Actiune avand ca obiect anularea actelor administrativ-fiscale emise de autoritatea publica. Audit financiar al contului de executie bugetara. Acordare sporuri, prime si drepturi speciale functionarilor publici si personalului contractual.

      Art.1- Legea nr.554/2004
      Art.1, art.8, art.12, art.30 -Legea nr.130/2006
      Art.157, art.243 - Legea 53/2003 privind Codul muncii
      Art.1, art.24 - Legea nr.193/2006
      Art.1 - OUG nr.37/2008 modificata prin OUG nr.43/2008
       Art.35, art.72 - Legea nr.188/1999 - privind Statutul functionailor publici
       Art.11, art.17,, art.23 - OG nr.6/2007

                   
Prin actiunea formulata la data de 29.06.2010 si inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr.8052/118/2010, reclamantii Primaria comunei Poarta Alba, Consiliul Local Poarta Alba, Comuna Poarta Alba prin primar si Primarul comunei Poarta Alba au solicitat in contradictoriu cu paratele Curtea de Conturi a Romaniei si Camera de Conturi Constanta sa se dispuna anularea procesului verbal de constatare din 26.11.2009 in ceea ce priveste aplicarea masurilor nr.1 si 2, decizia nr.45/17.12.2009 in ceea ce priveste masurile dispuse la punctele 1 si 2 si incheierea nr.VI 71/17.03.2010 emisa de Comisia de Solutionare a Contestatiilor.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca in urma controlului realizat pentru situatiile financiare din anul 2008, a fost emisa Decizia nr.45/17.12.2009 prin care s-a constatat ca anumite sume de bani platite salariatilor proprii si a celor din institutiile de invatamant au caracter nelegal, impunandu-se masurile prevazute la punctele 1 si 2.
Cu privire la masura dispusa la punctul 1 din decizie, au sustinut reclamantii ca nu se poate retine ca acordul colectiv de munca are caracter nelegal, in sensul ca nu sunt respectate dispozitiile art.12 din Legea nr.130/1996, deoarece in nicio reglementare legala, la momentul in care aceste drepturi au fost negociate si acordate, nu existau dispozitii contrare. Faptul ca sunt reglementari care stabilesc anumite categorii care beneficiaza prin lege de aceste sporuri nu inseamna ca in urma negocierii nu este posibil ca partenerii sociali sa negocieze astfel de drepturi si pentru alte categorii de bugetari. Aceasta interpretare a fost evidentiata si de practica judiciara.
           Cu referire directa la drepturile speciale pentru mentinerea sanatatii si securitatii in munca, au aratat reclamantii ca exista o dispozitie expresa chiar in Legea nr.188/1999, art.72, alin.1. Chiar si in lipsa unei dispozitii exprese, drepturile acordate nu pot fi negate ca fiind drepturi negociabile. In ceea ce priveste decontarea cheltuielilor pentru naveta, in limita nivelului contravalorii biletelor pe mijloacele de transport, au fost platite ca urmare a contractului colectiv de munca ce a dat nastere la o obligatie de plata in sarcina institutiei publice, plata fiind prevazuta in bugetul local aprobat de consiliul local.
Considera reclamantii ca, relativ la masura dispusa la punctul 2, parata a interpretat superficial dispozitiile Legii nr.193/2006. Faptul ca plata acestor tichete s-a realizat din bugetul autoritatii publice locale, chiar si in conditiile in care beneficiarii fondurilor nu erau angajatii acestei institutii, nu este susceptibila sa nasca controverse atata timp cat avem de a face cu o alocatie prevazuta intr-un buget adoptat conform prevederilor legale.
La data de 13.07.2010 a formulat cerere de interventie in interes alaturat reclamantilor Sindicatul Tomis al Lucratorilor din Administratia Publica si Servicii Publice, iar la termenul de judecata din 07.10.2010 a formulat cerere de interventie in interes alaturat reclamantilor Sindicatul Liber al Salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Constanta.
Instanta de fond a admis in principiu cererile de interventie prin incheierea din 18.11.2010.
Prin Sentinta civila nr.1512/25.11.2010 Tribunalul Constanta a admis in parte actiunea si a admis cererile de interventie accesorie, a anulat in parte procesul verbal de constatare intocmit de Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi a jud. Constanta la data de 26.11.2009, respectiv punctele I si II; a anulat in parte Decizia nr.45/17.12.2009 emisa de Camera de Conturi a jud. Constanta, respectiv punctele 1 si 2; a anulat Incheierea nr.VI.71/17.03.2010 emisa de Comisia de Solutionare a Contestatiilor de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei si a respins cererea de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanti ca neintemeiata.
 Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca, urmare a efectuarii auditului financiar al contului de executie bugetara pe anul 2008 la Primaria com. Poarta Alba, Camera de Conturi Constanta a constatat ca in cursul anului 2008 entitatea auditata a acordat salariatilor sai o serie de drepturi salariale prevazute in contractul colectiv de munca, respectiv drepturi banesti reprezentand sporul de confidentialitate in procent de 15%, spor de conditii de risc de contagiune si suprasolicitare neuropsihica de 15%, drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii in cuantum de 504 lei/luna, prima de sarbatori in suma de 14.000 lei, decont pentru naveta in suma de 13.192 lei, alocatie de hrana in cuantum de 108.203 lei. Totodata, s-a constatat ca a fost platita suma de 128.062 lei cu titlu de tichete cadou persoanelor care nu aveau calitatea de angajati ai institutiei. Acordarea acestor drepturi a fost apreciata de catre organul de auditare ca fiind abatere de la legalitate si regularitate, astfel ca, pentru valorificarea procesului verbal de constatare din 26.11.2009, a fost emisa decizia nr.45/17.12.2009 prin care s-au stabilit masuri de remediere a deficientelor constatate.
Impotriva acestei decizii entitatea auditata a formulat contestatie in conditiile art.92 din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, contestatie ce a fost respinsa de catre Comisia de Solutionare a Contestatiilor Curtii de Conturi a Romaniei prin Incheierea nr.VI.71/17.03.2010.
Procedand la analizarea legalitatii masurilor dispuse, instanta de fond a retinut urmatoarele:
1. In ceea ce priveste punctul 1 din Decizia nr.45/17.12.2009 privind acordarea catre angajatii din aparatul de specialitate al Primarului comunei Poarta Alba a unor sporuri, prime si drepturi speciale, acestea au fost acordate in temeiul acordului colectiv de munca inregistrat la DMSSF Constanta sub nr.14221/14.06.2007 si aprobat prin HCLM nr.4/12.02.2008 incheiat intre Primaria com. Poarta Alba si functionarii publici si personalul contractual din aparatul de specialitate al Primarului com. Poarta Alba, acord ce nu a fost contestat sau anulat de o instanta de judecata.
Instanta a considerat ca, interpretand per a contrario dispozitiile art.1 alin.1 si art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996, se deduce ca prin contractele/acordurile colective de munca pot fi negociate clauzele referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum nu sunt stabilite prin dispozitii legale. Folosind acelasi principiu in interpretarea prevederilor art.3 alin.3 din contractul colectiv de munca unic la nivel national, precum si ale art.82 alin.2 din Legea nr.130/1996 potrivit cu care contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior, se impune concluzia ca se pot negocia clauze care sa acorde salariatilor mai mult decat s-a prevazut in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior, in acest sens fiind si prevederile art.238 alin.3 din Codul Muncii care se completeaza cu Legea nr.188/1999 ce statueaza ca la incheierea contractului colectiv de munca, dispozitiile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.
In aceste conditii, a apreciat prima instanta ca acordarea drepturilor speciale nu este nelegala din moment ce nu exista niciun text de lege care sa o interzica, ci, dimpotriva, drepturile stabilite prin lege constituie un minim dincolo de care, in raporturile juridice dintre partile sociale, intervine principiul liberei negocieri.
S-a mai apreciat ca o restrangere de orice natura cu privire la drepturile care pot fi negociate contravine dispozitiilor OIM.
Mai mult, obligatiile decurgand din contractul colectiv de munca nu puteau fi incalcate, intrucat acesta a devenit opozabil si in acelasi timp obligatoriu pentru partile contractului, potrivit art.243 din Codul Muncii si art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996, iar obligativitatea executarii contratului colectiv de munca deriva si din prevederile Conventiei OIM nr.131/1970, care impun atragerea raspunderii partilor care se fac vinovate de neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca.
Concluzionand, instanta a retinut ca reclamantul Primarul com. Poarta Alba a facut dovada ca a efectuat cheltuielile privind drepturile salariale catre personalul bugetar in baza contractului colectiv de munca inregistrat la autoritatea publica competenta, act juridic care prin necontestarea sa a dobandit putere de lege pentru partile contractante si a caror respectare, in conditiile nedeclararii nulitatii acestora, este garantata de art.41 alin.5 din Constitutia Romaniei.
Instanta a apreciat ca motivele de drept retinute de Curtea de Conturi in rapoartele de audit nu sunt suficiente pentru inlaturarea unor acte juridice, declararea nulitatii fiind atributul exclusiv al instantei de judecata si nu al unei autoritati publice, indiferent de atributiile legale ale acesteia.
2. In ceea ce priveste punctul 2 din decizia nr.45/17.12.2009, privind alocarea de credite bugetare catre cadrele didactice din institutiile de invatamant de pe raza com. Poarta Alba, in vederea acordarii de tichete cadou, s-a retinut ca  art.1 alin.1 din Legea nr.193/2006 stipuleaza ca societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou si a tichetelor de masa.
De asemenea, in art.2.3 din HG nr.1317/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.193/2006 se prevede ca angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de o lege speciala, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale. Angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita "Tichete cadou" pentru cheltuieli sociale, in timp ce, conform 1.1 lit.b, fac parte din categoria angajatorilor prevazuti la art.1 din Legea nr.193/2006 institutiile din sectorul bugetar, definite de legea privind finantele publice si de legea privind finantele publice locale, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii.
Conform art.167, alin.1 din Legea nr.84/1995 unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii. (2) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara. (3) Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale. (5) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal.
Potrivit alin.13, finantarea de baza si finantarea complementara a unitatilor de invatamant se fac pe baza de contract, intocmit conform normelor metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar, incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversitar si primarul localitatii in a carei raza teritoriala se afla unitatea de invatamant. _ Sumele reprezentand finantarea de baza si finantarea complementara se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli.
S-a mai retinut ca, potrivit art.1 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, modificata prin OUG nr.43/2008, prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica autoritatilor si institutiilor publice a caror finantare se asigura integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; integral din venituri proprii.
Art.24, alin.2 acorda posibilitatea ordonatorilor de credite ai bugetelor locale si ai institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala pot acorda tichete cadou, potrivit prevederilor Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, din bugetele acestora, in limita veniturilor proprii incasate.
Instanta a apreciat ca imprejurarea ca salariatii din invatamantul preuniversitar nu aveau incheiate contracte individuale de munca pentru a se incadra in prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.193/2006 nu prezinta relevanta fata de dispozitiile legale enuntate, care prevad posibilitatea acordarii acestor tichete cadou institutiilor finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, fiind incluse in bugetul pe anul 2008, aprobat prin HCL nr.4/12.02.2008 si acordate din venituri proprii.
 Impotriva sentintei mentionate au declarat recurs paratele Curtea de Conturi a Romaniei si Camera de Conturi a judetului Constanta, care au criticat solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica, invocand dispozitiile art.304 indice 1 raportat la art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Au sustinut recurentele ca hotararea a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a dispozitiilor art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, art.8, art.12 alin.(l) din Legea nr.130/1996, art.25 din HG nr.833/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare si incheierea acordurilor colective, OG nr.6/2007 si OG nr.10/2008, acte normative care reglementau salarizarea personalului bugetar.
Instanta de fond in mod gresit a apreciat ca auditorii publici externi au declarat ca nelegal contractul/acordul colectiv de munca; prin procesul-verbal de constatare s-a retinut existenta unor abateri de la legalitate si regularitate a unor plati efectuate pentru drepturi de natura salariala, intrucat acestea exced cadrul legal. Procesul - verbal a fost incheiat conform pct. 171 din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specific Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati.
La emiterea actelor contestate s-au avut in vedere dispozitiile art.25 din HG nr.833/2007, aplicabile in cazul acordurilor colective de munca, dispozitiile art.12 alin.(3) din Legea nr.130/1996, republicata, referitor la contractele colective de munca ce se pot incheia pentru salariatii institutiilor bugetare.
In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, Curtea de Conturi prin structurile sale teritoriale este obligata sa comunice entitatii publice auditate aceasta stare de fapt, conform art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, republicata. In cauza, dispozitiile legale au fost respectate, fiind emise de catre Camera de Conturi a Judetului Constanta procesul - verbal de constatare, raportul de audit si Decizia nr.45/2009 pentru valorificarea constatarilor misiunii de audit. Dupa emiterea actelor mentionate, potrivit aceluiasi text de lege, stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatia conducerii entitatii auditate.
Mai arata recurentele ca instanta de fond nu a avut in vedere ca parata a adus la indeplinire prevederile legale si, mai mult decat atat, nu avea obligatia de a determina intinderea prejudiciului sau de a dispune masuri pentru recuperarea acestuia, obligatia revenindu-i in intregime Primarului Comunei Poarta Alba. Acesta putea aprecia daca este necesara promovarea unei actiuni in instanta pentru anularea clauzelor contractuale care incalcau prevederile legale.
De asemenea, instanta de fond nu a avut in vedere prevederile art.21 alin.(1) si alin.(2) coroborate cu prevederile art.77 din Legea nr.215/2001, republicata, potrivit carora reclamantii Primaria comunei Poarta Alba si Consiliul Local comunal Poarta Alba nu au personalitate juridica, drept pentru care nu puteau sta in nume propriu in instanta.
Apreciaza ca in mod corect auditorii publici externi au mentionat locul desfasurarii misiunii de audit ca fiind cel al structurii functionale cu activitate permanenta, respectiv Primaria comunei, insa de retinut este faptul ca masurile din Decizia nr.45/2009 a Camerei de Conturi a Judetului Constanta au fost dispuse in sarcina conducerii entitatii verificate, respectiv ordonatorul de credite - Primarul Comunei Poarta Alba, cel care reprezinta unitatea administrativ teritoriala in relatiile cu persoane fizice, juridice, precum si in instanta.
Arata recurentele ca in mod gresit instanta de fond a admis actiunea impotriva procesului verbal de constatare si a dispus anularea acestuia.
Procesele verbale de constatare emise de Camerele de Conturi teritoriale, conform dispozitiilor Legii nr.94/1992 si a normelor elaborate in baza acesteia, nu sunt acte administrative in intelesul Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, chiar daca sunt emise de o autoritatea publica, intrucat prin aceste acte nu se pot da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice, prin urmare nici nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ.
Pe fondul cauzei, arata ca instanta nu a tinut cont de sustinerile formulate prin intampinare si de probele administrate in dosarul cauzei.
Astfel, in urma controlului efectuat s-a constatat faptul ca in anul 2008 functionarii publici si personalul contractual din cadrul aparatului propriu al entitatii verificate, au beneficiat in baza acordului/ contractului colectiv de munca inregistrat la DMPS Constanta sub nr.14221/14.06.2007 si aprobat prin HCLM nr.04/12.02.2008, de "drepturi speciale" de natura salariala: sporul de confidentialitate, sporul pentru conditii de risc si contagiune si suprasolicitare neuropsihica, prime de sarbatori, Craciun si Paste, drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii si securitatii muncii. In baza actului aditional nr.4116/01.07.2007 incheiat la contractul/acordul colectiv de munca, fara a avea aprobarea Consiliului Local al comunei Porta Alba, au fost decontate cheltuielile pentru transport de la domiciliu la locul de munca al personalului propriu, in limita contravalorii biletelor pe mijloace de transport in comun de pe ruta respectiva.
Potrivit art.157 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, sistemul de salarizare a personalului din cadrul autoritatilor si institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau bugetele locale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor salariale reprezentative.
In perioada supusa controlului, sporurile sau primele ce se puteau acorda functionarilor publici si personalului contractual erau reglementate prin OG nr.6/2007, respectiv prin OG nr.10/2007 si OG nr.10/2008, acte normative ce nu prevad "drepturile speciale" din categoria celor acordate de catre entitatea verificata; prin clauzele contractului colectiv de munca incheiat la nivelul aparatului de specialitate al Primariei Comunei Poarta Alba s-au stabilit drepturi de natura salariala ce incalca dispozitiile legilor speciale de salarizare a functionarilor publici si a personalului contractual din sectorul bugetar; in calitatea sa de angajator si ordonator de credite, Primarul Comunei Poarta Alba a pus in executare contractul, uzand de principul instituit de art.236 alin.(4) din Codul muncii, potrivit caruia acesta constituie legea partilor, fara a avea in vedere insa si conditia impusa de actul normativ, respectiv ca acest contract trebuie sa fie incheiat cu respectarea dispozitiilor legale.
           Au mai sustinut recurentele ca este atributul legiuitorului sa stabileasca atat categoria de drepturi salariale, partea fixa si partea variabila a salariului, cat si cuantumul acestuia. Asa se explica faptul ca toate reglementarile care vizeaza statutul functionarului public sau al personalului contractual prevad pe de o parte natura legala a drepturilor salariale, iar pe de alta parte interdictia ca prin acorduri/contracte colective de munca sa se stabileasca drepturi de natura salariala care sunt atributul legiuitorului.
In continuare recurenta mai arata ca instanta de fond nu a avut in vedere la pronuntarea hotararii recurate legislatia aplicabila in domeniul salarizarii personalului bugetar, potrivit careia sporul de confidentialitate nu se acorda salariatilor din cadrul institutiei auditata. Sporul de confidentialitate se poate acorda numai functionarilor publici si personalului contractual din institutiile mentionate la art.15 alin.l din OG nr.6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici si la art.13 alin.l din OG nr.10/2008, consiliile locale nefiind mentionate in aceste articole.
De altfel si celelalte drepturi de natura salariala prevazute de acordul/contractul colectiv de munca exced cadrului legal, asa cum a fost precizat mai sus, care reglementeaza acordarea de sporuri si premii personalului contractual si functionarilor publici din institutiile publice.
Contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii din institutiile bugetare, conform art.12 alin.(l) din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, insa prin acestea nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.
Referitor la sporul de stabilitate si securitate in munca, auditorii publici externi au constatat in mod corect faptul ca acesta a fost platit personalului Primariei Comunei Poarta Alba, desi acest drept salarial nu se regaseste printre sporurile prevazute de art.11-17 din OG nr.6/2007 si nici de prevederile legale ale OG nr.10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa  functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, cu privire la sporurile ce se pot acorda functionarilor publici si personalului contractual din cadrul institutiilor bugetare.
Au mai sustinut recurentele ca, indemnizatia de vacanta acordata personalului contractual al reclamantei nu a avut baza legala, dat fiind faptul ca prevederile art.23 din OG nr.10/2008 nu reglementeaza plata unui astfel de drept salarial si pentru aceasta categorie de salariati. De prima de vacanta beneficiaza numai functionarii publici conform dispozitiilor art.23 din OG nr.6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, precum si ale art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarului public.
In ce priveste acordarea tichetelor cadou cadrelor didactice din institutiile de  invatamant, pentru care entitatea verificata nu avea calitatea de angajator, solicita sa se constate ca motivarea primei instante este incorecta deoarece contractele de munca ale beneficiarilor acestor tichete sunt incheiate cu Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, astfel ca acestia nu puteau beneficia de tichete cadou din partea Primariei comunei Poarta Alba.
Instanta de fond a invocat prevederile art.167 din Legea nr.84/1995, insa hotararea a fost data cu aplicarea gresita a acestor dispozitii, ce reglementeaza modul de finantare a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, respectiv faptul ca finantarea se asigura din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrative - teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse.
Instanta de fond a aplicat gresit si dispozitiile art.24 alin.(2) din Legea nr.193/2006, oprindu-se doar la faptul ca, ordonatorii de credite ai bugetelor locale pot acorda tichete cadou din bugetele acestora, in limita veniturilor proprii incasate, fara sa retina ca textul de lege trimite si la ordonatorii de credite ai institutiilor publice, din categoria carora fac parte si unitatile de invatamant.
Solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea in parte a sentintei recurate, in sensul respingerii actiunii introductive ca netemeinica si nelegala, cu mentinerea masurile dispuse pentru entitatea verificata ca urmare a controlului efectuat, respectiv a masurilor prevazute la pct. l - 2 din Decizia nr.45/2009, a procesului - verbal de constatare ce a fost valorificat prin emiterea deciziei de catre Camera de Conturi Constanta, si a Incheierii nr.VI.71 din 17.03.2010 a Comisiei de solutionare a contestatiilor din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei.
Intimatii reclamanti, prin aparatorul ales, au solicitat respingerea recursului declarat de parate ca nefondat si mentinerea sentintei pronuntate de instanta de fond ca fiind legala si temeinica.
Intimatii intervenienti Sindicatul Tomis al Lucratorilor din Administratia Publica si Servicii Publice Constanta si Sindicatul Liber al Salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Constanta, prin reprezentanti, au solicitat, de asemenea, respingerea recursului declarat de parate ca nefondat, conform concluziilor scrise depuse la dosar.
           Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca recursul este fondat in parte.
           Astfel, in ceea ce priveste procesul verbal de constatare intocmit la data de 26.11.2009 de Camera de Conturi a Judetului Tulcea, instanta de recurs apreciaza ca un astfel de act nu poate fi supus cenzurii instantei de contencios administrativ intrucat nu reprezinta un act administrativ in acceptiunea disp. art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.
          Potrivit dispozitiilor mentionate, actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
           Conform normelor instituite prin Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati, procesele verbale de constatare sunt acte de control care nu dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice. Prin aceste acte de control se constata eventuale abateri financiare si fapte cauzatoare de prejudicii care sunt ulterior valorificate de catre Camera de Conturi judeteana prin emiterea deciziilor, acestea din urma fiind actele administrative susceptibile de a fi contestate in procedura administrativa.
          Fata de cele retinute, Curtea urmeaza a constata ca exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea procesului verbal de constatare incheiat la data de 26.11.2009 de Camera de Conturi a judetului Constanta este intemeiata.
          Pe fond, instanta constata ca masurile dispuse la pct.1 din Decizia nr.45/17.12.2009 a Camerei de Conturi a judetului Constanta sunt nelegale, astfel cum corect a retinut si prima instanta.
          Acordarea sporurilor, primelor si drepturilor speciale s-a facut in temeiul acordului colectiv de munca inregistrat la DMSSF Constanta sub nr.14221/14.06.2007 si aprobat prin HCLM nr.4/12.02.2008 incheiat intre Primaria com. Poarta Alba si functionarii publici si personalul contractual din aparatul de specialitate al Primarului com. Poarta Alba, acord ce nu a fost desfiintat.
           Disp. art.1 alin.1 din Legea nr.130/1996 stipuleaza ca "un contract colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si orice alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca", iar clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai in limitele si conditiile prevazute de prezenta lege.
De asemenea, conform art.12 alin.1 din acelasi act normativ "contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare, insa prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale" aceleasi dispozitii fiind cuprinse si in art.3 alin.2 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007 - 2010.
Potrivit art.8 din Legea nr.130/1996, clauzele din contractele colective se stabilesc in limitele si in conditiile prevazute de lege, iar clauzele negociate cu incalcarea dispozitiilor legale sunt lovite de nulitate absoluta (art.24 alin.1), nulitate care se constata de instanta competenta, la cererea partii interesate (art.24 alin.2 din Legea nr.130/1996).
Curtea retine ca Legea nr.188/1999 permite incheierea de acorduri colective intre institutiile publice si sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici. Aceste acorduri pot sa cuprinda numai masuri referitoare la: constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca, sanatatea si securitatea in munca, programul zilnic de lucru,  perfectionarea profesionala, alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale (art.72 alin. 1 din legea nr.188/1999).
Drepturile salariale privind personalul din administratia publica locala au fost acordate in baza contractului/acordului colectiv de munca si a actului aditional anexa, contracte incheiate intre sindicate si autoritatea publica locala cu raportare la prevederile Legea nr.130/1996, Legea nr.188/1999 si Legea nr.53/2003 si care ulterior a fost inregistrat si la Directia de Munca Judeteana Constanta, acorduri a caror legalitate nu a fost pusa la indoiala.
In acest context, obligatiile decurgand din contractul/acordul colectiv de munca nu puteau fi incalcate intrucat el a fost inregistrat, devenind opozabil si in acelasi timp obligatoriu pentru partile contractante, potrivit art.243 din Codul Muncii si art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996, iar obligativitatea executarii contractului colectiv de munca deriva si din prevederile Conventiei OIM nr.131/1970.
Si prevederile din acordul colectiv de munca se circumscriu notiunii de ,,imbunatatire a conditiilor de munca", partile angajate in negociere cazand de acord cu privire la faptul ca suplimentarile in discutie sunt necesare dezvoltarii conditiilor de munca.
Nu trebuie omise in acest context nici dispozitiile Conventiei OIM nr.154/1981 privind promovarea negocierii colective care, prin art.5 impune ca negocierea colectiva sa fie posibila pentru toti cei vizati prin conventie (art.1), iar negocierea sa poarte asupra fixarii conditiilor de munca si angajarii, si/sau reglementarii relatiilor intre cei ce angajeaza sau organizatiile or una sau mai multe organizatii ale lucratorilor.
In ce priveste masurile dispuse la pct.2 din Decizie, Curtea apreciaza ca solutia data prin Incheierea nr.VI71/17.03.2010 a Curtii de Conturi este legala si temeinica, acordarea acestui drept fiind  lipsita de temei legal, iar interpretarea data de instanta de fond dispozitiilor legale incidente este gresita.
          Astfel, potrivit art.1 din Legea nr.193/2006, “Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.", iar, potrivit pct.2.3 alin.(2) din Normele de aplicare a acestei legi "Angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita « tichete cadou » pentru cheltuieli sociale".
          Normele metodologice de aplicare a acestor dispozitii prevad ca fac parte din categoria angajatorilor prevazuti la art.1 din Legea nr.193/2006, cu modificarile ulterioare, institutiile din sectorul bugetar, definite de legea privind finantele publice si de legea privind finantele publice locale, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii.
Unitatea administrativ teritoriala nu indeplineste insa calitatea de angajator pentru personalul din invatamant, in aceste conditii nefiind indeplinite cerintele legale enuntate.
 Este adevarat ca art.167 din Legea nr.84/1995, in vigoare la momentul acordarii acestor drepturi, prevedea ca unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
De asemenea, potrivit art.1 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, modificata prin OUG nr.43/2008, prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica autoritatilor si institutiilor publice a caror finantare se asigura integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; integral din venituri proprii.
Iar art.24 alin.2 acorda posibilitatea ordonatorilor de credite ai bugetelor locale si ai institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala de a acorda tichete cadou, potrivit prevederilor Legii nr.193/2006, cu modificarile ulterioare, din bugetele acestora, in limita veniturilor proprii incasate."
Insa, din aceste dispozitii rezulta fara dubiu ca exista posibilitatea acordarii tichetelor cadou de catre institutiile bugetare dar numai pentru angajatii proprii, ceea ce inseamna ca, in cazul cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, aceste beneficii se aloca de institutia angajatoare, respectiv de catre unitatea de invatamant, in limita veniturilor proprii incasate, nefiind prevazuta posibilitatea platii lor in cadrul finantarii acordate de la bugetul local.
            Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenti sunt fondate in parte, urmeaza a admite recursul in baza art.312 alin.1 si 304/1 Cod procedura civila si a modific in parte hotararea atacata in sensul ca, admitand in parte actiunea, va respinge ca inadmisibil capatul de cerere privind anularea procesului verbal de constatare din 26.11.2009 intocmit de Camera de Conturi a judetului Constanta. Va anula in parte Incheierea nr.VI.71/17.03.2010 emisa de Comisia de Solutionare a contestatiilor de pe langa Curtea de Conturi, doar in ceea ce priveste respingerea contestatiei impotriva pct.1 din Decizia nr.45/17.12.2009 a Camerei de Conturi a judetului Constanta si va respinge cererea de anulare a Incheierii in ceea ce priveste respingerea contestatiei pentru pct.2 din Decizie, mentinand ca legale dispozitiile pct.2 din Decizie.
          Avand in vedere solutia preconizata, se va respinge ca nefondata cererea de interventie formulata de Sindicatul Liber al Salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Constanta.
          Se vor mentine celelalte dispozitii ale hotararii recurate.