Talharie, art. 211 Cod penal

Obiect: talharie, art. 211 Cod penal.
SENTINTA PENALA Nr. 338/10.11.2009
Prin rechizitoriul inregistrat la aceasta instanta, Parchetul de pe langa Judecatorie a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatilor X. si Y.,  pentru savarsirea infractiunii de talharie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. a si b si alin. 2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b pentru inculpatul X.; trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului P., cu datele de stare civila din dispozitiv, pentru savarsirea infractiunii de talharie, prev. de art. 21 alin. 2 lit. b si alin. 2 ind. 1 lit. a,c Cod penal; punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului I., cu datele de stare civila din dispozitiv, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la talharie, prev. de art. 26 raportat la art. 211 alin. 2 lit. a si b, alin. 2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal.
S-a retinut in esenta in actul de sesizare a instantei ca in noaptea de 21/22 aprilie 2009, in jurul orelor 1,00, inculpatii Y., X. si P., dupa o intelegere prealabila intre ei si cu I., au patruns in curtea, apoi in casa partilor vatamate J. si K., de unde, sub amenintare, le-au sustras bani si bunuri.
Partile vatamate s-au constituit parti civile in cauza initial fata de toti inculpatii, solicitand obligarea acestora la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale si 500 lei, cu titlu de daune materiale.
Pe parcursul judecatii, partile vatamate au invederat instantei ca isi mentin aceste pretentii civile doar fata de inculpatul I..
Prin declaratiile date in instanta, inculpatii arestati preventiv Y., X. si P., au recunosc ut si regretat faptele comise.
Inculpatul I., cercetat in stare de libertate, legal citat, nu s-a prezentat in instanta.
Au fost audiati martorii din lucrari, respectiv K. si O., declaratiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei.
Martora din lucrari Q., sotia inculpatului I., nu a fost de acord sa dea declaratie in cauza, neavand obligatia de a depune marturie, in aceasta calitate.
Examinand probele administrate atat la urmarirea penala, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Toti inculpatii locuiesc in com. I., inculpatul I. fiind cumnatul partilor vatamate J. si K., respectiv este casatorit cu sora partii vatamate K..
Inculpatul Y., lucrand ca sofer de taxi, a transportat pe J. de la P. la locuinta sa in satul Q. in noaptea in care acesta a revenit din Italia, in concediu, inaintea sarbatorilor pascale. Pe traseu si la domiciliul partii vatamate cei doi au discutat, ocazie cu care inculpatul I. a aflat, dar a si observat ca partea vatamata a venit din Italia cu suma de 3000 de euro, pe care i-a purtat asupra sa intr-o pereche de pantaloni.
La data de xx.xx.20xx, inculpatul Y. se afla impreuna cu inculpatul X. la domiciliul inculpatului P., la un gratar, inculpatul X. fiind la acel moment concubinul surorii lui P.; acesta din urma, initial nu se afla la domiciliu.
La un moment dat a venit si inculpatul Y. cu taxiul si pentru inceput a avut o discutie in masina cu inculpatul X., respectiv a propus acestuia sa sustraga o suma de bani de la o persoana. Dupa discutia celor doi, au chemat si pe inculpatul Y. si au propus si acestuia sa mearga la domiciliul unei persoane din J., pentru a lua o suma de bani. Aceiasi propunere a fost facuta si inculpatului P., cand acesta a revenit la domiciliu.
Inculpatii X., Y. si P. se aflau in stare de ebrietate.
Inculpatii s-au urcat in taxiul condus de Y., respectiv inculpatul X. in fata, ceilalti doi in spatele masinii, iar in jurul orelor 12 noaptea au plecat din I..
Initial, inculpatul Y. a relatat celorlalti ca urmeaza sa se deplaseze in J., pe traseu a explicat inculpatului X. ca vor merge la domiciliul cumnatului sau in sat Vanatori, pentru „a-l talhari” de suma de 3000 de euro, cu care s-a intors din Italia.
Ajunsi in localitatea Vanatori, inculpatul Y. le-a aratat celorlalti trei inculpati imobilul unde urmau sa patrunda, le-a explicat pe unde sa intre si unde sunt banii, dupa care s-a indepartat cu taxiul de imobilul respectiv.
In continuare, inculpatul Y. a sarit gardul locuintei respective, a deschis poarta si celorlalti doi, dupa care inculpatul X. a deschis un geam si au intrat in camera indicata de Y., respectiv inculpatii X. si Y., P. ramanand afara. Din camera respectiva, cei doi inculpati au luat 2 sticle cu vin si o pereche de blugi, pe care inculpatul Y. le-a inmanat peste fereastra inculpatului P., ramas in continuare afara.
In toata aceasta perioada, inculpatul X. comunica prin telefonul mobil cu inculpatul Y., care le-a cerut celor doi sa intre in camera in care dormeau proprietarii, intrucat in camera initiala nu gasisera banii. Cei doi inculpati au intrat in bucatarie, avand o bricheta aprinsa, Y. a pus pe cap inculpatului X. o haina de copil, careia i-a facut doua gauri pentru a se vedea, si-a pus si el pe cap o haina de copil, X. a luat un polonic, iar Y. o furculita mai mare si au intrat impreuna in dormitorul proprietarilor. Inainte insa de a intra in dormitor, au descuiat usa de la intrarea casei pentru a-si asigura mai usor scaparea.
De asemenea, inculpatul Y. a luat pasaportul partii vatamate K., in care se afla suma de 50 de lei.
Barbatul din dormitor, respectiv partea vatamata J., s-a trezit si le-a aratat inculpatilor un portmoneu pe o masa, Y. a luat portofelul, a cautat bani si pentru ca nu a gasit i l-a inmanat lui X., acesta la randul lui l-a aruncat pe pat.
Copilul minor al partilor vatamate s-a trezit si a inceput sa planga, astfel ca cei doi inculpati au parasit in fuga dormitorul, au iesit din casa, la fel si inculpatul Puiu, care intre timp intrase in hol, si in drum s-au intalnit cu inculpatul Y., in masina caruia s-au urcat, respectiv din nou inculpatul Y. in fata, in dreapta soferului, iar ceilalti doi inculpati in spate.
In drum spre I., inculpatii au discutat despre faptul ca nu au gasit suma in valuta cautata, inculpatul Y. exprimandu-si dezamagirea. Y. i-a inmanat suma de 20 lei, pentru combustibil, pastrand suma de 30 de lei, ramasa asupra sa.
Pe traseu, inculpatul Y. a fost apelat pe telefonul mobil de catre sotia sa, care i-a relatat despre fapta, cerandu-i in numele partilor vatamate, sa anunte organele de politie si sa vina in sprijinul acestora. Inculpatul i-a relatat ca este „intr-o cursa la I.” si ca in cel mai scurt timp va anunta politia.
Dupa ce i-a lasat pe cei trei inculpati la locuintele lor, inculpatul Y. s-a deplasat la domiciliul partilor vatamate in V., luand postura de ingrijorat si preocupat sa le acorde acestora sprijin si ajutor. A doua zi, acesta a asistat la cercetarile efectuate, fiind audiat ca martor.
De remarcat ca in acelasi timp Y. tinea legatura telefonic cu inculpatul Y., caruia ii comunica prin telefonul mobil cursul cercetarilor si totodata i-a adresat amenintari pentru a nu dezvalui modul de actiune si implicarea sa in savarsirea faptei.
In cursul cercetarilor, inculpatul I. a parasit tara.
Dupa introducerea fiselor dactiloscopice in baza de date, au fost identificati inculpatii X. si Y..
Din probele administrate in cauza, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatilor X. si Y. de a sustrage bunuri, prin amenintare, dupa ce au patruns in locuinta partilor vatamate, noaptea, avand asupra lor arme albe si fetele acoperite, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie in forma calificata, prev. de art. 211 alin. 2 lit. a si b si alin. 2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal; inculpatului X. ii sunt aplicabile prevederile art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, fapta fiind savarsita in stare de recidiva postexecutorie.
De asemenea, fapta inculpatului I. de a acorda sprijin moral si material la savarsirea faptei, prin oferirea de informatii, conducerea inculpatilor, mentinere comunicarii cu acestia si ulterior comiterii faptei, constituie infractiunea de complicitate la talharie, prev. de art. 26 raportat la art. 211 alin. 2 lit. a si b, alin. 2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal.
Inculpatul Y. a avut initiativa savarsirii faptei, le-a explicat in detaliu celorlalti compunerea imobilului partilor vatamate, locatia sumei in valuta pe care trebuia sa o sustraga, le-a propus inculpatilor sa „talhareasca pe cineva de la J.” (a se vedea declaratia inculpatului X. – fila 78 din dosar), de asemenea, a coordonat pe ceilalti inculpati prin intermediul telefonului mobil si le-a cerut sa intre in dormitorul partilor vatamate.
Fapta inculpatului P., astfel cum aceasta a fost descrisa mai sus, nu intruneste insa elementele constitutive ale infractiunii de talharie, ci pe cele ale infractiunii de furt calificat.
Astfel, inculpatul a intrat pe poarta deschisa de ceilalti, a asteptat initial afara, nu a savarsit nici un act de violenta fata de partile vatamate, nu si-a ascuns identitatea si nici nu a avut cum sa prevada modalitatea in care au actionat ceilalti doi inculpati. Prin modalitatea in care acest inculpat a actionat, a avut reprezentarea faptului ca participa la savarsirea unei infractiuni de furt, prin asigurarea pazei, nicidecum la savarsirea unei infractiuni de talharie. In privinta acestui inculpat, nu exista latura obiectiva a infractiunii de talharie, deoarece inculpatul nu a exercitat nici un fel de violente fizice sau verbale asupra partilor vatamate, dar nici latura subiectiva, aceasta deoarece elementul subiectiv al talhariei consta in comiterea faptei cu intentia de a efectua atat actiunea principala, cat si actiunea adiacenta. In acest sens, in literatura juridica s-a precizat ca ceea ce caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii de talharie este faptul ca faptuitorul concepe si voieste comiterea actiunii de luare prin constrangere, in complexul ei, pe care o realizeaza cu intentia directa si in scopul de a-si insusi bunul pe nedrept.
In cuprinsul elementului subiectiv, atat actiunea de sustragere, cat si actiunea de constrangere exista de cele mai multe ori chiar de la inceput, faptuitorul luand initial decizia de a comite ambele actiuni.
Pe cale de consecinta, pentru motivele expuse, in baza art. 334 Cod procedura penala, instanta va schimba incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare in ceea ce-l priveste pe inculpatul P., respectiv in infractiunea de furt calificat, prev. de art. 208-209 alin. 1 lit. a,g Cod penal.
Vinovatia inculpatilor este dovedita cu urmatoarele mijloace de proba : plangerea si declaratia partii vatamate, proces verbal de cercetare la fata locului si plansele fotografice realizate cu ocazia investigarii locului faptei, proces verbal de recunoastere, proces verbal de reconstituire si plansa fotografica realizata cu aceasta ocazie, dovada de ridicare si predare a bunurilor sustrase, proces verbal si plansa fotografica cu aspecte ale telefonului inculpatului Y., pentru fixarea textului mesajelor SMS primite la data de 14.05.20xx, raport de constatare tehnico-stiintifica dactiloscopica, declaratiile martorilor M., O. si depozitia martorei Q., data la urmarirea penala, toate acestea coroborate cu declaratiile inculpatilor X., Y. si P., prin care acestia au recunoscut faptele puse in sarcina lor si au descris in amanunt modalitatea de savarsire.
La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate, instanta va avea in vedere gradul de pericol social al infractiunilor, circumstantele concrete in care au fost comise, dar si persoana inculpatilor.
Astfel, inculpatul I., desi infractor primar, s-a sustras atat urmaririi penale, cat si cercetarii judecatoresti. Acesta este cumnatul partilor vatamate, el fiind cel care a avut initiativa savarsirii faptelor, le-a descris in amanunt celorlalti inculpati locul amplasarii imobilului partilor vatamate si a sumei de bani in valuta pe care acestia trebuia sa o sustraga, le-a oferit informatii si i-a condus in teren, a comunicat permanent cu inculpatii atat in timpul faptelor cat si ulterior.
Practic, daca acest inculpat nu ar fi luat initiativa savarsirii acestei talharii, fapta nu s-ar intamplat.
Fapta inculpatului este foarte grava, prin continutul ei concret, dar mai ales avandu-se in vedere modalitatea in care acesta a actionat, „sangele rece” de care a dat dovada, luand postura, asa cum s-a aratat mai sus, dupa consumarea faptelor, de membru al familiei ingrijorat si preocupat sa acorde ajutor rudelor sale – parti vatamate.
Fata de acestea, dar luand in considerare ca inculpatul este la prima abatere de la legea penala, instanta il va condamna la pedeapsa inchisorii in regim de detentie, orientata spre minimul special prevazut de legea penala.
Inculpatul X. a avut, de asemenea, un rol important in savarsirea faptelor, el a fost acela care initial a achiesat la planul de actiune pus la cale de Y., apoi i-a atras si pe ceilalti doi inculpati, de asemenea, el a comunicat cu inculpatul Y. prin intermediul telefonului mobil atat in timpul in care se afla in locuinta partilor vatamate, cu privire la locul in care se afla suma de bani in valuta, cat si ulterior savarsirii faptei. Instanta mai retine ca acest inculpat este recidivist postexecutoriu, a mai suferit condamnari pentru fapte grave, inclusiv impotriva patrimoniului, ceea ce demonstreaza periculozitatea acestui inculpat. Fata de acestea, instanta va condamna pe inculpatul X. la pedeapsa inchisorii in regim de detentie.
Cat priveste pe inculpatii Y. si P., se retine ca acestia au avut o pozitie procesuala sincera, de recunoastere si regret a faptelor comise, pe tot parcursul judecatii au dovedit ca regreta cele intamplate, ambii sunt lipsiti de antecedente penale, provin din familii organizate, sunt cunoscuti in comunitate ca avand un comportament decent si civilizat, relatia cu familiile lor este una bazata pe respect si intelegere, Y. are propria gospodarie si se ocupa cu cresterea oilor alaturi de familie, iar P. locuieste impreuna cu parintii sai (a se vedea adresele nr. 20xxx si 20xxy/13.07.20xx emise de Primaria comunei I.); perioada de arest preventiv este de natura sa fi creat o atitudine noua a celor doi inculpati fata de valorile sociale ocrotite de legea penala, cu atat mai mult cu cat acestia nu au avut initiativa,ci au fost atrasi in activitatea infractionala de ceilalti doi inculpati.
Fata de acestea, instanta retine ca scopul educativ si preventiv al pedepsei va putea fi realizat prin condamnarea inculpatului P. la pedeapsa inchisorii, cu aplicarea dispozitiilor legale referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, de asemenea, prin condamnarea inculpatului Y. la pedeapsa inchisorii sub supraveghere, sens in care vor fi stabilite termene de incercare pentru ambii inculpati.
Instanta ii va atentiona pe cei doi inculpati cu privire la dispozitiile legale referitoare la revocarea celor doua beneficii ale executarii pedepselor. Pentru cei trei inculpati arestati preventiv, instanta va deduce din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive, iar in baza art. 350 Cod procedura penala, va mentine starea de arest a inculpatului X..
Cu privire la latura civila a cauzei, in baza art. 14, art. 346 Cod procedura penala, art. 998 Cod civil, instanta va obliga pe inculpatul I. la plata daunelor morale catre partile vatamate, asa cum acestea au solicitat, fiind cert ca partile vatamate au suferit o trauma psihica, fata de imprejurarea ca faptele s-au petrecut cu violenta, respectiv prin amenintare, in timp ce dormeau impreuna cu copilul lor minor, dar mai ales fata de imprejurarea ca inculpatul le este cumnat si deci o persoana din familie apropiata, persoana care le-a inselat increderea.
Prin concluziile scrise (fila 262 din dosar), partile vatamate prin aparator au solicitat generic obligarea aceluiasi inculpat si la plata daunelor materiale, fara a specifica in concret ce reprezinta acestea.
Se retine ca singurul prejudiciu material cert il reprezinta in cauza suma de 50 lei sustrasa de inculpatul X. din dormitorul partilor vatamate, suma din care inculpatul I. a primit 20 lei, pentru „combustibil”, celelalte bunuri sustrase (2 sticle vin, o pereche de blugi) fiind recuperate in natura.
In consecinta, inculpatul I. va fi obligat sa plateasca partilor vatamate suma de 20 lei, cu titlu de daune materiale.
In baza art. 191 Cod procedura penala, inculpatii vor fi obligati la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in care vor fi incluse si onorariile aparatorilor desemnati din oficiu atat la urmarirea penala, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti.