RECURS. SPOR DE 50% PENTRU SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICA - DREPTUL PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE DIN CADRUL INSTANTELOR LA ACEST SPOR DUPA 1.04.2007, DATA INTRARII IN VIGOARE A O.G.8/2007. PRIORITATEA APLICARII REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE F...

RECURS. SPOR DE 50% PENTRU SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICA - DREPTUL PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE DIN CADRUL INSTANTELOR LA ACEST SPOR DUPA 1.04.2007, DATA INTRARII IN VIGOARE A O.G.8/2007. PRIORITATEA APLICARII REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE FATA DE LEGISLATIA INTERNA.

Decizia civila nr. 357 din 6 aprilie 2009

Prin sentinta civila nr. 35, pronuntata de Curtea de Apel Bacau la 29.09.2008 in dosarul 552/103/2008, s-a dispus:
- respingerea exceptiilor privind lipsa calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor si a C.N.C.D.
-  admiterea actiunii civile, avand ca obiect „calcul drepturi salariale”, formulata de reclamantul C. R. in contradictoriu cu paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bacau, Tribunalul Neamt, Ministerul Economiei si Finantelor si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cu consecinta obligarii paratilor Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bacau si Tribunalul Neamt sa plateasca reclamantului sporul de 50% incepand cu 01.01.2008 la zi si pentru viitor in cuantum actualizat la data platii efective.
- obligarea paratului Tribunalul Neamt sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetul de munca.
- obligarea paratului Ministerul Economiei si Finantelor sa asigure sumele necesare acordarii acestor despagubiri.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul desfasoara activitate de grefier in cadrul Tribunalului Neamt, incepand cu data de 01.01.2008, conform adeverintei nr.1811/39A/22.09.2008 emisa de paratul Tribunalul Neamt.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii avand ca obiect acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 50% din salariul de baza brut lunar, s-a statuat, in urma admiterii recursului, aspra faptului ca, in interpretarea si aplicarea neunitara a dispozitiilor art.47 din Legea nr.50/1996, republicata, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la salariul de baza brut lunar si dupa intrarea in vigoare a O.G. nr.83/2000, aprobata prin Legea nr.334/2001.
Fata de dispozitia anterior mentionata si in raport de dispozitiile art.329 alin.3 Cod procedura civila care stabileste caracterul obligatoriu, pentru instante, al deciziilor pronuntate in interesul legii, actiunea reclamantului a fost admisa astfel cum a fost formulata, in sensul obligarii paratilor Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bacau, Tribunalul Neamt, in calitate de ordonatori de credite, la plata sporului de 50% revendicat, incepand cu data de 01.01.2008 si pe viitor. Acordarea sporului s-a dispus a se face in varianta actualizata cu indicele de inflatie de la data platii efective, in temeiul art.1082 Cod civil, la valoarea reala si nu nominala, neputandu-se imputa reclamantului, creditor al obligatiei de plata prejudiciul generat prin devalorizarea monedei nationale survenita ca urmare a procesului inflationist.
Totodata, Tribunalul Neamt, ordonator secundar de credite cu atributii si de evidenta a personalului si gestionar al raporturilor de munca, conform art.304/2004, republicata, si Regulamentului de Ordine Interioara aprobat prin Hotararea nr.387/2005 a C.S.M., a fost obligat, in baza art.1 pct.1, art.36 din Decretul nr.92/1976, la efectuarea mentiunilor corespunzatoare in carnetul de munca al reclamantului.
Referitor la exceptiile invocate de Ministerul Economiei si Finantelor si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii privind lipsa calitatii procesuale pasive, instanta a retinut ca sunt nefondate intrucat:
- Calitatea procesuala pasiva a Ministerului Economiei si Finantelor subzista in cauza, in temeiul O.G. nr.22/2002, republicata care la art.4 stipuleaza faptul ca executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, in temeiul unor titluri executorii, se realizeaza din sumele aprobate din bugetul de stat cu titlu de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva.
Totodata, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice Ministerul Economiei si Finantelor coordoneaza actiuni care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar si anual pregateste proiectele bugetelor anuale, ale legilor de rectificari, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie, iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din H.G. nr.208/2005, in indeplinirea functiilor sale, Ministerul Economiei si Finantelor are in principal urmatoarele atributii - elaboreaza proiectul bugetului de stat, ale legii bugetelor anuale si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si proiectul legii de modificare a bugetului de stat, operand rectificarile corespunzatoare.
Concluzionand, rolul Ministerului Economiei si Finantelor este de a raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de a elabora proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Pe cale de consecinta, acest parat trebuie sa fie obligat sa asigure sumele necesare acordarii drepturilor salariale solicitate de reclamant.
- De asemenea, in raport de prevederile art.27 din O.G. nr.137/2000, republicata, si de invocarea in speta si a existentei unei situatii de discriminare, prin raportare la dispozitiile art.53 din Constitutie, paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii are calitate procesuala pasiva, citarea sa in cauza fiind realizata pentru opozabilitatea hotararii si nu pentru obligarea sa la plata drepturilor pretinse.
In acest sens, dispozitiile art.27 alin.3 din O.G. nr.137/2000 sunt explicite, textul normativ stipuland chiar obligativitatea citarii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si comunicarea hotararii judecatoresti.
Impotriva sentintei a formulat recurs paratul Ministerul Justitiei, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 552.1/103/2008.
Criticile invocate de Ministerul Justitiei au vizat nelegalitatea hotararii sub aspectul obligarii la plata dreptului si pentru viitor in lipsa unei baze legale pentru recunoasterea dreptului si pentru viitor in conditiile in care O.G.8/2007 - noua lege de salarizare a categoriei profesionale in care se regasesc si reclamantii - nu prevede un astfel de spor.
Examinand recursul in raport de motivele invocate, de actele si lucrarile dosarului, precum si fata de dispozitiile art. 304/1, 312 C.pr.civ.  Curtea a constatat caracterul sau nefondat justificat de urmatoarele considerente.
In ceea ce priveste justificarea dreptului si dupa 1.04.2007, data intrarii in vigoare a noii legi de salarizare a personalului auxiliar de specialitate din instante ( O.G.8/2007 ), trebuie retinut ca:
- Aceasta aparare a fost facuta pentru intaia data in recurs, desi nimic nu impiedica partea sa o invoce si in fata instantei de fond existand la acea data si nedepinzand de acte sau fapte ulterioare.
- Este adevarat ca prin art.30 din OG nr.8/2007 s-a abrogat expres Legea nr.50/1996, deci inclusiv art.47 din aceasta lege; insa aceasta prevedere din legea interna nu poate fi aplicata in cauza deoarece este contrara in primul rand cu art.1 din Protocolul aditional nr.1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale astfel cum a fost definit de jurisprudenta CEDO. Astfel, sporul de 50% solicitat de reclamanta, fiind un drept de creanta, este, conform acestei jurisprudente, un bun in sensul art.1 din Protocol.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 reclamantul, in calitate de personal auxiliar de specialitate, a fost lipsit de proprietatea asupra acestui bun. Or, lipsirea de proprietate se putea face potrivit art.1 din Protocol doar pentru o cauza de utilitate publica.
Din cuprinsul OG nr.8/2007 nu se poate desprinde vreun motiv obiectiv si rezonabil pentru care aceasta categorie profesionala sa fie lipsita de dreptul  de proprietate asupra acestui spor de 50%.
Potrivit art.20 alin.2 din Constitutie daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile omului la care Romania este parte si legile interne au prioritate reglementarile internationale cu exceptia cazurilor in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Astfel, Curtea retine ca exista un conflict intre art.30 din OG nr.8/2007 si art.1 din Protocol in ceea ce priveste sporul de 50%, urmand astfel a da prioritate acestui din urma act normativ international.
Inaplicabilitatea legii interne contrare nu se confunda nici cu abrogarea legii  si nici cu o alta sanctiune privind legile si anume neconstitutionalitatea legilor.
Inaplicabilitatea unei norme legislative contrare unui tratat international in materia drepturilor omului se constata de jurisdictiile si autoritatile publice in procesul de interpretare si aplicare a legii, in timp ce abrogarea expresa se decide de organul legiuitor.
Neconventionalitatea legilor intervine in cazul incalcarii suprematiei tratatelor internationale in materia drepturilor omului, in timp ce neconstitutionalitatea opereaza in raport cu Constitutia; Neconstitutionalitatea este de competenta exclusiva a Curtii Constitutionale. In schimb Curtea Constitutionala nu este competenta pe cale principala in ceea ce priveste inaplicabilitatea legilor pentru neconventionalitate, deoarece ea este exclusiv gardianul Constitutiei, iar nu si al tratatelor internationale in materia drepturilor omului. Potrivit regulilor de drept comun instanta de contencios constitutional este competenta in aceasta problema ca orice alta jurisdictie pe cale incidentala.
Chestiunile privind neconventionalitatea legilor sunt de competenta tuturor autoritatilor publice care interpreteaza si aplica legea (in primul rand instantelor judecatoresti, dar si oricarei altei autoritati publice inclusiv asa cum am aratat pe cale incidentala Curtii Constitutionale).
Daca efectele declararii neconstitutionalitatii se produc erga omnes, constatarea inaplicabilitatii unei dispozitii legislative contrare are efect exclusiv inter partes.
- Mai mult, la data cand I.C.C.J a solutionat recursul in interesul legii, O.G.8/2007 era deja aplicabila; prin urmare, daca dreptul la sporul de 50% pentru suprasolicitare neuropsihica pentru personalul auxiliar s-ar fi justificat numai pana la 1.04.2007, instanta suprema l-ar fi recunoscut numai pana la acea data; fapt ce nu a survenit, tocmai ca urmare a argumentelor din prima parte a analizei vizand neconventionalitatea.
Fata de toate aceste motive, constatand si ca nu sunt incidente alte  motive care sa fie analizate din oficiu, recursul a fost respins ca nefondat.