursul ca atare, in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila.