Legalitate greva. Incidenta prevederilor art. 12 lit. e) din Legea nr. 168/1999.

Refuzul de inregistrare a conflictelor de interese constituie o incalcare a prevederilor art.43 din Constitutie care consacra dreptul la greva, dar si a art.12 din legea privind conflictele de munca.
Concilierea reglementata de art.17 din Legea nr.168/1999 este o etapa obligatorie declansarii grevei, iar neparcurgerea acesteia poate afecta legalitatea acestei forme de protest.
Faptul ca procedura prealabila a concilierii este obligatorie rezulta din prevederile art.26 si 32 din acelasi act normativ prin care se prevede faptul ca partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere sau arbitraj.
Prin urmare, daca legiuitorul a prevazut ca aceste proceduri sunt facultative, "per a contrario", procedura concilierii este o procedura prealabila obligatorie.
De asemenea, termenul "sesizeaza" folosit de legiuitor (deci imperativ) conduce la concluzia caracterului obligatoriu al incercarii de conciliere.
In lipsa unui motiv plauzibil - absenta uneia din parti, evidentiata in procesul verbal constatator al neefectuarii concilierii din aceasta cauza, prezuma culpa celui absent.
Ca urmare, culpa unitatii,  absenta la procedura concilierii, justifica din punct de vedere legal  declansarea grevei.
Fata de importanta prezentarii la conciliere, unitatea nu a facut dovada importantei plecarii a doi membri ai comisiei in delegatie si a imposibilitatii amanarii acestei deplasari sau a inlocuirii acestora cu alte persoane care sa plece in delegatie.
In plus, lipsa a doi membri ai comisiei nu constituie un impediment pentru prezentarea la conciliere a celorlalti membri ai comisiei.
Sesizarea pentru concilierea contractului de interese cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art.18 din Legea nr.168/1999, printre care si obiectul conflictului de interese, prin urmare, unitatea avea cunostinta de revendicarile salariatilor, de punctele aflate in divergenta si propunerile de solutionare.

Reclamanta SC a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul Sindicatul Liber N., sa dispuna incetarea grevei de avertisment de 2 ore, programata pentru data de 31.05.2010, in conformitate cu disp.art.58 din Legea nr.168/1999.
In motivarea cererii se sustine ca greva de avertisment este nelegala intrucat nu au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de Legea nr.168/1999.
Paratul nu a formulat intampinare, dar a solicitat respingerea cererii ca nefondata.
Prin sentinta civila nr.989 din data de 28 mai 2010, pronuntata   in dosarul civil nr.6542/118/2010, Tribunalul Constanta a respins  cererea avand ca obiect incetare greva, actiune promovata de reclamantul SC D.M.H.I. SA  in contradictoriu cu SINDICATUL LIBER N., ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
          Membrii sindicatului parat au calitatea de salariati ai societatii reclamante, iar litigiul dintre parti a fost generat de negocierile anuale ce vizau incheierea noului contract colectiv de munca pentru anii 2010-2011, incepute la data de 15.02.2010.
Conform art.6 din CCM la nivelul unitatii a existat un contract colectiv cu valabilitate de 1 an, respectiv pana la data de 14.05.2010. Negocierile dintre parti, in scopul incheierii unui nou contract colectiv au inceput la data 15.02.2010. Pe parcursul desfasurarii acestor negocieri, sindicatul din unitate a prezentat mai multe propuneri cu privire la noul contract ce urma a fi incheiat. Patru dintre revendicarile sindicatului au ramas in divergenta, intrucat partile nu au putut ajunge la un acord. In sedinta de negociere din data de 23.04.2010 a fost solutionata una dintre aceste revendicari, restul de trei ramanand nesolutionate.
Revendicarile sindicatului, conform adresei nr.55/26.05.2009, destinata conducerii societatii angajatoare, vizau modalitatea de promovare a salariatilor, cresteri salariale si sporuri suplimentare.
Societatea reclamanta, in calitatea sa de angajator, sustine ca greva salariatilor din cadrul sindicatului parat a fost declarata cu nerespectarea legii, motiv pentru care solicita incetarea acesteia.
Reclamanta a invocat incalcarea disp.art. 41 din Legea nr.168/1999, care prevede: "1) Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de prezenta lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.
(2) Inainte de declansarea grevei medierea si arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai daca partile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape."
Procedurile  prevazute de Legea nr.168/1999, despre care se sustine ca nu au fost respectate inainte de declansarea grevei sunt reglementate de urmatoarele articole:
Art. 13. - (1) Pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
 (2) Fac exceptie de la regula prevazuta la alin. (1) situatiile prevazute la art. 12 lit. d) si e).
Art. 14. - (1) In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, in cazul in care in unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentantii alesi ai salariatilor vor sesiza unitatea despre aceasta situatie.
 (2) Sesizarea se va face in scris, cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv a motivarii acestora, precum si a propunerilor de solutionare. Conducerea unitatii este obligata sa primeasca si sa inregistreze sesizarea astfel formulata.
   (3) Cerinta prevazuta la alin. (2) se considera indeplinita si daca revendicarile salariatilor, motivarea acestora si propunerile de solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de catre reprezentantii alesi ai salariatilor cu ocazia primirii la conducerea unitatii si daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.
Art. 15. - Conducerea unitatii are obligatia de a raspunde in scris sindicatelor sau, in lipsa acestora, reprezentantilor salariatilor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate.
Art. 16. - In situatia in care unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se considera declansat.
Reclamanta a sustinut ca nu au fost respectate disp. art. 13 din Legea nr.168/1999, intrucat doar in cazul in care contractul colectiv este incheiat pe mai mult de un an exista posibilitatea declansarii conflictului de interese.
Instanta constata ca aceasta aparare nu este intemeiata, intrucat disp.art.13 alin 2 reglementeaza situatia de exceptie prevazuta de art.12 lit."e", in conformitate cu care se poate declansa conflictul de interese in caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Textul de lege nu face distinctia intre contractele incheiate pe termen de 1 an sau pe un termen mai lung.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei se retine ca intre parti s-au desfasurat negocieri si, in acest context, au aparut premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatul respectandu-si obligatia de a sesiza unitatea despre aceasta situatie. Conform inscrisului depus la dosar, sesizarea s-a facut in conformitate cu dispozitiile din art.14 alin 2 din Legea nr.168/1999.
Reclamanta sustine ca numarul de inregistrare al conflictului de interese declansat a fost anulat de catre AJPS Constanta, ceea ce ar echivala cu anularea concilierii si cu nerespectarea de catre sindicat a procedurii prevazute de disp.art. 41 din Legea nr.168/1999.
Aceasta sustinere nu este reala, avand in vedere faptul ca partile litigante au prevazut in contractul colectiv de munca incheiat pentru anii 2009-2010, in art.7, ca negocierea urmatorului contract colectiv va incepe de la data de 15.02.2010. In consecinta, AJPS nu poate aprecia asupra clauzelor stabilite prin acordul partilor si nu poate aprecia ca  este fiind prematura declansarea procedurii de conciliere. Pe de alta parte, instanta constata ca in Legea nr.168/1999 nu exista o prevedere care sa conditioneze declansarea ori existenta unui conflict de interese de inregistrarea sesizarii privind concilierea la AJPS.
De asemenea, reclamanta a invocat faptul ca membrii delegatiei sale se aflau in imposibilitatea de a se prezenta la sedinta de conciliere din data de 17.05.2010 datorita intalnirilor pe care le aveau acestia si care nu se putea reprograma. Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezulta care au fost motivele imposibilitatii de prezentare la conciliere. Reclamanta nu a facut dovada desfasurarii intalnirilor pe care sustine ca le-ar fi avut membrii delegatiei sale. Instanta apreciaza ca reclamanta nu s-a prezentat, in mod nejustificat, la conciliere, situatie in care devin incidente disp.art.16 din Legea nr.168/1999, potrivit cu care, in situatia in care unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se considera declansat.
In consecinta, s-a constatat  ca sustinerile formulate de reclamanta prin cererea de chemare in judecata sunt neintemeiate. Instanta apreciaza ca au fost respectate, de catre sindicat, inainte de declansarea grevei, dispozitiile art.12-16 din Legea nr.168/1999.
Raportat la considerentele de fapt si de drept expuse, instanta nu a putut dispune incetarea grevei de avertisment, respingand  cererea reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs   reclamanta S.C. "D.M.H.I." S.A., care a criticat-o pentru urmatoarele aspecte:
1. Primul motiv de nelegalitate a grevei de avertisment a fost acela ca s-a incalcat dispozitiile art.13 din  Legea 168/1999 care prevad ca "pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese" ori in speta, conflictul de interese a fost declansat la data de 21.04.2010 (data la care unitatea a raspuns sesizarii sindicatului cu adresa nr.296/21.04.2010) iar contractul colectiv de munca era valabil la data de 14 mai 2010, conform art.6 din Contractul Colectiv de Munca.
Instanta de fond a inlaturat aceasta critica de nelegalitate a grevei, pe  motiv ca in speta sunt incidente dispozitiile art.13 alin.2 din Legea nr.168/1999 in sensul ca ne gasim in situatia de exceptie prevazuta de art.12 lit."e" care prevede ca se pot declansa conflicte de interese, chiar in perioada de valabilitate a contractului colectiv "in caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca".
 Procedand astfel, instanta a aplicat gresit legea intrucat nu ne aflam in aceasta situatie de exceptie prevazuta de art.13 alin.2 prin raportate la art.12 lit."e".
Art.12 lit."e" se refera in mod expres la negocierea anuala obligatorie,  ori noi nu ne aflam intr-o astfel de situatie. In cazul de fata, contractul colectiv de munca expira la 14 mai 2010 iar noi nu ne aflam in cadrul negocierilor anuale obligatorii ci, negociau un nou contract, in totalitate, (nu numai salarii, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca, astfel cum sunt enumerate in art.12 lit."e").
Instanta trebuia sa observe ca in conformitate cu dispozitiile Legii 139/1996 art.3 (2), negocierea colectiva are loc in fiecare an (chiar daca contractul colectiv este incheiat pe mai multi ani), negociere care va avea obiect cel putin salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Evident ca aceasta dispozitie vizeaza contractele colective multianuale intrucat in cazul contractelor colective incheiate pe un an, negocierea colectiva oricum este obligatorie pentru unitatile cu mai mult de 21 de salariati.
2. Referitor la cea de-a doua critica de nelegalitate si anume faptul ca intre parti nu a mai avut loc concilierea obligatorie, instanta de fond a retinut argumente straine atat raportat la sustinerile noastre cat si raportat la dispozitiile legale.
A aratat ca intr-adevar A.J.P.S. observand ca au contract colectiv incheiat pe un an de zile nu a mai chemat partile la conciliere in data initial stabilita, constatand prematuritatea declansarii conflictului, in perioada  de valabilitate a contractului.
Astfel spus, aceasta institutie a aratat ca a fost in eroare, crezand ca s-a incheiat contract colectiv pe mai multi ani (ca in precedent) si a sustinut punctul nostru de vedere privind prematuritatea declansarii conflictului, desi noi sustinem ca nici nu ar fi trebuit sa faca acest lucru pentru ca si-au depasit competentele.
Aceasta institutie ar fi trebuit sa concilieze partile, urmand ca instanta sa stabileasca daca declansarea grevei s-a facut in mod legal sau nu.
Instanta de fond, retine in continuare insa, argumente care sunt in totala contradictie cu legea si anume ca in Legea nr.168/1999  nu exista o prevedere care sa conditioneze declansarea ori existenta unui conflict de interese de inregistrarea sesizarii privind concilierea la A.J.P.S., astfel spus ca, concilierea nu este obligatorie din moment ce conflictul nu se inregistreaza la aceasta institutie.
Intr-adevar, legea nr.168/1999 nu prevede in mod expres ca aceasta etapa a concilierii este obligatorie, insa se deduce acest aspect din moment ce prevede in mod expres ca medierea si arbitrajul sunt obligatorii doar daca ambele parti au hotarat sa parcurga aceste etape.
  "Per a contrario", concilierea este obligatorie indiferent de optiunea partilor. In practica judiciara si in doctrina, exista un consens deplin in sensul ca, aceasta etapa a concilierii este obligatorie.
La concilierea din 17 mai 2010, am fost  in imposibilitatea  de a trimite comisia de negociere (care fusese imputernicita pentru a reprezenta societatea la conciliere conform art.21 din Legea 168/1999).
Aceasta imposibilitate a survenit datorita faptului ca A.J.P.S. ne-a comunicat pe   14 mai 2010 (vineri) ca sedinta de conciliere va avea loc luni pe 17 mai 2010.
Cu adresa nr.13106/15 mai 2010 am comunicat A.J.P.S. Constanta ca nu ni s-au transmis revendicarile sindicatului si in consecinta, sa dispuna amanarea concilierii, dupa ce ne va transmite aceste revendicari modificate, avand in vedere si intervalul foarte scurt de timp care facea imposibila prezentarea comisiei noastre  la conciliere datorita lipsei a doi membri si anume M.A. si M.G., care erau plecati in data de 17 mai 2010  la Santierul STX R.O. TULCEA si in 18 mai 2010 la Santierul D.D. Galati, depunand ordine de deplasare ale acestora, acestia fiind persoanele cu functii de decizie, respectiv presedintele comisiei de negociere si directorul de personal.
In aceiasi zi 15 mai 2010, am comunicat si sindicatului cu adresa 13105/15.05.2010 ca am solicitat amanarea acestei intalniri datorita intervalului foarte scurt de timp care facea imposibila reprogramarea intalnirilor pe care membrii comisiei noastre le aveau programate cu mai mult timp inainte si avand in vedere ca ne incadram in cele 7 zile cat prevede art.19 b) din legea 168/1999.
Chiar in ziua fixata pentru conciliere - 17 mai 2010, AJPS a transmis la 08.55 (conform dovada fax) adresa sindicatului cuprinzand revendicarile acestora.
Aceiasi institutie a transmis cu jumatate de ora inainte de conciliere care fusese programata la 12,00, ca nu poate amana sedinta pentru ca sindicatul a confirmat telefonic ca se va prezenta la conciliere.
Au urmat apoi mai multe adrese prin care am solicitat insistent sa ne comunice la ce data au reprogramat intalnirea si, stupoare, cu adresa 15308/20 mai 2010, ne comunica faptul ca, concilierea nu a fost reprogramata intrucat sindicatul nu a fost de acord cu amanarea sedintei. Am raspuns acestui refuz de a organiza sedinta de conciliere absolut obligatorie cu adresa nr.371/20 mai 2010 prin care am aratat ca aceasta etapa trebuie sa se stabileasca intr-un interval de maxim 7 zile conform art.19 din Legea 168/1999 ori cererea noastra de reprogramare a acestei sedinte se incadreaza in acest interval de timp, cu atat mai mult cu cat este inadmisibila aceasta graba nejustificata raportat la faptul ca, ne-au trimis revendicarile sindicatului chiar in ziua concilierii, aceasta institutie nefacand altceva decat sa formalizeze aceasta etapa (care nu a avut loc) desi conflictul de interese putea fi atins daca s-ar fi parcurs efectiv aceasta procedura.
Etapa obligatorie a concilierii nu a fost parcursa dintr-un abuz de drept al partenerului nostru social, sindicatul intimat, care a refuzat in mod nejustificat reprogramarea sedintei intrucat acesta deja daduse drumul la tabelele de semnaturi pentru declansarea grevei, greva deja programata in ziua de 31 mai 2010, data care coincidea cu greva generala a bugetarilor la nivel national.
Pornind de la principiul conform caruia drepturile trebuie exercitate cu buna  credinta, sindicatul intimat nu a prezentat nici un motiv pana in prezent, care i-ar fi impiedicat sa se prezinte la conciliere la o data ulterioara.
Analizand sentinta recurata din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la nelegalitatea grevei ca urmare a incalcarii art.13 din Legea nr.168/1999.
Prin art.13 al.1 din legea nr.168/12.11.1999, se instituie regula potrivit ca reia pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
Fac exceptie de la aceasta regula situatiile prevazute la art.12 lit."d" si "e" din acelasi act  normativ.
Art.12 lit."d" vizeaza situatia in care unitatea nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege de a incepe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca, iar art.12 lit."e", vizeaza situatia in care exista divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
Art.12 lit."e" din legea nr.168/1999 priveste negocierea anuala obligatorie fie ca exista un contract colectiv de munca pe un an, fie ca exista un contract colectiv de munca pe mai multi ani.
Aceasta concluzie se desprinde din prevederile art.3 al.2 din legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca potrivit carora: "negocierea colectiva are loc in fiecare an, dupa cum urmeaza:
a) dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de munca sau de la data intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca, dupa caz;
b) cu cel putin 30 de zile anterior expirarii contractelor colective de munca incheiate pe un an.
Asadar, in situatia contractului colectiv de munca incheiat pe un an, negocierea trebuie sa inceapa cu cel putin 30 de zile inainte de incetarea contractului aflat in curs. Nimic nu impiedica partile sa initieze, negociere colectiva mai devreme de acest termen.
In orice caz, partile trebuie sa declanseze negocierea colectiva astfel incat, sa se poata incheia noul contract colectiv inainte de incetarea celui aflat in curs de executare.
In cauza, partile au inceput negocierea anuala vizand incheierea noului contract colectiv de munca pentru anii 2010 - 2011,  la data de 15 februarie 2010  in deplin acord cu prevederile art.7 al.2 din Contractul Colectiv de Munca la nivel de unitate, care prevad faptul ca negocierea urmatorului contract colectiv de munca va incepe la data de 15 februarie 2010.
Dupa expirarea perioadei de 60 de zile de negociere colectiva reglementata de art.3 al.3 din Legea 130/1996,  intrucat existau premizele declansarii unui conflict de interese, sindicatul a sesizat unitatea in temeiul art.14 din legea 168/1999.
Cu privire la nelegalitatea grevei ca urmare a faptului ca intre parti nu a avut loc concilierea obligatorie:
La data de 22.04.2010, in conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.168/1999, Sindicatul Liber N a sesizat AJPS Constanta in vederea concilierii. Dupa inregistrarea sesizarii si stabilirea zilei de conciliere prin adresa nr. 12540/26.04.2010, AJPS Constanta comunica faptul ca sesizarea sindicatului pentru conciliere a fost anulata intrucat din eroare a considerat ca actualul Contract Colectiv de Munca la nivel de unitate este incheiat pe o perioada de 2 ani si pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
Ulterior, prin adresa nr.4558/19 mai 2010, A.J.P.S. Constanta comunica faptul ca are obligatia de inregistrare a sesizarii si de stabilire a datei si zilei de conciliere conform prevederilor legii nr.168/1999 coroborate cu Decizia Curtii Constitutionale nr.189/2007.
Agentiile (AJPS) au obligatia sa inregistreze sesizarea si sa organizeze concilierea, neavand competenta de a analiza legalitatea unui conflict de interese, competenta care revine instantei  judecatoresti.
Refuzul de inregistrare a conflictelor de interese constituie o incalcare a prevederilor art.43 din Constitutie care consacra dreptul la greva, dar si a art.12 din legea privind conflictele de munca.
Concilierea reglementata de art.17 din Legea nr.168/1999 este o etapa obligatorie declansarii grevei, iar neparcurgerea acesteia poate afecta legalitatea acestei forme de protest.
Faptul ca procedura prealabila a concilierii este obligatorie rezulta din prevederile art.26 si 32 din acelasi act normativ prin care se prevede faptul ca partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere sau arbitraj.
Prin urmare, daca legiuitorul a prevazut ca aceste proceduri sunt facultative, "per a contrario", procedura concilierii este o procedura prealabila obligatorie.
De asemenea, termenul "sesizeaza" folosit de legiuitor (deci imperativ) conduce la concluzia caracterului obligatoriu al incercarii de conciliere.
Potrivit art.19 din Legea 168/1999, in termen de 48 de ore de la inregistrarea sesizarii, delegatul AJPS are obligatia comunicarii sesizarii catre unitate si convocarii partilor la conciliere intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile de la inregistrare.
Din procesul-verbal incheiat la data de 17 mai 2010, la sediul D.M.P.S. Constanta, in sedinta de conciliere a conflictului de interese, rezulta faptul ca au fost prezenti delegatii Sindicatului Liber N., iar din partea conducerii unitatii s-a primit un fax prin care se solicita amanarea concilierii pentru o alta data intrucat delegatia imputernicita pentru conciliere, se afla in imposibilitatea de a se prezenta la intalnire.
In lipsa unui motiv plauzibil - absenta uneia din parti, evidentiata in procesul verbal constatator al neefectuarii concilierii din aceasta cauza, prezuma culpa celui absent.
Ca urmare, culpa unitatii,  absenta la procedura concilierii, justifica din punct de vedere legal  declansarea grevei.
Recurenta a invocat faptul ca nu s-a putut prezenta la conciliere datorita lipsei a doi membri din comisie care erau plecati in delegatie in data de 17 mai 2010 si a atasat ordinele de deplasare a acestora in recurs.
Motivul invocat de recurenta nu constituie un motiv plauzibil pentru absentarea de la procedura concilierii atat timp cat, prin art.21 din Legea nr.168/1999, se prevede faptul ca delegatia imputernicita de conducatorul unitatii poate fi compusa din 2-5 membri iar conducerea unitatii a fost instiintata prin adresa nr.124922/14 mai 2010 de catre A.J.P.S. de faptul ca sedinta de conciliere este programata pentru data de 17 mai 2010.
Fata de importanta prezentarii la conciliere, unitatea nu a facut dovada importantei plecarii celor doi membri ai comisiei in delegatie si a imposibilitatii amanarii acestei deplasari sau a inlocuirii acestora cu alte persoane care sa plece in delegatie.
In plus, lipsa a doi membri ai comisiei nu constituie un impediment pentru prezentarea la conciliere a celorlalti membri ai comisiei.
Sesizarea pentru concilierea contractului de interese cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art.18 din Legea nr.168/1999, printre care si obiectul conflictului de interese, prin urmare, unitatea avea cunostinta de revendicarile salariatilor, de punctele aflate in divergenta si propunerile de solutionare.
In mod justificat, sindicatul a refuzat reprogramarea sedintei de conciliere, atata timp cat unitatea nu a facut dovada imposibilitatii obiective a membrilor comisiei de a se prezenta la conciliere, dar avand in vedere si prevederile art.19 al.1 lit."b" din legea nr.19/1999 potrivit carora convocarea partilor la procedura de conciliere se face la un termen ce nu poate depasi 7 zile de la inregistrarea sesizarii (11.05.2010).
Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art.312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat si a mentinut sentinta recurata ca legala si temeinica.