CALITATEA PROCESUALA PASIVA A UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE IN SITUATIA ACTIUNII PROMOVATE IMPOTRIVA DISPOZITIEI PRIMARULUI ACESTEIA REFERITOARE LA RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT FISCAL. APRECIEREA SITUATIEI DE FAPT SI A CONDITIILOR LEGALE LA STA...

CALITATEA PROCESUALA PASIVA A UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE IN SITUATIA ACTIUNII PROMOVATE IMPOTRIVA DISPOZITIEI PRIMARULUI ACESTEIA REFERITOARE LA RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT FISCAL. APRECIEREA SITUATIEI DE FAPT SI A CONDITIILOR LEGALE LA STABILIREA LEGALITATII ACTULUI ADMINISTRATIV PRIN CARE A FOST STABILITA OBLIGATIA DE PLATA A TAXELOR DE MEDIU, PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE SI DE MEDIU SALUBRITATE.

Decizia civila nr. 407 din 23 aprilie 2009

Prin sentinta civila 486/01 octombrie 2008 pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul 1262/11072008 a fost respinsa exceptia tardivitatii, a fost admisa, in parte, actiunea formulata de reclamanta C. N. P.K S.A Bucuresti - Sucursala Bacau in contradictoriu cu paratul municipiul Onesti prin primar, a fost anulata in parte decizia de impunere nr. 12093/29 iunie 2007 si dispozitia nr. 3005/13 august 2007 a Primarului municipiului Onesti pentru suma de 127.098 lei taxe salubritate si mediu. Totodata a fost respins capatul de cerere privind suma de 16 lei reprezentand impozit pe teren, fiind obligata parata sa restituie reclamantei suma de 127.098 lei si sa achite 4,15 lei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele : Prin Raportul de inspectie fiscala nr. 12093/29.06.2007 s-au stabilit in sarcina reclamantei taxe locale si majorari de intarziere aferente perioadei anilor 2002 - 2007 in suma totala de 127.114 lei. Suma de 15 lei reprezinta impozit pe teren, restul sumelor fiind taxe speciale: taxa mediu, taxa activitati sportive, taxa salubritate mediu cu majorarile si penalitatile aferente.
Pentru incasarea taxelor s-a emis decizia de impunere nr. 12093/29.07.2007 care a si fost executata prin poprire.
Reclamanta a contestat raportul de inspectie fiscala insa prin dispozitia nr. 3005/13.08.2007 a fost respinsa contestatia.
Din nici un act nu rezulta data la care a fost comunicata reclamantei decizia contestata cu confirmarea acesteia de primire, chiar daca parata sustine niste date certe, motiv pentru care instanta a respins exceptia tardivitatii investirii instantei de judecata.
Pe fond analizand taxele locale s-a constatat ca acestea sunt taxe speciale instituite prin hotarari ale Consiliului local.
Taxa de mediu a fost instituita prin HGL nr. 41/1999, iar baza legala este Legea nr. 137/1995.
Taxa pentru activitati sportive a fost instituita prin aceleasi acte normative.
Taxa de mediu salubritate a fost instituita prin HGL nr. 77/2002 modificata anual prin HCL nr. 31/2003, HGL nr.43/2004, HCL nr. 42/2005 si HCL nr. 72/2006, emise in baza Codului fiscal.
Primele doua taxe avand aceeasi sorginte au fost analizate impreuna.
Legea nr. 137/1995 denumita si legea protectiei mediului nu prevede dreptul consiliilor locale de a institui taxe speciale.
Conform art. 13 numai autoritatile publice pentru protectia mediului incaseaza sumele provenite din taxele pentru emiterea avizelor, acordurilor si a autorizatiilor de mediu care se fac venit la bugetul de stat, iar cuantumul acestora se stabileste prin Hotarare de Guvern la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
Prin HCL nr. 41/1999 s-a stabilit taxa de mediu in procent de l% din fondul de salarii realizat de fiecare societate comerciala si taxa pentru activitati sportive in procent de 2% din acelasi fond.
Aceleasi taxe au fost mentinute anual prin hotarari de Consiliul local, insa din anul 2003 s-a majorat procentul.
Odata cu aparitia Codului fiscal prin Legea nr. 571/2003 acestea nu pot fi incadrate decat la taxe speciale sau alte taxe locale prevazute de capitolele X si XI din titlul IX.
Conform dispozitiilor art. 282 alin. 3 Cod fiscal taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care beneficiaza de serviciile oferite.
In speta pentru incasarea acestor taxe autoritatea publica locala nu a oferit reclamantei nici un serviciu cu atat mai mult cu cat aceasta efectueaza salubrizarea printr-o alta societate.
In consecinta s-a constatat ca nu se datoreaza aceste taxe si nici dobanzile sau penalitatile aferente.
Cu privire la taxa pentru activitati sportive s-a constatat pentru identitate de ratiune ca reclamantei nu i-a fost prestat nici un serviciu pentru a putea fi indatorata la aceasta taxa.
Cu privire la impozitul pe cladiri instanta a constatat ca aceasta are regimul juridic de impozit stabilit prin dispozitiile art. 256 Cod fiscal, reclamanta datorand pentru anul 2007 o diferenta de 15 lei calculata la suprafata impozitata la care se adauga majorare de 1 leu, motiv pentru care a fost respins acest capat de cerere.
in consecinta, instanta a admis ih parte actiunea si a anulat in parte Decizia de impunere nr. 12093/29.06.2007 si Dispozitia nr. 3005/13.08.2007 pentru suma de 127.098 lei obligand parata sa restituie reclamantei aceasta suma care a fost deja executata prin poprire.
A fost obligata parata sa achite reclamantei suma de 4,15 lei cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termen legal, paratul municipiul Onesti prin primar, scutit de plata taxei de timbru conform dispozitiilor art. 17 din Legea 146/1997.
In motivarea recursului a fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a municipiului Onesti, avand in vedere ca dispozitia a carei anulare s-a cerut a fost emisa de primarul municipiului Onesti si nu de municipiul Onesti, avand in vedere dispozitiile art. 68, 77 si ale art. 115 alin. 1 din Legea 215/2001, instanta de fond judecand in mod gresit cauza fara legala citare a primarului municipiului Onesti. Pe de alta parte, s-a sustinut gresita respingere a exceptiei tardivitatii introducerii actiunii, avand in vedere ca reclamanta nu a formulat actiunea in termen de 30 de zile de la comunicarea dispozitiei nr. 3005/13 august 2007, conform dispozitiilor art. 207 Cod procedura fiscala. Referitor la fondul cauzei s-a sustinut ca instanta de fond a fost investita cu actiunea in anularea dispozitiei primarului municipiului Onesti, si nu cu privire la legalitatea instituirii taxelor. Baza de instituire a taxei de mediu si a celei pentru activitati sportive a fost Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 15/1999, respectiv pentru taxa de salubritate hotarari ale Consiliului local din perioada 2002 - 2006, baza legala fiind Legea 522/2002 si Legea 189/1998, respectiv Titlul IX din Codul fiscal. Avand in vedere ca reclamanta a depus anual declaratii de impunere si copii ale hotararilor Consiliului local privind stabilirea impozitelor si taxelor locale, aceasta a inteles sa nu conteste in vreun fel taxele mentionate.
Legal citata, intimata - reclamanta C. N. P.K S.A Bucuresti -Sucursala Bacau, a fost reprezentata in fata instantei si, prin concluziile scrise si orale formulate, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, avand in vedere ca, potrivit dispozitiilor art. 62 al. 1 din Legea 215/2001 republicata primarul reprezinta unitatea administrativ - teritoriala in relatiile cu tertii, data introducerii actiunii in instanta si dispozitiile art. 26 din O.U.G. 45/2003 si ale art. 282 al. 3 Cod fiscal.
Examinand recursul promovat pentru motivele aratate, in conditiile art. 304, 3041 Cod procedura civila, instanta il apreciaza ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
Sub aspectul modului de solutionare a exceptiei de procedura privind tardivitatea actiunii, instanta constata ca dispozitia contestata, nr. 3005/13 august 2007 a fost comunicata intimatei reclamante la data de 29 ianuarie 2008, conform sustinerilor recurentei, respectiv 30 ianuarie 2008, potrivit celor ale intimatei. In aceste imprejurari, conform dispozitiilor art. 218 Cod procedura fiscala, coroborat cu art. 11 alin. 1 lit. a din Legea 554/2004 cu completarile si modificarile ulterioare, termenul pentru formularea actiunii, de 6 luni de la comunicarea dispozitiei 3005/2007 se implinea la data de 30 iulie 2008 si, in consecinta, actiunea formulata la data de 28 februarie 2008, data postei, conform art. 104 Cod procedura civila, respecta termenul prevazut de dispozitiile aratate.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a municipiului Onesti, invocate prin recursul promovat, instanta constata ca actiunea a fost promovata impotriva dispozitiei Primarului municipiului Onesti prin care a fost solutionata contestatia impotriva actelor fiscale intocmite de Directia Economico - Financiara organizate in cadrul aparatului de specialitate al primarului, prevazut de dispozitiile art.61 alin. 3, 4 din Legea 215/2001 republicata, pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta acestuia prin actele normative prevazute de art. 61 alin. 2 din Legea 215/2001 republicata. Vazand si dispozitiile art. 35 Cod procedura fiscala instanta apreciaza ca Directia Economico - Financiara care emis actele fiscale reprezinta un compartiment functional, condus de catre primar, avand competenta pentru administrarea impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului local. Pe de alta parte, subiect al raportului juridic de drept fiscal este unitatea administrativ - teritoriala, reprezentata de autoritatea administratiei publice locale, precum si de compartimentele de specialitate ale acesteia, conform dispozitiilor art. 17 al. 1,4 Cod procedura fiscala.
In consecinta, formularea actiunii in contradictoriu cu unitatea administrativ - teritoriala reprezentata de primar este conforma cu dispozitiile aratate, precum si cu cele ale art. 62 al. 1 din legea 215/2001 republicata care consacra regula generala a reprezentarii unitatii administrativ - teritoriale de catre primar.
Cat priveste imprejurarea ca dispozitia 3005/2007 a fost emisa de catre primar, instanta constata ca potrivit dispozitiilor art. 211 al. ultim Cod procedura fiscala actul procedural prin care se solutioneaza contestatia administrativa se emite si se semneaza de organul competent, respectiv conducatorul organului fiscal emitent al actului administrativ atacat, fara a avea consecinta modificarii subiectelor raportului juridic de drept fiscal precizate anterior.
Fata de aceste considerente, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a municipiului Onesti se vadeste nefondata.
Referitor la fondul cauzei instanta constata ca prin raportul de inspectie fiscala s-au stabilit debite restante reprezentand taxa mediu pentru perioada 01.10.2002 - 31.12.2003, taxa activitati sportive pentru perioada 01.01.2002 -31.12.2002 si taxa mediu salubritate pentru perioada 01.01.2003 - 31.05.2007.
Actiunea cu judecata careia a fost investita instanta de fond vizeaza, sub aspectul legalitatii, nu doar dispozitia nr. 3005/2007, ci raportul juridic de drept fiscal devenit contencios prin contestarea de catre contribuabil a taxelor impuse de catre autoritatea competenta, imprejurare ce impune examinarea acestui raport juridic finalizat in etapa administrativa prin dispozitia de solutionare a contestatiei formulate impotriva actelor fiscale propriu - zise. Drept urmare, pe aceasta cale, instanta are obligatia examinarii, in raport de motivele actiunii si particularitatile cauzei, a legalitatii actului administrativ prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei obligatia de plata a taxelor contestate.
Din punct de vedere al naturii juridice taxele reprezinta plati realizate de persoanele fizice si/sau juridice pentru anumite acte sau servicii indeplinite/prestate, la cererea si in folosul acestora, de anumite institutii publice sau alte persoane asimilate acestora. Taxele, ca sarcini fiscale, se caracterizeaza prin subiect platitor precis determinat si reprezinta o plata neechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile prestate si o contributie stabilita ih sarcina contribuabilului cu scopul de a asigura acoperirea in parte a cheltuielilor efectuate cu indeplinirea sau prestarea actelor, respectiv a serviciilor solicitate, avand un regim juridic distinct.
Din aceasta perspectiva se impune a fi examinate taxele de mediu, pentru activitati sportive si salubritate, avand in vedere si cadrul normativ in vigoare in perioadele supuse inspectiei fiscale.
Astfel, prin dispozitiile art. 42 din Legea 27/1994 a fost recunoscuta consiliilor locale posibilitatea instituirii de taxe, dispozitie avuta in vedere de recurenta - parata la adoptarea hotararilor consiliului local pentru instituirea taxei de mediu si pentru activitatile sportive. Cum dispozitiile Legii 137/1995 in vigoare in anul 2002 nu au instituit decat taxa pentru emiterea avizelor, acordurilor si a autorizatiilor de mediu, iar intimata - reclamanta nu a beneficiat, la cerere sau indirect, de servicii legate de mediu conform probatoriului cauzei, nu poate fi retinuta in sarcina acestui contribuabil obligatia de plata a acestei. Situatia este similara si in ceea ce priveste taxa pentru activitati sportive, cu atat mai mult cu cat dispozitia Legii 137/1995 invocate prin actele fiscale si recursul promovat nu reglementeaza asemenea activitati.
In perioada 01.01.2003 - 31.12.2003 taxele si impozitele locale erau prevazute de O.G. 36/2002, in capitolele 2 - 9 fiind reglementate impozitele si taxele locale, inclusiv posibilitatea instituirii altora in anumite domenii expres prevazute. Cum printre aceste categorii nu se incadreaza si taxa de salubritate pretinsa de catre recurenta, nu sunt fundamentate legal hotararile de consiliu locale invocate ca temei al calculului obligatiilor fiscale.
Dupa intrarea in vigoare a Codului fiscal - la data de 01 ianuarie 2003, prin dispozitiile art. 282, 283 au fost reglementate taxele speciale, respectiv alte taxe locale. Referitor la taxele speciale s-a prevazut posibilitatea adoptarii acestora pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, domeniile si cuantumul acestora stabilindu-se conform O.U.G. 45/2003 care la art. 26 alin. 6 conditiona incasarea acestora de la persoanele fizice si juridice de folosirea serviciilor pentru care au fost instituite respectivele taxe. in prezenta cauza recurenta - parata nu a depus dovezi privind prestarea serviciului vizat de taxa mentionata, limitandu-se la enuntarea generica a dispozitiilor legale care ii recunosc posibilitatea instituirii de taxe speciale.
Nici dispozitiile privind alte taxe locale (art. 283 Cod fiscal) nu contin referiri la aceasta taxa, avand in vedere alte domenii straine de prezenta cauza.
Imprejurarea ca reclamanta a depus anual declaratii de impunere si a solicitat copii ale hotararilor consiliului local privind stabilirea impozitelor si taxelor locale nu reprezinta o validare a obligatiilor fiscale stabilite prin actele contestate in prezenta cauza in masura in care nu cuprindeau si aceste taxe, astfel cum au fost stabilite prin raportul de inspectie fiscala, ci doar taxele si impozitele considerate ca fiind datorate, conform dispozitiilor pct. 78.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedura fiscala aprobate prin HG. 1050/2004.
In consecinta, hotararea primei instante fiind conforma dispozitiilor legale aplicabile situatiei de fapt ce rezulta din probatoriul cauzei, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila a fost respins recursul ca nefondat.
Hotararea indicata este irevocabila.