Anulare act administrativ fiscal. Lipsa declaratiei fiscale privind plata impozitului pe venit in calitate de microintreprindere.
(Decizie nr. 23/CA/ din data de 21.01.2010 pronuntata de Curtea de Apel Constanta)Hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala deoarece au fost avute in vedere numai concluziile Raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, fara insa a fi examinate dispozitiile art.109 al.1 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, conform carora "Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica operatiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv".
Cu alte cuvinte, daca intreprinderea platitoare de impozit pe profit se incadreaza, la 31 decembrie a anului precedent, in conditiile de la art.103 si cele ale art.104 al.5 Cod fiscal, in cursul lunii ianuarie a anului urmator poate opta pentru regimul de microintreprindere, depunand pana la 31 ianuarie declaratia de mentiuni la organul fiscal teritorial.
In speta, Curtea a retinut ca Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului pe luna decembrie 2002 era depusa de platitorul de impozite SC - platitoare de impozit pe profit - si abia la data de 17.11.2003 prin cererea de mentiuni nr.9594, privind modificarea actului constitutiv se schimba denumirea societatii in SC O. SRL, societate care nu intelege a inscrie operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului, potrivit dispozitiilor art.109 al.2 Cod fiscal.
Astfel, potrivit textului de lege (art.109 al.2 Cod fiscal) "Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv".
In atare conditii, in mod gresit instanta de fond a apreciat in sensul admisibilitatii actiunii, odata ce reclamanta intimata era obligata sa completeze si sa depuna declaratia de mentiuni in care, sa fie evidentiate modificarile intervenite.
Incepand cu data de 01.01.2004 sunt aplicabile prevederile art.69 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, potrivit carora "Modificarile ulterioare ale datelor din Declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea Declaratiei de mentiuni".
In acest sens sunt si dispozitiile cuprinse in art.109, al.3 din Codul fiscal, potrivit carora "In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute de la art.103".
Prin actiunea adresata Tribunalului Tulcea si inregistrata sub nr.366/88/20.02.2008, reclamanta S.C. O. S.R.L. Tulcea a chemat in judecata pe paratii ANAF - DGFP TULCEA, ANAF - A.F.P TULCEA - A.I.F si A.N.A.F. - AFP TULCEA - A.C.F - SERVICIUL I.F.P.J II, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
- anularea Deciziei nr.76/28.11.2007 emisa de A.N.A.F. - D.G.F.P. Tulcea in solutionarea contestatiei formulate de reclamanta;
- anularea Deciziei de impunere nr.199/19.11.2007 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite prin Raportul de inspectie fiscala generala nr.18859/19.11.2007;
- suspendarea Deciziei de impunere nr.199/19.11.2007 pana la solutionarea cauzei.
Motivand actiunea, reclamanta invedereaza in esenta ca modul de stabilire si cuantumul impozitului pe profit datorat de S.C."O." S.R.L. Tulcea pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2005 este eronat si netemeinic; raportul de inspectie fiscala mentioneaza ca, s-au constatat diferenta de cuantum de 8027lei pentru anul 2004 si 1754 lei pentru anul 2005, la care s-au adaugat majorari de intarziere de 450 lei; totalul sumelor stabilite prin raportul de inspectie este de 18.221 lei; in consecinta raportului de inspectie fiscala s-a emis decizia de impunere nr.199/19.11.2007 prin care se instituie in sarcina S.C."O." S.R.L. Tulcea obligatia de plata a sumei totale de 21.790 lei .
S-a mai aratat ca reclamanta este microintreprindere si este datoare sa achite impozit pe venit, nu impozit pe profit; reclamanta si-a indeplinit obligatiile fiscale in perioada 01.01.2004 - 31.12.2005 in calitate de microintreprindere, calculand, declarand si achitand impozit pe venit.
S-a sustinut ca mentiunea organelor fiscale de control cum ca reclamanta nu a declarat ca se incadreaza la categoria microintreprinderilor, ca platitor de impozit pe venit, este nefondata deoarece, potrivit codului de procedura fiscala: impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate, bugetului consolidat se stabilesc prin declaratia fiscala, iar declaratia fiscala este asimilata unei decizii de impunere.
In privinta sustinerii organului fiscal, precum ca reclamanta nu a depus declaratia fiscala privind plata impozitului pe venit, ca microintreprindere, se poate proceda la stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale numai in cazul in care: a instiintat contribuabilul cu privire la depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale; au trecut cel putin 15 zile de la data instiintarii contribuabilului; pe cale de consecinta nu s-a nascut dreptul organelor fiscale de a stabili din oficiu alte obligatii fiscale decat cele datorate si achitate de catre S.C. O. S.R.L. Tulcea.
A mai precizat reclamanta ca a depus la organul fiscal competent privind plata impozitului pe venit, societatea indeplinind conditiile legale pentru a opta pentru aceasta varianta de impozitare; prin depunerea declaratiei reclamanta a instiintat organele fiscale privitor la optiunea si plata impozitului pe venit datorat ca microintreprindere.
S-a mai aratat ca, in ceea ce priveste forma Deciziei nr.199/19.11.2007 nici aceasta nu corespunde concluziilor raportului de inspectie fiscala generala; raportul constata existenta unei obligatii fiscale suplimentare totale de 18.221 lei iar decizia de impunere stabileste in sarcina reclamantei o obligatie suplimentara totala de 21.790 lei.
S-a subliniat ca, potrivit art.63 din Codul de procedura fiscala, actele contribuabilului au forta probanta recunoscuta de lege, constituind probe pe baza carora se poate proceda la stabilirea corecta a bazei de impozitare; in acest sens art. 81 coroborat cu art. 84 din cod, arata ca, declaratiile fiscale ale contribuabilului au aceeasi valoare juridica cu aceea a unei declaratii de impunere si astfel, societatea a declarat in mod legal faptul ca, a calculat si virat taxele datorate bugetului ca si microintreprindere.
Prin intampinare, parata a solicitat respingerea actiunii ca nefondata aratand ca solutia data de organul fiscal contestatiei administrative tine cont de urmatoarele aspecte: la data de 31.12.2003 reclamanta era platitoare de impozit pe profit conform declaratiei inregistrata la D.G.F.P. Tulcea sub nr.21118/ 26.01.2004; in baza propriei declaratii obligatiile reprezentand impozitul datorat urmau sa se supuna regulilor stabilite pentru aceasta categorie pana cand contribuabilul intelegea sa faca o noua declaratie in eventualitatea in care obligatia putea primi o alta incadrare.
Cum reclamanta a solicitat inscrierea ca platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor la data de 23.09.2005, prin declaratia de mentiuni 010 inregistrata la D.G.F.P. Tulcea sub nr. 21718/ 23.09.2005, desi in declaratia 100 evidentia ca plateste impozit pe venit aferent perioadei 01.01.2004 - 31.12.2005, trebuie sa se supuna regulii privind plata acestui impozit; in stabilirea obligatiei de plata suplimentara pentru diferentele dintre impozitul pe venit si impozitul pe microintreprindere contestate in timpul controlului s-au calculat majorari de intarziere.
Prin Sentinta civila nr.1386 din 15 iulie 2009, Tribunalul Tulcea a admis actiunea formulata de reclamanta SC O. SRL, dispunandu-se anularea Deciziei nr.76/28.11.2007 emisa de A.N.A.F. - D.G.F.P. Tulcea si a Deciziei de impunere nr.199 din 19.11.2007 emisa de A.N.A.F.- A.F.P a Municipiului Tulcea, cu consecinta obligarii paratelor la plata catre reclamanta a sumei de 2.540 lei cu titlul cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut in esenta ca, in perioada 29.10. 2007 -15.11. 2007, organele de inspectie fiscala au efectuat un control asupra legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre S.C. O. S.R.L. Tulcea, aspectele constatate fiind evidentiate in Raportul de inspectie fiscala generala inregistrata sub nr.18859/ 19.11.2007.
Constatarile cuprinse in Raportul de inspectie fiscala si in Decizia de impunere nr.199/19.11.2007, in care s-au evidentiat obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala, au facut obiectul contestatiei administrative depusa la D.G.F.P. Tulcea de catre reclamanta, contestatie ce viza suma de 21.790 lei reprezentand impozitul pe profit stabilit suplimentar si majorarile de intarziere aferente.
Prin Decizia nr.76/28.12.2007 emisa de D.G.F.P. Tulcea, a fost respinsa ca neintemeiata contestatia formulata de reclamanta.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza contabila intocmit in cauza de expert T.N. - suma de 21.790 lei, stabilita prin Decizia de impunere nr.199/19.11.2007 nu este justificata.
Expertiza contabila a constatat ca S.C. O. S.R.L. Tulcea, la data de 31.12.2003, indeplinea cumulativ conditiile pentru microintreprindere, prevazute de art.103 din Legea nr.571/2003, fapt pentru care pentru anii fiscali 2004 si 2005 a procedat corect cand a calculat, declarat si virat impozitul pe venit aplicat asupra tuturor veniturilor realizate din orice sursa, conform art.104 alin.4 din Legea nr.571/2003.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata A.N.A.F. - D.G.F.P. TULCEA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prev.de art.3041 Cod pr.civila si cu motivatia in esenta ca, in mod gresit instanta de fond a avut in vedere numai concluziile raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, atat timp cat, expertul contabil omite a tine seama de disp.art.109 al.1 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal.
Recursul este fondat, urmand a fi admis, conform art.312 Cod pr.civila, pentru urmatoarele considerente in esenta, a apreciat Curtea:
In perioada 29.10.2007 - 15.11.2007 organele de inspectie fiscala au efectuat un control asupra legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre S.C. O. S.R.L. Tulcea, aspectele constatate fiind evidentiate in Raportul de inspectie fiscala generala inregistrata sub nr.18859/ 19.11.2007.
Toate constatarile facute prin sus-mentionatul act administrativ fiscal, au fost cuprinse si in Decizia de impunere nr.199/19.11.2007, ele facand obiectul contestatiei administrative depusa de intimata reclamanta la DGFP TULCEA, contestatie ce viza suma de 21.790 lei, reprezentand impozitul pe profit stabilit suplimentar si majorarile de intarziere aferente.
Ulterior, prin Decizia nr.76/28.12.2007, DGFP TULCEA respinge ca neintemeiata contestatia formulata de intimata reclamanta, astfel ca SC O. SRL TULCEA deduce judecatii prezenta cauza, in care se pronunta hotararea recurata.
Curtea apreciaza ca hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala deoarece au fost avute in vedere numai concluziile Raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, fara insa a fi examinate dispozitiile art.109 al.1 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, conform carora "Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica operatiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv".
Cu alte cuvinte, daca intreprinderea platitoare de impozit pe profit se incadreaza, la 31 decembrie a anului precedent, in conditiile de la art.103 si cele ale art.104 al.5 Cod fiscal, in cursul lunii ianuarie a anului urmator poate opta pentru regimul de microintreprindere, depunand pana la 31 ianuarie declaratia de mentiuni la organul fiscal teritorial.
In speta, Curtea retine ca Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului pe luna decembrie 2002 era depusa de platitorul de impozite SC D.I. SRL - platitoare de impozit pe profit - si abia la data de 17.11.2003 prin cererea de mentiuni nr.9594, privind modificarea actului constitutiv se schimba denumirea societatii in SC O. SRL, societate care nu intelege a inscrie operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului, potrivit dispozitiilor art.109 al.2 Cod fiscal.
Astfel, potrivit textului de lege (art.109 al.2 Cod fiscal) "Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv".
In atare conditii, in mod gresit instanta de fond a apreciat in sensul admisibilitatii actiunii, odata ce reclamanta intimata era obligata sa completeze si sa depuna declaratia de mentiuni in care, sa fie evidentiate modificarile intervenite.
Curtea retine ca, concluziile raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, nu pot fi avute in vedere deoarece, facandu-se vorbire despre "vectorul fiscal" introdus prin Ordonanta nr.36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, care modifica printre altele si Ordonanta nr.82/1998, privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe, s-au omis aspecte care sunt esentiale, si anume:
La art.22 din OG nr.36/2003 se prevede:
"(1) Ministerul Finantelor Publice organizeaza evidenta platitorilor de impozite si taxe, care contin:
a) date de identificare;
b) categoriile de obligatii de plata catre bugetul de stat datorate potrivit legii, denumite in continuare vector fiscal;
c) alte informatii necesare administrarii impozitelor si taxelor.
(2) Datele prevazute la al.1 se completeaza pe baza informatiilor comunicate de contribuabili in declaratiile de inregistrare si in declaratiile de mentiuni".
Art.8 prevede ca modificarile intervenite in datele declarate de catre platitorii de impozite si taxe, care au obligatia inregistrarii fiscale prin depunerea declaratiei si inregistrarea fiscala, se comunica organelor fiscale de catre acestia prin completarea si depunerea unei declaratii de mentiuni, conform procedurii stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
(2) Declaratiile de mentiuni se depun in termen de 15 zile de la data producerii modificarilor.
Pe de alta parte, expertul invoca prevederile OMFP nr.1103/2003 privind procedura de completare a vectorului fiscal si de notificare a contribuabililor privind datele inregistrate in vectorul fiscal, retinand initializarea bazei de date privind vectorul fiscal ca facandu-se prin preluarea informatiilor din Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului pe luna decembrie 2002 depusa de platitorul de impozite si taxe ori, astfel cum sus s-a expus, la data de 17.11.2003 actul constitutiv al intimatei reclamante a determinat schimbarea denumirii acesteia, situatie de fapt urmare careia, in evidenta MFP nu s-au produs modificari prin depunerea vreunei declaratii.
Cu alte cuvinte, vectorul fiscal al platitorilor de impozite si taxe aflati in evidenta MFP la data de 31.12.2002 si care nu s-au radiat pana la data de 30.06.2003 se completeaza pe baza informatiilor din "Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat" completata si depusa de platitorii de impozite si taxe pentru luna decembrie 2002.
Contribuabilii pentru care vectorul fiscal se completeaza potrivit cu regulile sus-expuse, se considera luati in evidenta cu obligatii de declarare si plata astfel constituite, incepand cu data de 01.01.2003, iar, in cazul nedepunerii declaratiei de mentiuni prevazute de lege, datele inscrise in vectorul fiscal raman definitive in ceea ce priveste procedura completarii initiale a vectorului fiscal.
Potrivit textelor de lege sus-enuntate si comentate, modificarile ulterioare intervenite in datele privind vectorul fiscal declarate de platitorii de impozite si taxe, se comunica DGFP judetene de catre platitorul acestora, astfel incat, Curtea retine ca, la data de 01.01.2003 intimata reclamanta nu putea fi notificata, ea fiind cea care avea obligatia depunerii Declaratiei de mentiuni, in care erau necesare a fi evidentiate modificarile intervenite - trecerea de la platitor de impozit pe profit, la impozit pe venit microintreprindere, incepand cu anul fiscal 2004.
Ca situatia ce trebuie retinuta este aceasta, o dovedeste imprejurarea ca, incepand cu data de 01.01.2004, sunt aplicabile prevederile art.69 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, potrivit carora "Modificarile ulterioare ale datelor din Declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea Declaratiei de mentiuni".
Curtea retine ca intimata reclamanta a solicitat inregistrarea ca platitor de impozit pe venitul microintrepriderilor, prin Declaratia de mentiuni 010, inregistrata la DGFP Tulcea - AFP Tulcea sub nr.21718/23.09.2005, incepand cu data de 01.09.2005.
In atare situatie, aplicand prevederile art.104 al.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prev.de art.103 si daca nu au fost platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor, este de necontestat ca intimata reclamanta a devenit astfel de platitor incepand cu data de 01.01.2006.
In acest sens sunt si dispozitiile cuprinse in art.109, alin.3 din Codul fiscal potrivit carora "In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute de la art.103".
In concluzie, Curtea avand in vedere ca legea prevede termenul pana la care se poate exprima optiunea de platitor de impozit pe venitul microintreprinderilor, prin depunerea Declaratiei de mentiuni, iar intimata reclamanta nu a procedat corect cand a calculat, declarat si virat impozitul pe venitul microintreprinderilor pentru anii 2004 si 2005, apreciaza ca, organele fiscale au determinat prin actele de control a caror anulare se solicita, in mod legal si temeinic profitul impozabil si impozitul pe profit, astfel incat, suma de 21.790 lei stabilita prin Decizia de impunere 199/19.11.2007 este datorata de catre intimata.
In atare conditii, admitand recursul conform art.312 Cod pr.civila, Curtea a dispus modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul respingerii actiunii ca nefondata.
acte ale autoritatilor
Cu alte cuvinte, daca intreprinderea platitoare de impozit pe profit se incadreaza, la 31 decembrie a anului precedent, in conditiile de la art.103 si cele ale art.104 al.5 Cod fiscal, in cursul lunii ianuarie a anului urmator poate opta pentru regimul de microintreprindere, depunand pana la 31 ianuarie declaratia de mentiuni la organul fiscal teritorial.
In speta, Curtea a retinut ca Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului pe luna decembrie 2002 era depusa de platitorul de impozite SC - platitoare de impozit pe profit - si abia la data de 17.11.2003 prin cererea de mentiuni nr.9594, privind modificarea actului constitutiv se schimba denumirea societatii in SC O. SRL, societate care nu intelege a inscrie operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului, potrivit dispozitiilor art.109 al.2 Cod fiscal.
Astfel, potrivit textului de lege (art.109 al.2 Cod fiscal) "Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv".
In atare conditii, in mod gresit instanta de fond a apreciat in sensul admisibilitatii actiunii, odata ce reclamanta intimata era obligata sa completeze si sa depuna declaratia de mentiuni in care, sa fie evidentiate modificarile intervenite.
Incepand cu data de 01.01.2004 sunt aplicabile prevederile art.69 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, potrivit carora "Modificarile ulterioare ale datelor din Declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea Declaratiei de mentiuni".
In acest sens sunt si dispozitiile cuprinse in art.109, al.3 din Codul fiscal, potrivit carora "In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute de la art.103".
Prin actiunea adresata Tribunalului Tulcea si inregistrata sub nr.366/88/20.02.2008, reclamanta S.C. O. S.R.L. Tulcea a chemat in judecata pe paratii ANAF - DGFP TULCEA, ANAF - A.F.P TULCEA - A.I.F si A.N.A.F. - AFP TULCEA - A.C.F - SERVICIUL I.F.P.J II, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
- anularea Deciziei nr.76/28.11.2007 emisa de A.N.A.F. - D.G.F.P. Tulcea in solutionarea contestatiei formulate de reclamanta;
- anularea Deciziei de impunere nr.199/19.11.2007 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite prin Raportul de inspectie fiscala generala nr.18859/19.11.2007;
- suspendarea Deciziei de impunere nr.199/19.11.2007 pana la solutionarea cauzei.
Motivand actiunea, reclamanta invedereaza in esenta ca modul de stabilire si cuantumul impozitului pe profit datorat de S.C."O." S.R.L. Tulcea pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2005 este eronat si netemeinic; raportul de inspectie fiscala mentioneaza ca, s-au constatat diferenta de cuantum de 8027lei pentru anul 2004 si 1754 lei pentru anul 2005, la care s-au adaugat majorari de intarziere de 450 lei; totalul sumelor stabilite prin raportul de inspectie este de 18.221 lei; in consecinta raportului de inspectie fiscala s-a emis decizia de impunere nr.199/19.11.2007 prin care se instituie in sarcina S.C."O." S.R.L. Tulcea obligatia de plata a sumei totale de 21.790 lei .
S-a mai aratat ca reclamanta este microintreprindere si este datoare sa achite impozit pe venit, nu impozit pe profit; reclamanta si-a indeplinit obligatiile fiscale in perioada 01.01.2004 - 31.12.2005 in calitate de microintreprindere, calculand, declarand si achitand impozit pe venit.
S-a sustinut ca mentiunea organelor fiscale de control cum ca reclamanta nu a declarat ca se incadreaza la categoria microintreprinderilor, ca platitor de impozit pe venit, este nefondata deoarece, potrivit codului de procedura fiscala: impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate, bugetului consolidat se stabilesc prin declaratia fiscala, iar declaratia fiscala este asimilata unei decizii de impunere.
In privinta sustinerii organului fiscal, precum ca reclamanta nu a depus declaratia fiscala privind plata impozitului pe venit, ca microintreprindere, se poate proceda la stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale numai in cazul in care: a instiintat contribuabilul cu privire la depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale; au trecut cel putin 15 zile de la data instiintarii contribuabilului; pe cale de consecinta nu s-a nascut dreptul organelor fiscale de a stabili din oficiu alte obligatii fiscale decat cele datorate si achitate de catre S.C. O. S.R.L. Tulcea.
A mai precizat reclamanta ca a depus la organul fiscal competent privind plata impozitului pe venit, societatea indeplinind conditiile legale pentru a opta pentru aceasta varianta de impozitare; prin depunerea declaratiei reclamanta a instiintat organele fiscale privitor la optiunea si plata impozitului pe venit datorat ca microintreprindere.
S-a mai aratat ca, in ceea ce priveste forma Deciziei nr.199/19.11.2007 nici aceasta nu corespunde concluziilor raportului de inspectie fiscala generala; raportul constata existenta unei obligatii fiscale suplimentare totale de 18.221 lei iar decizia de impunere stabileste in sarcina reclamantei o obligatie suplimentara totala de 21.790 lei.
S-a subliniat ca, potrivit art.63 din Codul de procedura fiscala, actele contribuabilului au forta probanta recunoscuta de lege, constituind probe pe baza carora se poate proceda la stabilirea corecta a bazei de impozitare; in acest sens art. 81 coroborat cu art. 84 din cod, arata ca, declaratiile fiscale ale contribuabilului au aceeasi valoare juridica cu aceea a unei declaratii de impunere si astfel, societatea a declarat in mod legal faptul ca, a calculat si virat taxele datorate bugetului ca si microintreprindere.
Prin intampinare, parata a solicitat respingerea actiunii ca nefondata aratand ca solutia data de organul fiscal contestatiei administrative tine cont de urmatoarele aspecte: la data de 31.12.2003 reclamanta era platitoare de impozit pe profit conform declaratiei inregistrata la D.G.F.P. Tulcea sub nr.21118/ 26.01.2004; in baza propriei declaratii obligatiile reprezentand impozitul datorat urmau sa se supuna regulilor stabilite pentru aceasta categorie pana cand contribuabilul intelegea sa faca o noua declaratie in eventualitatea in care obligatia putea primi o alta incadrare.
Cum reclamanta a solicitat inscrierea ca platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor la data de 23.09.2005, prin declaratia de mentiuni 010 inregistrata la D.G.F.P. Tulcea sub nr. 21718/ 23.09.2005, desi in declaratia 100 evidentia ca plateste impozit pe venit aferent perioadei 01.01.2004 - 31.12.2005, trebuie sa se supuna regulii privind plata acestui impozit; in stabilirea obligatiei de plata suplimentara pentru diferentele dintre impozitul pe venit si impozitul pe microintreprindere contestate in timpul controlului s-au calculat majorari de intarziere.
Prin Sentinta civila nr.1386 din 15 iulie 2009, Tribunalul Tulcea a admis actiunea formulata de reclamanta SC O. SRL, dispunandu-se anularea Deciziei nr.76/28.11.2007 emisa de A.N.A.F. - D.G.F.P. Tulcea si a Deciziei de impunere nr.199 din 19.11.2007 emisa de A.N.A.F.- A.F.P a Municipiului Tulcea, cu consecinta obligarii paratelor la plata catre reclamanta a sumei de 2.540 lei cu titlul cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut in esenta ca, in perioada 29.10. 2007 -15.11. 2007, organele de inspectie fiscala au efectuat un control asupra legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre S.C. O. S.R.L. Tulcea, aspectele constatate fiind evidentiate in Raportul de inspectie fiscala generala inregistrata sub nr.18859/ 19.11.2007.
Constatarile cuprinse in Raportul de inspectie fiscala si in Decizia de impunere nr.199/19.11.2007, in care s-au evidentiat obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala, au facut obiectul contestatiei administrative depusa la D.G.F.P. Tulcea de catre reclamanta, contestatie ce viza suma de 21.790 lei reprezentand impozitul pe profit stabilit suplimentar si majorarile de intarziere aferente.
Prin Decizia nr.76/28.12.2007 emisa de D.G.F.P. Tulcea, a fost respinsa ca neintemeiata contestatia formulata de reclamanta.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza contabila intocmit in cauza de expert T.N. - suma de 21.790 lei, stabilita prin Decizia de impunere nr.199/19.11.2007 nu este justificata.
Expertiza contabila a constatat ca S.C. O. S.R.L. Tulcea, la data de 31.12.2003, indeplinea cumulativ conditiile pentru microintreprindere, prevazute de art.103 din Legea nr.571/2003, fapt pentru care pentru anii fiscali 2004 si 2005 a procedat corect cand a calculat, declarat si virat impozitul pe venit aplicat asupra tuturor veniturilor realizate din orice sursa, conform art.104 alin.4 din Legea nr.571/2003.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata A.N.A.F. - D.G.F.P. TULCEA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prev.de art.3041 Cod pr.civila si cu motivatia in esenta ca, in mod gresit instanta de fond a avut in vedere numai concluziile raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, atat timp cat, expertul contabil omite a tine seama de disp.art.109 al.1 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal.
Recursul este fondat, urmand a fi admis, conform art.312 Cod pr.civila, pentru urmatoarele considerente in esenta, a apreciat Curtea:
In perioada 29.10.2007 - 15.11.2007 organele de inspectie fiscala au efectuat un control asupra legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre S.C. O. S.R.L. Tulcea, aspectele constatate fiind evidentiate in Raportul de inspectie fiscala generala inregistrata sub nr.18859/ 19.11.2007.
Toate constatarile facute prin sus-mentionatul act administrativ fiscal, au fost cuprinse si in Decizia de impunere nr.199/19.11.2007, ele facand obiectul contestatiei administrative depusa de intimata reclamanta la DGFP TULCEA, contestatie ce viza suma de 21.790 lei, reprezentand impozitul pe profit stabilit suplimentar si majorarile de intarziere aferente.
Ulterior, prin Decizia nr.76/28.12.2007, DGFP TULCEA respinge ca neintemeiata contestatia formulata de intimata reclamanta, astfel ca SC O. SRL TULCEA deduce judecatii prezenta cauza, in care se pronunta hotararea recurata.
Curtea apreciaza ca hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala deoarece au fost avute in vedere numai concluziile Raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, fara insa a fi examinate dispozitiile art.109 al.1 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, conform carora "Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica operatiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv".
Cu alte cuvinte, daca intreprinderea platitoare de impozit pe profit se incadreaza, la 31 decembrie a anului precedent, in conditiile de la art.103 si cele ale art.104 al.5 Cod fiscal, in cursul lunii ianuarie a anului urmator poate opta pentru regimul de microintreprindere, depunand pana la 31 ianuarie declaratia de mentiuni la organul fiscal teritorial.
In speta, Curtea retine ca Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului pe luna decembrie 2002 era depusa de platitorul de impozite SC D.I. SRL - platitoare de impozit pe profit - si abia la data de 17.11.2003 prin cererea de mentiuni nr.9594, privind modificarea actului constitutiv se schimba denumirea societatii in SC O. SRL, societate care nu intelege a inscrie operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului, potrivit dispozitiilor art.109 al.2 Cod fiscal.
Astfel, potrivit textului de lege (art.109 al.2 Cod fiscal) "Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu operatiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv".
In atare conditii, in mod gresit instanta de fond a apreciat in sensul admisibilitatii actiunii, odata ce reclamanta intimata era obligata sa completeze si sa depuna declaratia de mentiuni in care, sa fie evidentiate modificarile intervenite.
Curtea retine ca, concluziile raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, nu pot fi avute in vedere deoarece, facandu-se vorbire despre "vectorul fiscal" introdus prin Ordonanta nr.36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, care modifica printre altele si Ordonanta nr.82/1998, privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe, s-au omis aspecte care sunt esentiale, si anume:
La art.22 din OG nr.36/2003 se prevede:
"(1) Ministerul Finantelor Publice organizeaza evidenta platitorilor de impozite si taxe, care contin:
a) date de identificare;
b) categoriile de obligatii de plata catre bugetul de stat datorate potrivit legii, denumite in continuare vector fiscal;
c) alte informatii necesare administrarii impozitelor si taxelor.
(2) Datele prevazute la al.1 se completeaza pe baza informatiilor comunicate de contribuabili in declaratiile de inregistrare si in declaratiile de mentiuni".
Art.8 prevede ca modificarile intervenite in datele declarate de catre platitorii de impozite si taxe, care au obligatia inregistrarii fiscale prin depunerea declaratiei si inregistrarea fiscala, se comunica organelor fiscale de catre acestia prin completarea si depunerea unei declaratii de mentiuni, conform procedurii stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
(2) Declaratiile de mentiuni se depun in termen de 15 zile de la data producerii modificarilor.
Pe de alta parte, expertul invoca prevederile OMFP nr.1103/2003 privind procedura de completare a vectorului fiscal si de notificare a contribuabililor privind datele inregistrate in vectorul fiscal, retinand initializarea bazei de date privind vectorul fiscal ca facandu-se prin preluarea informatiilor din Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului pe luna decembrie 2002 depusa de platitorul de impozite si taxe ori, astfel cum sus s-a expus, la data de 17.11.2003 actul constitutiv al intimatei reclamante a determinat schimbarea denumirii acesteia, situatie de fapt urmare careia, in evidenta MFP nu s-au produs modificari prin depunerea vreunei declaratii.
Cu alte cuvinte, vectorul fiscal al platitorilor de impozite si taxe aflati in evidenta MFP la data de 31.12.2002 si care nu s-au radiat pana la data de 30.06.2003 se completeaza pe baza informatiilor din "Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat" completata si depusa de platitorii de impozite si taxe pentru luna decembrie 2002.
Contribuabilii pentru care vectorul fiscal se completeaza potrivit cu regulile sus-expuse, se considera luati in evidenta cu obligatii de declarare si plata astfel constituite, incepand cu data de 01.01.2003, iar, in cazul nedepunerii declaratiei de mentiuni prevazute de lege, datele inscrise in vectorul fiscal raman definitive in ceea ce priveste procedura completarii initiale a vectorului fiscal.
Potrivit textelor de lege sus-enuntate si comentate, modificarile ulterioare intervenite in datele privind vectorul fiscal declarate de platitorii de impozite si taxe, se comunica DGFP judetene de catre platitorul acestora, astfel incat, Curtea retine ca, la data de 01.01.2003 intimata reclamanta nu putea fi notificata, ea fiind cea care avea obligatia depunerii Declaratiei de mentiuni, in care erau necesare a fi evidentiate modificarile intervenite - trecerea de la platitor de impozit pe profit, la impozit pe venit microintreprindere, incepand cu anul fiscal 2004.
Ca situatia ce trebuie retinuta este aceasta, o dovedeste imprejurarea ca, incepand cu data de 01.01.2004, sunt aplicabile prevederile art.69 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, potrivit carora "Modificarile ulterioare ale datelor din Declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea Declaratiei de mentiuni".
Curtea retine ca intimata reclamanta a solicitat inregistrarea ca platitor de impozit pe venitul microintrepriderilor, prin Declaratia de mentiuni 010, inregistrata la DGFP Tulcea - AFP Tulcea sub nr.21718/23.09.2005, incepand cu data de 01.09.2005.
In atare situatie, aplicand prevederile art.104 al.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prev.de art.103 si daca nu au fost platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor, este de necontestat ca intimata reclamanta a devenit astfel de platitor incepand cu data de 01.01.2006.
In acest sens sunt si dispozitiile cuprinse in art.109, alin.3 din Codul fiscal potrivit carora "In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute de la art.103".
In concluzie, Curtea avand in vedere ca legea prevede termenul pana la care se poate exprima optiunea de platitor de impozit pe venitul microintreprinderilor, prin depunerea Declaratiei de mentiuni, iar intimata reclamanta nu a procedat corect cand a calculat, declarat si virat impozitul pe venitul microintreprinderilor pentru anii 2004 si 2005, apreciaza ca, organele fiscale au determinat prin actele de control a caror anulare se solicita, in mod legal si temeinic profitul impozabil si impozitul pe profit, astfel incat, suma de 21.790 lei stabilita prin Decizia de impunere 199/19.11.2007 este datorata de catre intimata.
In atare conditii, admitand recursul conform art.312 Cod pr.civila, Curtea a dispus modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul respingerii actiunii ca nefondata.
acte ale autoritatilor
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Finante. Financiar. Implicatii ale Min. Finantelor; Impozite si taxe
Contestatie formulata impotriva unei hotarari emise in procedura administrativa de contestare a deciziilor de pensie. Obligatia instantei de a proceda la un examen efectiv al sustinerilor reclamantului. - Hotarare nr. 70/AS din data de 08.04.2014Contestatie decizie de pensionare. Interzicerea cumulului pensiei de stat cu veniturile de natura salariala provenite de la bugetul de stat daca nivelul acesteia depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie. - Hotarare nr. 113/AS din data de 30.09.2014
Contestatie decizie de pensionare. Recuperarea debitului rezultat in urma recalcularii drepturilor de pensie cuvenite reclamantei prin revizuirea stagiului de cotizare realizat de aceasta. - Hotarare nr. 128/AS din data de 10.06.2014
Conditionarea dreptului de a obtine recalcularea sau revizuirea pensiei de efectuarea unui demers administrativ: contestatie, cerere de revizuire sau de recalculare. - Hotarare nr. 13/AS din data de 04.02.2014
Aplicarea indicelui de corectie prevazut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 si art. IV alin. 1 din OUG nr. 1/2014 persoanelor pensionate pentru limita de varsta in perioada 1 ianuarie 2011 - 22 ianuarie 2013, care anterior anului 2011 au beneficiat de pen - Hotarare nr. 179/AS din data de 12.11.2014
Aplicabilitatea art. 149 - 151 din Legea nr. 263/2010 numai in cazul contestatiilor impotriva deciziilor caselor teritoriale si sectoriale de pensii - Hotarare nr. 17/AS din data de 24.02.2014
Raspunderea patrimoniala a salariatilor. Incasarea unor drepturi salariale necuvenite raportat la criteriile stabilite in contractul colectiv de munca pentru acordarea lor. - Decizie nr. 262/CM din data de 24.06.2014
Protectia drepturilor salariatelor care efectueaza concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani. Situatia gradatiei de merit acordate in invatamantul preuniversitar. - Decizie nr. 203/CM din data de 27.05.2014
Necesitatea reinfiintarii postului desfiintat in cazul unei concedieri efectuate in baza art. 65 Codul muncii, care a fost anulata. - Decizie nr. 386/CM din data de 14.10.2014
Inlocuirea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca cu alta sanctiune. Prerogativa disciplinara a angajatorului de a aplica sanctiunea in temeiul art. 247 Codul muncii, dar cu respectarea criteriilor prevazute de art. 250 - Decizie nr. 286/CM din data de 09.09.2014
Incetare contract de munca. Contestatie decizie de concediere. Reorganizare activitate societate. - Decizie nr. 234/CM din data de 17.06.2014
Imposibilitatea reintegrarii in postul detinut anterior concedierii, cand intre timp a intervenit un caz de incetare de drept a contractului individual de munca. - Decizie nr. 97/CM din data de 18.03.2014
Descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. - Decizie nr. 280/CM din data de 20.08.2014
Contestatie in anulare formulata pentru motivul incalcarii normelor referitoare la alcatuirea instantei. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 188/CM din data de 13.05.2014
Contestatie decizie de concediere. Reintegrarea contestatorilor pe posturile de?inute anterior. Plata de despagubiri pana la reintegrarea efectiva. Stabilirea criteriilor de individualizare. - Decizie nr. 144/CM din data de 09.04.2014
Concediere disciplinara. Director de agentie al unei societati de asigurari. - Decizie nr. 282/CM din data de 02.09.2014
Concediere colectiva. Modul de indeplinire a procedurii de informare si consultare prealabila in cazul existentei unor organizatii sindicale nereprezentative. - Decizie nr. 260/CM din data de 24.06.2014
Concediere pentru desfiintarea locului de munca. Conditii. Inexistenta unei cauze reale si serioase. - Decizie nr. 19/CM din data de 21.01.2014
Competenta generala a instantelor romane. Termenul de recurs. Identificarea, in cazul muncii pe platforme petroliere mobile, a locului "in care angajatul isi desfasoara in mod obisnuit activitatea", la care se refera art. 19 pct. 2 lit. a) din Regulamentu - Decizie nr. 181/CM din data de 10.06.2014
Competenta generala a instantelor romane in contractele de munca incheiate cu un angajator dintr-un stat membru UE. Incidenta art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001. - Decizie nr. 182/CM din data de 10.06.2014