Fond funciar, plangere legea 247/2005

Obiect: fond funciar, plangere legea 247/2005
Sentinta civila: 442/ 24 Februarie 2010
Prin plangerea adresata acestei instante si inregistrata, petentii F.M. si F.X. au formulat plangere impotriva Hotararii Comisiei Judetene nr. 7674/28.08.2009 solicitand in contradictoriu cu paratele Comisia locala X. de aplicare a legilor fondului funciar si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5,00 ha teren cu vegetatie forestiera pe raza comunei X. in calitate de mostenitoare a defunctului F.C..
In motivare au aratat ca autorul lor, F.C. a fost beneficiarul prevederilor art.2 din Legea nr. 187 din 23 martie 1945 avand dreptul la improprietarirea cu suprafata de 5,00 ha teren fara insa a-l primi in posesie.
In fapt, in temeiul dispozitiilor art. 36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, potrivit prevederilor legilor fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, petentii sustin ca au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren situata pe raza comunei X..
Comisia locala a solutionat cererea de reconstituire pe care petentii au formulat-o in calitate de mostenitori ai defunctului F.C. si a propus Comisiei Judetene Neamt respingerea acesteia.
Petentii considera ca, in mod netemeinic, Comisia Judeteana a dispus validarea acestei propuneri inaintate de Comisia locala X. si au solicitat ca instanta sa aprecieze netemeinicia acesteia, in considerarea dispozitiilor art.53 din Legea nr.18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru urmatoarele motive:
S-a aratat ca, in cauza, Comisia Judeteana Neamt a considerat ca prin admiterea acestei cereri se incalca art.2 din Legea nr. 187/1945, deoarece scopul Legii de Reforma Agrara a fost acela de a mari suprafetele arabile ale gospodariilor taranesti existente, care aveau mai putin de 5 ha si respectiv crearea de noi gospodarii taranesti, dispozitii care nu au avut in vedere si terenuri cu vegetatie forestiera, cum a fost solicitat prin cererea de reconstituire, ci doar terenuri agricole. De asemenea, un alt motiv al respingerii cererii a fost acela al tardivitatii formularii sale.
Raportat la motivele mentionate de Comisia Judeteana Neamt pentru care s-a validat propunerea de respingere a cererii de reconstituire, petentii au aratat ca acestea impreuna nici nu pot constitui temei al respingerii, in conditiile in care solutionarea cererii pe exceptia tardivitatii depunerii acesteia, face de prisos solutionarea cererii cu antamarea fondului acesteia. Aceasta, deoarece in momentul in care o cerere este apreciata ca fiind tardiv depusa, are ca efect imposibilitatea analizarii sale pe fondul pretentiilor, exceptia invocata, din dilatorie, transformandu-se in peremptorie absolut.
 In primul rand, referitor la motivul tardivitatii formularii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate au precizat ca art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede ca au calitatea de titulari ai dreptului si pot sa solicite reconstituirea, urmatoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru infaptuirea reformei agrare;
2) persoanele carora nu li s-a atribuit teren efectiv, sau carora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru infaptuirea reformei agrare, le-a fost anulata;
3) persoanele indreptatite la improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru infaptuirea reformei agrare, inscrise in tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite.
Pentru toate aceste categorii de persoane, se prevede imperativ dreptul de a primi terenurile, agricole sau respectiv forestiere.
In al doilea rand, referitor la data formularii acestei cereri, au mentionat ca, deoarece categoria de persoane, introdusa ca avand calitatea de indreptatiti la improprietarire prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu exista anterior, pentru a fi atins scopul modificarii legii, si anume reconstituirea dreptului de proprietate pentru acestia, trebuie luat in considerare termenul calculat pe zile libere prevazut de legile anterioare ale proprietatii. Astfel, conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 in forma initiala, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin. 3 din Legea nr. 169/1997, si cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ - 16.06.2005 - pana la data de 30.11.2005.
Prin urmare, termenul de a formula cererea de reconstituire de catre categoria de persoane introdusa ca beneficiar prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu poate fi, prin echipolenta, mai mic, in lipsa de dispozitie contrara, care sa faca posibila aplicarea sa directa, decat termenele anterioare prevazute in legile precizate.
Legea nr. 212/24.10.2008 a intrat in vigoare la data de 30.10.2008, fiind publicata in Monitorul Oficial nr.737/2008, dupa promulgarea de catre Presedinte prin Decretul nr. 993 din data de 23.10.2008, iar cererea formulata la data de 20.11.2008, este depusa in termenul legal.
A considera intr-o alta modalitate, ar insemna sa fie imposibil de aplicat o norma de drept substantial, prin corelarea sa cu o norma de drept procesual, anterioara intrarii in vigoare a celei dintai. Mai mult, o alta interpretare ar avea ca efect o ultraactivitate a unei dispozitii procesuale pentru un drept care este creat ulterior de o norma de drept material, constitutiva de drepturi, si care in mod firesc ar trebui sa fie circumscrisa doar regulilor de procedura proprii, sau in lipsa acestora, conform principiului echipolentei, celor anterioare aplicate prin similitudine, care sa conduca, insa la o posibilitate de valorificare a dreptului, si nu la o imposibilitate absoluta de recunoastere a acestuia.
 In al treilea rand, referitor la motivul de respingere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, constand in imposibilitatea acordarii terenului care are categoria de folosinta padure, fata de dispozitiile Legii nr.187/1945, au aratat ca textul de lege aplicabil este art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, care stabileste o posibilitate alternativa de atribuire, si anume teren agricol sau forestier.
Asadar, dreptul material aplicabil este cel prevazut de textul mentionat, si care consacra dreptul de a primi teren pentru categoria de persoane expres mentionata. Din analiza acestui text, rezulta ca, referirea la Legea de Reforma Agrara are implicatii numai in ceea ce priveste, dovada de indeplinire a conditiilor de improprietarire, care in mod evident nu are nici o legatura cu categoria de teren reconstituita, in baza acestei norme constitutiva de drepturi. Ca atare, ceea ce este supus analizei prin prisma Legii de Reforma Agrara este indeplinirea conditiilor de a fi improprietariti la momentul intrarii in vigoare a acestei Legi, in anul 1945, si nicidecum categoria de folosinta atribuita, in anul 2009, sub imperiul Legii nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008.
Un alt considerent pentru care au apreciat ca nu este fondat acest motiv este cel conform caruia, pentru a se putea ajunge la acest nivel de analiza de catre cele doua comisii, si anume categoria de folosinta pentru terenul care li se cuvine ar fi fost mai intai necesar sa se stabileasca in favoarea lor existenta dreptului la reconstituire si doar in cazul in care ar fi ajuns la aceasta concluzie ar fi fost necesara citarea lor in fata comisiei pentru a se face aprecieri cu privire la categoria de folosinta a terenului atribut. Aceasta, in conditiile in care, categoria de folosinta a terenului solicitat nu se poate determina decat in cadrul unei operatiuni juridice ulterioare celei de recunoastere a dreptului la reconstituire, iar lipsa categoriei de folosinta solicitata, ca teren disponibil, la dispozitia comisiei nu este de natura sa aiba ca efect respingerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, ci doar formularea de propuneri de atribuire pe un teren de o alta categorie de folosinta, propunere care nu le-a fost, insa adresata de catre comisia locala, in atributia careia este stabilirea categoriei de folosinta si amplasamentul terenului. Mai mult, in situatia in care nu avea teren la dispozitie, ca urmare a realizarii balantei fondului funciar, comisia locala avea posibilitatea de a le prezenta si propunerea de acordare de despagubiri, operatiune, care, insa, nu s-a realizat.
Pe fondul cererii de reconstituire si fata de dreptul lor consacrat de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, au aratat ca, in conditiile in care comisiile de fond funciar nu au facut aprecieri cu privire la inexistenta acestuia, ar trebui sa se considere ca acesta a fost recunoscut si doar imposibilitatea de reconstituire a terenului cu vegetatie forestiera a fost singurul temei al respingerii cererii de reconstituire a dreptului lor de proprietate.
 Au mai precizat ca la data intrarii in vigoare a Legii nr. 187/1945, autorul lor nu avea rol agricol distinct de al autorilor sai, nefiind casatorit. Casatoria autorului cu P.M., devenita prin casatorie F., a intervenit in anul 1944, data de la care a dobandit si calitatea de titular de rol agricol, in care au fost initial inscrise doar terenuri, pe care le-a primit cu titlu de zestre de la autorii sai, si nici un teren cu privire la care sa existe vreun act translativ de proprietate din care sa rezulte ca a fost dobandit de autor in nume propriu inainte de anul 1945. La momentul incheierii casatoriei, 1944, Legea pentru infaptuirea reformei agrare nu era intrata in vigoare, de la data de 23.03.1945.
In dovedire, au depus in copii : hotararea contestata, certificatul de casatorie al autorului cu F. C. M, certificatul de deces al autorului, legitimatia de vaduva de veteran de razboi seria NT xxxxx, emisa de Ministerul Apararii Nationale, cupon de pensie de veteran de razboi, certificatul de nastere pentru petentul F. C. M. si au solicitat ca instanta sa puna in vedere intimatelor sa depuna documentatia care a stat la baza emiterii hotararii contestate, inclusiv cererea pe care de reconstituire a dreptului de proprietate.
Comisia judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului au formulat intampinare prin care a aratat urmatoarele:
In fapt, petentii au formulat plangere impotriva Hotararii nr. 7674 din 28.08.2009 a Comisiei judetene Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor; prin aceasta hotarare s-a validat propunerea Comisiei comunale X. privind respingerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de petenti, in calitate de mostenitori ai defunctului F.C., pentru suprafata de 5,00 ha teren cu vegetatie forestiera, situat pe raza comunei X., jud. Neamt.
Petentii sustin ca dovedesc calitatea de veteran de razboi a ascendentului lor cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii, potrivit carora sus numitul a luptat pe front.
Comisia comunala X. a propus respingerea cererii petentilor, prin Hotararea nr. 2/19.01 2009. Prin hotararea criticata, Comisia judeteana Neamt a validat propunerea comisiei comunale, cu urmatoarea motivare: cererea este tardiva, intrucat termenul de 60 de zile, prevazut de dispozitiile art. II din Legea nr. 193/2007, este aplicabil doar persoanelor fizice mentionate la art. I pct. din legea nr. 193/2007; persoanelor care au formulat cereri in temeiul art. 36 din Legea nr. 1/2000 nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru terenuri cu vegetatie forestiera, deoarece conform art. 2 din Legea nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, scopul acestei din urma legi este:
„marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai putin de 5,00 ha"
„crearea de noi gospodarii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fara pamant"
In drept s-a precizat ca:
Potrivit dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, asa cum a fost modificat prin dispozitiile art.1, pct. 2 din Legea nr. 193/2007 si prin dispozitiile Legii nr. 212/2008, persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, precum si persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, precum si persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite, li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, in limita suprafetelor disponibile, sau despagubiri.
De asemenea, potrivit art. 2 din Legea nr. 187/1945, scopul acestei legi consta in marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai putin de 5,00 ha si crearea de noi gospodarii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fara pamant.
Fata de cele prezentate, s-a mentionat in continuarea intampinarii ca petentii au facut dovada calitatii de veteran de razboi a ascendentului lor, dar nu si a faptului ca acestia indeplineau conditiile prevazute de Legea nr.187/1945 si nici nu se incadreaza scopului prevazut de art. 2 al acestei legi.
Recunostinta pentru sacrificiile veteranilor de razboi este legiferata prin Legea nr.44/1994, iar conform prevederilor art.13 din aceasta „veteranii de razboi, carora le-au fost acordate ordine si medalii pentru fapte de arme savarsite pe campul de lupta, beneficiaza de urmatoarele drepturi:
„ improprietarirea cu un lot de 5,00 ha teren agricol, din rezerva creata in localitatea de domiciliu sau loc de casa in municipiu, orasul sau comuna in care domiciliaza decoratul”. Potrivit acestor prevederi, Comisia judeteana considera ca,veteranii de razboi sunt indreptatiti la compensari pentru sacrificiile lor, dar nu mai mult decat veteranii decorati.
In concluzie, hotararea atacata este temeinica si legala, raportat la legislatia aflata in vigoare la data emiterii acesteia, precum si la inscrisurile care au stat la baza emiterii ei si a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
A solicitat si respingerea ca neintemeiat a unui eventual capat de cerere privind obligarea Comisiei judetene Neamt la plata cheltuielilor de judecata, neputandu-se retine nici o culpa in sarcina acesteia in acest litigiu, cu motivarea ca, de altfel, comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor nu este persoana juridica - in sensul prevederilor art. 26 alin. 1 lit. a din Decretul nr. 31/1954 si nici prin reglementarile date prin legea speciala privind fondul funciar - si nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.
 In temeiul art.242 din codul de procedura civila a solicitat judecata in lipsa.
Petentii au formulat raspuns la intampinare prin care au precizat ca in fapt, in temeiul dispozitiilor ari. 36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, potrivit prevederilor legilor fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren, situat pe raza comunei X..
In intampinarea pe care a formulat-o Comisia locala X. recunoaste calitatea autorului lor de veteran de razboi, insa mentioneaza ca ei nu au facut dovada faptului ca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 si nici ca se incadreaza in scopul prevazut de art.2 al acestui act normativ; ca autorul lor nu poate primi mai mult decat un veteran de razboi decorat pe campul de lupta, in conditiile in care sacrificiile veteranilor de razboi sunt legiferate prin Legea nr.44/1994.
Punctual, fata de cele doua aspecte invocate in intampinare, de catre Comisia locala X., au precizat:
Referitor la prima dintre sustineri, conform careia nu au facut dovada faptului ca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 si nici ca se incadreaza in scopul prevazut de art.2 al acestui act normativ:
Aceste afirmatii, considera ei, nu sunt fondate in conditiile in care, pe de o parte, un astfel de motiv nu a constituit temei al pronuntarii hotararii contestate in cauza de fata, iar pe de alta parte, in chiar plangerea formulata au mentionat in mod expres ca aceste conditii sunt indeplinite.
Astfel, Comisia Judeteana a validat propunerea de respingere a comisiei locale cu urmatoarea argumentare:
- cererea este tardiv formulata;
- imposibilitatea acordarii terenului care are categoria de folosinta padure, fata de dispozitiile Legii nr. 187/1945;
Se constata, asadar, ca nu a reprezentat temei al respingerii cererii de reconstituire neindeplinirea conditiilor art.2 din Legea nr.187/1945.
Prin plangerea formulata, pe fondul cauzei, au mentionat ca aceste conditii sunt indeplinite in modalitatea in care le-au reiterat:
- au dovedit ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, respectiv:
- au facut dovada ca indeplinea autorul conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarit.
Pentru a fi facute aprecieri cu privire la aceasta conditie necesar sa fie indeplinita, trebuie sa se aiba in vedere dispozitiile Legii nr. 187/1945, care prevede in art.2 ca scopul reformei agrare este:
- marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai putin de 5 lut;
- crearea de noi gospodarii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fara pamant;
- infiintarea prin apropierea oraselor si a localitatilor industriale, a unor gradini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, functionarilor si meseriasilor;
-rezervarea unor terenuri pentru scoli agricole si ferme experimentale model in vederea ridicarii nivelului culturilor agricole, a productiei de seminte selectionate, a cresterii vitelor si crearii si dezvoltarii industriei agricole, terenuri care vor fi sub administrarea Statului, iar conform art. 15, se prevede ca marimea loturilor de improprietarire nu va trece de 5 ha.
Fata de cele aratate se constata ca pentru a fi fost posibila improprietarirea in temeiul Legii nr. 187/1945 era necesar sa aiba persoana indreptatita in proprietate mai putin de 5 ha, iar limita maxima rezultata in urma improprietaririi sa nu depaseasca aceasta suprafata. De asemenea, in art. 12 se prevede ca la improprietarire vor avea intaietate ostasii care sunt concentrati sau mobilizati si toti cei care au luptat impotriva Germaniei hitleriste.
La data intrarii in vigoare a Legii nr. 187/1945, autorul lor nu avea rol agricol distinct de al autorilor sai, nefiind casatorit. Casatoria autorului cu P. M., devenita prin casatorie F., a intervenit in 1944, data de la care a dobandit si calitatea de titular de rol agricol, in care au fost initial inscrise doar terenuri, pe care le-a primit cu titlu de zestre de la autorii sai, si nici un teren cu privire la care sa existe vreun act translativ de proprietate din care sa rezulte ca a fost dobandit de autor in nume propriu inainte de anul 1945. La momentul incheierii casatoriei, 1944-Legea pentru infaptuirea reformei agrare nu era intrata in vigoare, de la data de 23.03.1945.Fata de a doua dintre sustinerile comisiei locale, au precizat ca, in aceasta modalitate comisia locala, interpreteaza un text de lege, care este calificat ca fiind o norma imperativa, prin adaugare si conditionare a acestor dispozitii de altele dintr-o alta lege - si anume din Legea nr. 44/1994 - ceea ce in mod evident este inadmisibil.
Nici una dintre conditiile din art.36 din Legea nr.1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008 nu impune dovedirea cu acte a faptului ca autorul a fost decorat cu ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe campul de lupta.
Interpretarea dispozitiilor legale dintr-un act normativ se realizeaza potrivit regulilor generale, prin apreciere directa, conforma interpretarii gramaticale sau teleologice, insa numai in functie de ceea ce se prevede in mod expres in textul supus analizei. Niciodata insa, si este absolut neconform tehnicii legislative de interpretare a unei legi sa fie impusa pentru aplicarea unui text dispozitiile dintr-un alt act normativ. Ori, tocmai aceasta conditie o impune comisia locala prin intampinarea formulata si anume doreste sa se faca aplicarea dispozitiilor art. 36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, cu luarea in considerare a dispozitiilor din art. 13 lit. a din Legea 44/1994. Aceasta precizare a Comisiei este impotriva oricarui rationament logic, in conditiile in care cele doua acte normative sunt distincte, au o identitate proprie, legifereaza domenii diferite. Daca legiuitorul ar fi considerat necesar sa prevada ca aplicarea art. 36 din Legea nr.1/2000 trebuie sa fie conditionata de indeplinirea conditiilor 13 lit. a din Legea 44/1994, ar fi facut o mentiune expresa in acest sens. Mai mult, ca sa fie posibila impunerea interconditionalitatii intre cele doua acte normative ar fi fost necesar ca legiuitorul sa indice cel putin ca dispozitiile Legii nr.1/2000 cu modificari se completeaza cu Legea nr. 44/1994, insa nici o astfel de mentiune nu este prevazuta.
Analizand plangerea, din probatoriul administrat in cauza, instanta va uni exceptia tardivitatii formularii plangerii cu fondul cauzei, retinand urmatoarele:
Asupra exceptiei tardivitatii formularii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate se retine ca art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede ca au calitatea de titulari ai dreptului si pot sa solicite reconstituirea, urmatoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru infaptuirea reformei agrare;
2) persoanele carora nu li s-a atribuit teren efectiv, sau carora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru infaptuirea reformei agrare, le-a fost anulata;
3) persoanele indreptatite la improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru infaptuirea reformei agrare, inscrise in tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite.
Pentru toate aceste categorii de persoane, se prevede imperativ dreptul de a primi terenurile, agricole sau respectiv forestiere, iar autorul petentilor indeplineste conditiile de incadrare beneficiarii acestei legi.
Cu privire la data formularii acestei cereri de catre petenti, din analiza textului de lege rezulta ca termenul de a formula cererea de reconstituire de catre categoria de persoane introdusa ca beneficiar prin Legea nr. 212/2008, nu poate fi, mai mic, decat termenele anterioare prevazute in legile care au precedat actului normativ in discutie, in lipsa de dispozitie contrara si potrivit principiului de interpretare a legii : „unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem” si drept consecinta, exceptia tardivitatii formularii plangerii urmeaza a fi inlaturata.
Pe fondul cauzei petentii au dovedit ca autorul lor, defunctul F.C., indeplinea conditiile prevazute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, respectiv :
au facut dovada ca autorul lor indeplinea conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarit cu suprafata de 5,00 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza comunei X., jud. Neamt, dovedind calitatea de veteran de razboi a ascendentului lor cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii, potrivit carora susnumitul a luptat pe front.
Nici una dintre conditiile din art.36 din Legea nr.1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008 nu impune dovedirea cu acte a faptului ca autorul a fost decorat cu ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe campul de lupta.
 Potrivit dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, asa cum a fost modificat prin dispozitiile art.1, pct. 2 din Legea nr. 193/2007 si prin dispozitiile Legii nr. 212/2008 - „persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr.187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, precum si persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, precum si persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite, li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, in limita suprafetelor disponibile, sau despagubiri”.
De asemenea, potrivit art. 2 din Legea nr. 187/1945, scopul acestei legi consta in marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai putin de 5,00 ha si crearea de noi gospodarii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fara pamant.
Pentru a fi fost posibila improprietarirea in temeiul Legii nr. 187/1945 era necesar ca persoana indreptatita sa aiba in proprietate mai putin de 5 ha, iar limita maxima rezultata in urma improprietaririi sa nu depaseasca aceasta suprafata. De asemenea, in art. 12 se prevede ca la improprietarire vor avea intaietate ostasii care sunt concentrati sau mobilizati si toti cei care au luptat impotriva Germaniei hitleriste.
La data intrarii in vigoare a Legii nr. 187/1945, autorul petentilor nu avea rol agricol distinct de al autorilor sai, nefiind casatorit. Casatoria autorului cu P.M., devenita prin casatorie F., a intervenit in 1944, data de la care a dobandit si calitatea de titular de rol agricol. In anul incheierii casatoriei autorului petentului F.X., - anul 1944- Legea pentru infaptuirea reformei agrare nu era intrata in vigoare, ea intra in vigoare ulterior, de la data de 23.03.1945.
Fata de cele retinute, in baza art. 53 din Legea nr.18/1991 si art.36 din Legea nr.1/2000 modificata, instanta constata ca petentii au facut dovada proprietatii si a calitatii succesorale, plangerea urmand a fi admisa privind suprafata de 5 ha de teren.