Prejudiciu de imagine produs prin afirmatii apreciate de reclamanti ca fiind calomnioase si defaimatoare. Cerere privind plata de daune morale. Analiza intrunirii elementelor raspunderii civile delictuale prin prisma dispozitiilor art. 10 din CEDO si...

Prejudiciu de imagine produs prin afirmatii apreciate de reclamanti ca fiind calomnioase si defaimatoare. Cerere privind plata de daune morale. Analiza intrunirii elementelor raspunderii civile delictuale prin prisma dispozitiilor art. 10 din CEDO si a jurisprudentei CEDO in domeniul libertatii de exprimare.


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 Bucuresti la data de 27.09.2006, sub nr. 11705/303/2006 reclamantii TZ, TA, DM au chemat in judecata pe paratii BM, BD si Centrul National Media – postul TV, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa ii oblige in solidar, sa le plateasca suma de 30.000 lei RON (10.000 RON pentru fiecare reclamant) daune morale, reprezentand prejudiciul de imagine produs prin afirmatii calomnioase, defaimatoare privind reputatia si probitatea profesionala; sa publice pe cheltuiala lor intr-un ziar cu tiraj national hotararea ce se va pronunta in aceasta cauza in situatia in care se va stabili ca acestia au produs prin afirmatiile lor un prejudiciu onoarei, cinstei, demnitatii, prestigiului sau reputatiei lor; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamantii au aratat ca paratii BD, moderator si BM, in calitate de invitat pe parcursul a doua emisiuni TV, in zilele de 4.07.06 si 29.08.2006 au facut afirmatii defaimatoare si calomnioase prin care li s-a adus atingere imaginii, reputatiei si probitatii profesionale. Aceste afirmatii calomnioase si defaimatoare au fost facute pe postul TV la ora 19,00 intr-o emisiune moderata de o persoana credibila si cu priza la public – domnul DB.
Paratii i-au acuzat pe reclamanti de dobandirea frauduloasa a Comat Prahova si finantarea unor grupari teroriste .
      Reclamantii TZ si TA, care sunt doi oameni de afaceri libanezi, frati au fost acuzati ca, impreuna cu DM, director in cadrul Ministerului Industriilor, „prin metode dubioase, ba chiar ilegale” au reusit sa cumpere COMAT Prahova, in prezent DM fiind angajata celor doi frati libanezi T.
Paratii au facut mai multe afirmatii calomnioase la adresa reclamantilor : cei doi frati l-au corupt pe directorul Comat, acestia si-au creat spate, mita a ajuns pana la Adrian  Nastase si Dan Ioan Popescu, dosarul asta este o parte din „ Matusa Tamara”, totul o sa dispara in maini din astea musulmane, teroriste, acesta este jaf national, avand in vedere ca prim-ministrul este in cardasie cu baietii astia.
      In cadrul emisiunii din 29.08.2006, paratul BD a readus in discutie subiectul, mentionand in cadrul emisiunii ca „acum intelege de unde au Hezbolahh si Hamas bani de armament sofisticat cu care sa loveasca teritoriul Israelului. Totul se leaga ” un raport al Departamentului de Stat pentru aparare din America releva ca din Romania nuclee arabesti finanteaza terorismul si ca in cazul fratilor T, finantarea provine din monopolul instituit de acestia pe fierul vechi.”
      In cadrul aceleiasi emisiuni paratul BM a afirmat ca cei de la Comat au fost indusi in eroare de MD, deoarece se prezenta secretar de stat si era doar director in cadrul Ministerului Industriilor. Reclamantii au prezentat si un istoric al dobandirii pacxhetului majoritar de la Comat Prahova .
In drept, reclamantii si-au intemeiat primul capat de cerere pe disp.art.998-999 Cod civil, iar cel de-al doilea capat de cerere pe disp.art.54 al.2 din Decretul 31/1954. Reclamantii au mai invocat art.42 din Decizia nr.187/2006.
      La termenul din 20.12.2006, reclamantii au precizat ca in mod eronat au indicat in calitate de parat Centrul National Media – postul TV , aceasta calitate avand  S.C. CM S.R.L.
La data de 16.10.2006, paratul BM a depus la dosar intampinare prin care solicita respingerea cererii si obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata. Paratul a aratat ca el este presedinte al  Organizatiei Societatii Civile Pro Europa”, care a inregistrat in cursul anului 2006 sesizari ale actionarilor SC Comat Prahova SA cu privire la ilegalitatile savarsite de numitii TM, in calitate de fost director general, de cei doi frati libanezi si de DM cu privire la activitatea economica a SC Comat Prahova SA si cu privire la procesul de dobandire a pachetului majoritar de actiuni de catre cei doi cetateni libanezi. Sesizarile au fost insotite de inscrisuri care probau cele invocate. In afara acestor sesizari, actionari ai SC Comat Prahova SA au depus plangeri penale, cu privire la ilegalitatile savarsite in cadrul acestei societati la DNA.
A precizat paratul ca actiunile au fost cesionate reclamantilor, care nu indeplineau conditiile de participare si/sau aderare ulterioara la Asociatia COMAT PAS , fiind incalcat Statutul asociatiei si Legea nr.77/94. Cesiunea actiunilor s-a realizat pe un contract de imprumut garantat cu gaj, antecontract promisiune de cesiune actiuni neautentificat, intrucat actiunile apartineau membrilor PAS, fiind achitate , si nu Asociatiei. Paratul a mai aratat ca afirmatiile facute in cadrul emisiunii televizate au avut la baza sesizarile actionarilor societatii afectati si probele depuse de acestia, probe ce sunt depuse si in cadrul dosarelor penale existente, afirmatiile nefiind facute cu rea credinta.
Prin sentinta civila nr. 1410/28.02.2007, instanta a respins actiunea ca neintemeiata, retinand ca, in cadrul emisiunii din 4.07.2006, difuzata de Postul de Televiziune TV  si  realizata de paratul DB, acesta impreuna cu  paratul BM au purtat o discutie cu privire la mai multe subiecte de interes public, precum afaceri ilegale desfasurate in Romania, implicarea serviciilor de informatii si a politicienilor in astfel de afaceri etc.. Pe parcursul discutiei, paratii au facut  o serie de afirmatii la adresa reclamantilor ,apreciate de acestia din urma  ca fiind ofensatoare.
Astfel, paratul BM  a afirmat ca „doi asa-zisi oameni de afaceri arabi , libanezi mai bine zis, care au dobandit si cetatenie romana, fratii T, au reusit sa cumpere 12 Rematuri....Dupa ce au cumparat aceste Rematuri, au reusit sa cumpere prin metode dubioase, ba chiar ilegale, si baza de aprovizionare din Prahova, cea mai mare, si anume Comat Prahova”.Paratul a prezentat continutul antecontractului –promisiune cesiune de actiuni, care a stat la baza preluarii pachetului majoritar de actiuni de catre cei doi reclamanti la Comat Prahova si, apreciind implicarea fostului director al societatii in tranzactiile desfasurate, a apreciat ca „este imposibil sa nu fi avut partea lui din acest contract”. A mai precizat paratul ca acesti cetateni arabi si-au asigurat un spate deosebit, pentru ca  „peste tot se vorbeste ca ca au avut relatii absolut directe cu Dan Ioan Popescu si Adrian Nastase, in toate afacerile pe care le-au avut in Romania ”, iar notarul care a autentificat contractul prin care au fost preluate actiunile este „un om tare dubios”.
In cadrul aceleiasi emisiuni paratul  BM a afirmat in legatura cu reclamanta DM „iar mentorul lor in toate aceste activitati este o anume MD, care a lucrat ca secretar de stat in Ministerul Industriilor .Ea lucreaza si la firma lor , si asa mai departe, si ii ajuta in tot ce se face in Romania.”
Paratul DB, moderatorul emisiunii, in timpul discutiei purtate cu paratul  BM, a punctat anumite aspecte si a facut unele afirmatii apreciate de reclamanti ca ofensatoare ,facute cu  nerespectarea deontologiei profesionale , care il obliga sa ceara dovezi invitatului sau : „dosarul asta este o particica din Matusa Tamara”, „totul o sa dispara in maini din astea musulmane, teroriste. Acesta este jaf national, avand in vedere ca prim-ministrul este in cardasie cu baietii astia.”
       Dupa emisiunea din 04.07.2006, reclamantii au emis un comunicat de presa , publicat in ziarele „Jurnalul National” si „Gandul ” prin care au dezmintit toate afirmatiile facute in emisiunea din 04.07.2006 si au solicitat Centrului National Media un drept la replica.
      Reclamantilor li s-a acordat dreptul la replica, fiind invitati in emisiunea moderata de paratul DB, dar acestia au conditionat prezenta lor in emisiune de absenta paratului BM.
      Paratul BD a comunicat reclamantei DM imprejurarea ca la emisiune va fi invitat si paratul B, pentru a nu declansa „spirala ” replicilor si a contrareplicilor neproductive actului jurnalistic. Reclamantii au refuzat participarea la emisiune , afirmand ca prezenta paratului Breajan Marin ar reprezenta o incalcare a prevederilor art.58 din Decizia CNA nr.187/2006 .
      In ziua de 29.08.2006 , in cadrul emisiunii moderate de paratul BD a fost invitat din nou paratul BM  pentru a discuta, pentru cateva minute, printre alte subiecte abordate de moderator, in legatura cu preluarea de catre reclamantii  TZ si TA a mai multor societati Remat. In aceasta emisiune paratul BM  a afirmat ca reclamanta DM s-a prezentat celor de la Comat Prahova ca secretar de stat, ca aceasta este omul de incredere al celor doi libanezi. Paratul DB a facut unele comentarii in legatura cu finantarea gruparilor Hezbbolah si Hamas , pornind de la raportul Deparatamentului de Stat American .
      Analizand afirmatiile facute de cei doi parati in cadrul celor doua emisiuni prin prisma probelor administrate in cauza instanta a apreciat ca ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.998—999 C.civil, pentru a atrage raspunderea civila delicituala a paratilor. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale in temeiul art.998-999 Cod civil, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, prejudiciul, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia autorului faptei ilicite.
In analiza caracterului ilicit al faptei celor doi parati si a vinovatiei acestora  instanta a avut in vedere, pe langa dispozitiile art.998-999 cod civil,  dispozitiile constitutiei, ale conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, ale jurisprudentei curtii europene a drepturilor omului, dispozitiile declaratiei universale a drepturilor omului, ce fac parte din dreptul intern, conform art.11  din constitutie (dispozitiile constitutiei si ale conventiilor internationale ce reglementeaza libertatea de exprimare au fost invocate in aparare direct sau indirect de paratii persoane fizice .
      Constitutia Romaniei reglementeaza in articolul 30, incluzandu-l in categoria drepturilor fundamentale, dreptul la libera exprimare, enuntand atributele esentiale ale libertatii de exprimare si limitele exercitarii acestui drept. printre limitele exercitarii, alin. 6) al art.30 prevede protectia demnitatii, a onoarei, a vietii particulare a persoanei si a dreptului la propria imagine.
      ART. 31 din constitutie prevede dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, drept care  nu poate fi ingradit.
      Potrivit art.10 din Conventia Europeana a drepturilor omului, orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare.Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere.Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege , care constituie masuri necesare , intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
      Conventia si jurisprudenta acesteia au aplicabilitate directa in dreptul intern.
Art.19 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului prevede ca „orice persoana are dreptul la libertatea de opinie si de exprimare, ceea ce implica dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale si acela de a cauta, de a primi si de a raspandi , fara consideratii de frontiera, informatii si idei prin orice mijloace de exprimare”.
Cu privire la fapta ilicita instanta retine in primul rand ca mai multe afirmatii ale paratilor nu privesc fapte determinate ale reclamantilor sau ale colaboratorilor acestora, ci afirmatii cu caracter general sau judecati de valoare : notarul –un om dubios, reclamanta DM - omul de incredere al reclamantilor TZ, TA, etc. Acestea sunt aprecieri personale ale paratului Breajan Marin .
In ceea ce priveste afirmatiile paratului BM cu privire la preluarea ilegala a Comat Prahova de catre reclamantii TZ si TA, instanta a apreciat ca acestea nu au fost facute cu rea credinta, paratul intemeindu-si afirmatiile pe inscrisurile pe care le avea la dispozitie. Si in privinta metodelor folosite de reclamanti pentru preluarea Comat Prahova, apreciate de paratul BM ca fiind „dubioase, ba chiar ilegale”, instanta retine ca aceste aprecieri au caracter general, fiind intemeiate pe inscrisurile si declaratiile persoanelor implicate pe care paratul le avea la dispozitie, precum si pe cunostintele proprii dobandite in calitate de fost ofiter SRI.
Instanta nu va analiza legalitatea actelor si faptelor juridice ale reclamantilor, nefiind investita cu o astfel de cerere, dar pentru a constata caracterul ilicit al faptei paratilor si vinovatia acestora, trebuie sa analizeze cel putin aparenta acestor acte si fapte, invocate de paratul BM in emisiunile realizate de paratul BD. 
      Reclamantii TZ si TA au sustinut ca au devenit membri ai Asociatiei Comat Pas Prahova in conformitate cu Statutul Asociatiei si cu Hotararea Consiliului de Administratie din 21.01.2005, iar in aceasta calitate, in baza prevederilor art.20 din Statutul Asociatiei, au cumparat un pachet de 298.718 actiuni de la un alt membru PAS , pentru care au achitat suma de 7.467.950.000 lei, operatiunea realizandu-se intre membrii Asociatiei PAS, nu era supusa dispozitiilor Legii nr.297/2004 si nici Regulamentelor CNVM.
  Din analiza inscrisurilor depuse de parti la dosarul cauzei instanta retine in primul rand ca reclamantii nu au devenit membri ai Asociatiei Pas anterior dobandirii actiunilor, asa cum   sustin.
      Acestia nici nu indeplineau de altfel, conditiile pentru a fi primiti in Asociatie. Potrivit  ART. 16 din OUG 88/1997, pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra actiunilor emise de o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, salariatii, membrii consiliului de administratie sau pensionarii cu ultimul loc de munca la respectiva societate comerciala pot constitui asociatii potrivit prevederilor prezentei sectiuni. Asociatia este o persoana juridica de drept privat, fara scop lucrativ, constituita din persoanele prevazute la alineatul precedent, in scopul dobandirii de actiuni emise de societatile comerciale. Alin. (3) al aceluiasi articol prevede ca in cadrul unei societati comerciale se pot constitui una sau mai multe asociatii, formate, dupa caz, din: a) salariati ai respectivei societati comerciale si/sau pensionari cu ultimul loc de munca la aceasta; b) membrii consiliului de administratie si salariati. Conform art. 17 din acelasi act normativ, pot face parte dintr-o asociatie urmatoarele categorii de salariati, dupa caz: a) salariatii societatii comerciale, cu contract individual de munca incheiat pe durata nedeterminata; b) salariatii societatii comerciale, cu contract individual de munca incheiat pe durata determinata, cu program de lucru normal sau de cel putin o jumatate de norma.
      Art.11 din Statutul Asociatiei Comat Pas Prahova prevede ca  „Orice persoana care indeplineste conditiile de la art.10 poate adera la asociatie, ulterior constituirii acesteia , pe baza cererii-contract, cu aprobarea CA si respectarea criteriilor de alocare a actiunilor ”
      Reclamantii  TA si TZ nu indeplineau conditiile prevazute in art.10 din Statutul Societatii, neavand calitatea de salariati, membri ai conducerii  pensionari cu ultimul loc de munca la societate, furnizori sau beneficiari si nu exista nici o hotarare a Adunarii Generale sau o aprobare a consiliului de Administratie  pentru primirea reclamantilor in Asociatie. Primirea lor in Asociatie a avut loc practic printr-un artificiu, confirmarea lor ca membri ai asociatiei avand loc dupa cesionarea actiunilor (filele 128-129) desi, potrivit art.17 din Statutul Asociatiei, actiunile dobandite de Asociatie se puteau transmite membrilor Asociatiei. Astfel, la data de 21.01.2005 nu s-a discutat primirea in Asociatie a celor doi reclamanti, asa cum sustin acestia, ci  s-a aprobat cesiunea unui pachet de actiuni din partea lui TM catre firma T ,pentru considerente de natura financiara.
      Analizand procesul verbal incheiat cu aceasta ocazie, rezulta ca nu s-a luat in discutie nicio cerere de primire a reclamantilor in asociatie, conform art.11 din Statut, dupa analiza conditiilor prevazute de lege si statut pentru primirea in asociatie. Cererile depuse de reclamanti la dosarul prezentei cauze pentru primirea lor in Asociatie nu au data certa si nici un numar de inregistrare. In tot cuprinsul procesului verbal este mentionata firma T ca dobanditor al pachetului majoritar de actiuni, la propunerea numitului TM, mentionandu-se chiar avantajele si conditiile pentru cesionarea actiunilor catre firma reclamantilor, astfel incat nu se poate aprecia ca fiind o eroare materiala mentiunea firmei reclamantilor in cuprinsul procesului verbal , si nu reclamantii ca persoane fizice. In sedinta consiliului de administratie al Asociatiei Comat Pas Prahova din data de 21.01.2005 s-a convenit ca actiunile detinute de membrii asociatiei sa fie vandute numitului TM, ca ulterior acesta sa le vanda catre firma T.
Se poate retine astfel ca in sedinta din 21.01.2005 s-a aprobat transmiterea din detinerea Asociatiei Comat Pas Prahova a 51 % din drepturile de vot ale Asociatiei catre firma T, operatiune ce incalca dispozitiile legale sus mentionate.
      La data de 27.01.2005 au fost incheiate  intre numitul TM si 60 membri ai asociatiei contracte de transmitere actiuni cu pretul de 25.000 lei actiune . La aceeasi data, printr-un act sub semnatura privata, reclamantii in calitate de imprumutatori au convenit cu numitul TM, in calitate de imprumutat,  acordarea unui imprumut in cuantum de 4500000000 lei in scopul dobandirii de la imprumutat de la membrii Asociatiei , prin transmitere, in conditiile statutului Asociatiei, 176628 actiuni, la care se adauga cele 121500 actiuni proprietatea imprumutatului, urmand ca acesta din urma sa cesioneze imprumutatorilor la final un total de cel putin 51,61 actiuni. Prin adresa nr.1812/28.01.2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a confirmat Asociatiei Comat Pas Prahova plata integrala a actiunilor cumparate in baza contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr.294/1995.
      La data de 03.02.2005 persoana fizica TM, in calitate de cedent a cesionat un numar de 298.718 actiuni cu valoarea de achizitie de 25101,9 lei/actiune persoanelor fizice TZ si TA, valoarea de cedare fiind de 25000 lei/actiune.
  S-a confirmat apoi celor doi reclamanti calitatea de membri ai asociatiei, ca urmare a solicitarilor inregistrate la data de 14.12.2004.
      Implicarea numitului TM in preluarea de catre cei doi reclamanti a Comat Prahova este evidenta si de natura a crea suspiciuni cu privire la interesul sau in preluarea pachetului majoritar de actiuni la Comat Prahova. Astfel, sub conducerea sa, societatea a ajuns intr-o stare financiara grava, inregistrand numeroase datorii la mai multe categorii de creditori, o parte din acestia demarand procedura de executare silita impotriva societatii. TM a fost cel care a pus in discutia consiliului cesionarea de actiuni catre cei doi reclamanti si a actionat ca intermediar in procesul de preluare a actiunilor. A sustinut sistematic in toate sedintele Consiliului sau adunarii Generale pozitia reclamantilor, mai ales cu privire la vanzarea activelor societatii. Mai mult, desi numitul TM a imprumutat de la reclamanti suma de 4.500.000.000 ROL pentru plata actiunilor neachitate, acesta a achitat in contul Asociatiei suma totala de 957.422.192 ROL  pentru achitarea integrala a actiunilor (fila 38) .
      In ceea ce priveste controalele efectuate, invocate atat de reclamanti in cererea de chemare in judecata, cat si de parati in cadrul celor doua emisiuni, instanta retine ca acestea au avut ca obiect indeplinirea de catre reclamanti a  obligatiilor fiscale si nu legalitatea preluarii actiunilor. Astfel, conform procesului-verbal din 13.09.2005, in urma controlului efectuat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, s-a stabilit ca nu au fost stabilite obligatii fiscale suplimentare,  pretul cesiunii fiind convenit si achitat  la valoarea de 25000 lei pentru fiecare, sub valoarea nominala de 25101,9 lei, astfel ca nu exista nici o obligatie fiscala in sarcina cesionarilor care sa fie datorata si retinuta la cedent.
Ori, tocmai cesionarea actiunilor sub valoarea lor nominala poate crea suspiciuni cu privire la tranzactia incheiata.
  Si procesul verbal din 09.08.2006 intocmit de inspectorii din cadrul Activitatii de Control fiscal Prahova, sesizati cu verificarea legalitatii de cesionare a actiunilor detinute de membrii Asociatiei Salariatilor Comat Pas catre reclamanti, legalitatea acceptarii rambursarii creditelor bancare contractate de SC Comat Prahova SA, de catre cei doi cetateni straini, in schimbul ipotecarii activelor imobilizate ale societatii, neeevaluate la zi si fara aprobarea AGA, respectiv daca s-a respectat legislatia in vigoare cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare a activelor societatii sub nr. 3476/11.11.2005 cu SC V SRL Ploiesti, mentioneaza ca mai multe aspecte cu privire la legalitatea anumitor operatiuni si acte juridice, excede competentei organelor financiar-fiscale stabilite prin OG nr.92/2003, organele de inspectie analizand  cu ocazia controlului numai obligatiile fiscale generate de operatiunile in cauza.
Ori, paratii au discutat in cadrul emisiunilor televizate cu privire la legalitatea preluarii actiunilor la Comat SA Prahova, si nu cu privire la obligatiile fiscale ale reclamantilor sau societatilor controlate de acestia.
      Creeaza, de asemenea, mari suspiciuni tranzactiile incheiate intre cei doi reclamanti, SC Comat Prhova  SA si SC V SRL. Astfel, prin contractul de cesiune de creante din 07.11.2005,  TZ si TA au cesionat o creanta de 11.690.000 lei , reprezentand contravaloare contracte de subrogatie , dobanda aferenta , cheltuieli de executare si contravaloare cesiune SC V SRL, fara nici o contraprestatie din partea acesteia. Reclamantii aveau calitatea de asociati si administratori ai acestei societati. Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3476 /11.11.2005 de notarul public, SC Comat Prahova SA , prin directorul general TM, a vandut SC V SRL  in contul creantei de 11690000 lei cedate de cei doi reclamanti 8 imobile, terenuri si constructii, situate in municipiul Ploiesti. Acest contract a fost ratificat cu 7 luni mai tarziu. Adunarea Generala Extraordinara din 21.06.2006 a ratificat contractul de vanzare –cumparare nr.3476/11.11.2005, a ratificat modificari operate in statutul societatii, a ratificat desfiintarea si radierea unor  puncte de lucru.
      Vanzarea activelor societatii a fost hotarata in doua sedinte ale Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din 04.08.2005 , respectiv 16.09.2005.
      La data de 04.08.2005, cu ocazia Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor, pentru aprobarea vanzarii de active pana la acoperirea datoriilor societatii Procesul  verbal incheiat cu ocazia acestei adunari a fost semnat cu obiectiuni (fila 261) .
      In obiectiuni, presedintele Consiliului de Administratie a consemnat ca la data cand s-a tinut sedinta Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din 04.08.2005 , membrii Consilului de Administratie nu indeplineau conditiile legale , conf art.140, 141 din Legea nr.31/90 rep., raportul de evaluare prezentat in sedinta si discutat nu era semnat, stampilat si era subevaluat, raportul nu a fost pus la dispozitia actionarilor cu 5 zile inaintea sedintei etc. Acest proces verbal a fost prezentat instantei de catre reclamanti fara obiectiunile consemnate de presedintele Consiliului de Administratie si, desi au fost acordate mai multe termene pentru prezentarea integrala a acestuia, reclamantii nu au depus varianta integrala, fiind necesara emiterea unor adrese pentru prezentarea acesteia .
      Instanta a retinut astfel ca reclamantii nu si-au exercitat cu buna credinta drepturile si obligatiile procesuale, ascunzand aspecte de natura sa duca la aflarea adevarului si justa solutionarte a cauzei.
      Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 16.09.2005 a hotarat aprobarea vanzarii de active pana la acoperirea datoriilor societatii .
       In aceste Adunari insa  la care a participat si reclamanta DM, cei doi reclamanti detineau peste 50 % din actiuni, avand posibilitatea sa ia orice  hotarare doreau.
      Si adunarea Generala Extraordinara din 21.06.2006 a hotarat vanzarea de active, cu votul preponderent al reclamantilor, actionari majoritari.
      In raspunsurile la interogatoriul propus de paratul BM reclamantului TA, cu privire la  aspectele discutate in cele doua emisiuni, acesta a dat raspunsuri evazive sau a evitat sa raspunda la mai multe intrebari, ce ar fi trebuit sa lamureasca aspecte importante ale chestiunilor in litigiu,  in timp ce reclamantul lipsa nu s-a prezentat pentru a raspunde la interogatoriu, imprejurare apreciata de instanta ca o recunoastere a imprejurarilor invocate de paratul BM in cuprinsul interogatoriului.
      Reclamantul TA a precizat in raspunsurile la interogatoriu ca nu tine minte daca a completat cererea de subscriere a actiunilor, ca nu intelege intrebarile referitoare la inregistrarea si autentificarea contractului de imprumut in valoare de 4,5 miliarde ROL, respectiv rambursarea creditelor fara a se publica o hotarare AGA , conform Legii 297/2004. A mai precizat ca a negociat dobanda de 7780.000.000 lei in calitate de comerciant, cu consiliul de Administratie a SC Comat, dar nu stie sa existe un contract in acest sens, a dobandit foarte multe Remat-uri in Romania si nu a fost consiliat de nimeni.  
      Cu privire la reclamanta DM, fost direct in Ministerul Industriilor o perioada indelungata, apoi director general al unei societati controlate de cei doi reclamanti,  instanta retine ca a fost implicata in procesul de preluare a actiunilor si de vanzare a activelor. A facut parte din comisii ce au hotarat vanzarea activelor, a actionat ca mandatar al celorlalti doi reclamanti la mai multe tranzactii:  8 filele 108, 110, 112-119, 122-124 , activitatea sa putand  justifica aprecierea de om de incredere al reclamantilor Tawil facuta de paratul Breajan.
      In ceea ce priveste sustinerile paratului cu privire la implicarea politicului si organelor SRI in activitatile desfasurate de oamenii de afaceri , aceste aspecte puteau fi cunoscute de parat in exercitarea atributiilor de serviciu si din disutiile purtate de cei implicati. De altfel, sunt de notorietate presiunile si influentele exercitate de unii politicieni, care in prezent sunt cercetati penal, pentru a favoriza anumiti oameni de afaceri.
      Actionarii minoritari ai SC COMAT Prahova SA, au formulat plangeri penale impotriva fostului director general si presedinte al Asociatiei TM si impotriva celor trei reclamanti, plangeri aflate in curs de solutionare. Si in presa locala au aparut articole referitoare la modul in care reclamantii au dobandit pachetul majoritar de actiuni. Paratul BM, in calitate de presedinte al Organizatiei a sesizat DNA cu privire la cei trei reclamanti. Neregularitatile sesizate de paratul  BM in emisiunile paratului BD au fost descrise si comentate pe larg si in presa locala.
      Cu privire la sursele de informare folosite de paratii  BM si BD in realizarea emisiunilor instanta retine ca acestia au avut la indemana inscrisuri care sustineau punctul de vedere prezentat.
      De altfel, este dificil de stabilit de catre jurnalist veridicitatea absoluta a informatiilor care ii parvin. Chiar in masura in care sunt verificate, acesta nu poate fi sigur de adevarul acestora. Este suficienta insa dovedirea de catre parati a faptului ca la data aducerii la cunostinta publicului, toate indiciile de care dispunea, potrivit deontologiei profesionale, conduceau la concluzia ca faptele afirmate sau imputate erau adevarate. Faptul ca persoana vizata de aprecieri se poate simti lezata, conform unor aprecieri personale, subiective, raportat la o anumita stare afectiva a fiecarei persoane, la o anumita perceptie a sensului cuvintelor si in functie de anumite exigente personale, nu poate determina existenta caracterului insultator al expresiei.
Pentru a surprinde caracterul ilicit al faptei si pozitia psihica a faptuitorului trebuie sa se aiba in vedere fapta si conditiile in care aceasta a fost savarsita. Se impun a fi analizate, de asemenea, mobilul si scopul savarsirii faptei.
      In practica judiciara se considera ca lipseste caracterul ilicit al faptei si vinovatia faptuitorului atunci cand acesta a fost de buna credinta.
      Aceeasi solutie a fost impusa in jurisprudenta Curtii Europene. Pentru a rezolva o cauza concreta, Curtea Europeana ia in considerare si alte elemente: calitatea specifica pe care o poate avea autorul discursului (ziarist, fost ofiter SRI), tipul discursului (vizand domeniul politic social), persoana lezata, posibilitatea de a folosi alte exprimari, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul si impactul acestuia, locul unde a fost tinut discursul si publicul tinta caruia ii era adresat acesta.
      Hotararile Curtii indica clar principiul conform caruia adevarul obiectiv al afirmatiilor nu trebuie sa fie singurul criteriu luat in considerare de instante in situatia in care analizeaza o acuzatie de atingere adusa onoarei, demnitatii si reputatiei unei persoane, elementul determinant trebuind sa fie buna credinta a autorului afirmatiilor care afecteaza reputatia reclamantului, ce s-a bazat pe informatii credibile.
      Libertatea jurnalistica cuprinde si recurgerea la o anume doza de exagerare, chiar de provocare.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca analiza cazurilor privind libertatea presei va fi puternic marcata de calificarea discursului ca referindu-se la fapte sau judecati de valoare, precum si de atitudinea subiectiva a reclamantului in momentul comiterii faptei.
Existenta faptelor poate fi dovedita, in timp ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil de probatiune, cand vizeaza opinia subiectiva a unei persoane fata de un fapt.
      Comentariile paratului BD cu privire la organizatiile musulmane teroriste, finantarea acestora, intemeiate pe raportul Departamentului de Stat American, dosarul parte din dosarul Matusa Tamara, desi au un caracter provocator, nu ii privesc in mod direct pe cei doi reclamanti de origine libaneza, ori nu ii pot afecta. Paratul a facut doar o paralela in ceea ce priveste obtinerea de venituri, nu i-a acuzat pe reclamanti de organizarea de activitati teroriste sau de finantarea unor astfel de activitati.
      Instanta a retinut, din coroborarea probelor administrate, ca paratii au avut o baza temeinica de argumentare si au avut un interes legitim al criticii, in contextul dezbaterii publice libere, in conditiile in care multe din actele si faptele despre care s-a discutat in emisiune nu au o aparenta de legalitate sau moralitate, dupa cum s-a retinut, iar aspectele puse in discutie sunt de interes public. Afirmatiile paratilor au contribuit la discutarea unor subiecte de interes public, nefiind indreptate catre lezarea inutila a reputatiei reclamantilor, chiar daca este posibil ca o asemenea lezare sa fi avut loc .
       Libertatea de exprimare sta chiar la baza notiunii de „societate democratica” .Aceasta constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice , una din conditiile primordiale ale progresului sau si ale implinirii individuale a membrilor sai.
      Art.10 apara discutarea oricaror subiecte care intereseaza opinia publica in general sau un segment al acesteia.Exemple in acest sens sunt afirmatiile privind functionarea institutiilor publice sau cele referitoare la activitatea unor persoane aflate in funtii de decizie, atat publice, cat si private. Marja de apreciere a autoritatilor nationale in aceste cazuri este foarte redusa. Art.10 lasa foarte putin loc restrictiilor care vizeaza discursul politic sau dezbaterile asupra chestiunilor de interes general (Murphy c. Irlandei).
      Pentru a justifica pozitia privilegiata pe care discursul privind personalitatile publice  il ocupa, Curtea a pus accentul pe dreptul opiniei publice de a fi informata cu privire la chestiunile ce prezinta un interes public. Acestui drept ii corespunde o obligatie a ziaristirilor de a raspandi informatii si idei , indeplinindu-si astfel rolul de „caine de paza al democratiei”:  daca presa nu trebuie sa  depaseasca anumite limite , tinand mai ales de protectia drepturilor si reputatiei altora, si a necesitatii de a impiedica divulgarea informatiilor confidentiale, ii revine totusi obligatia de a comunica, cu respectarea responsabilitatilor si indatoririlor  sale, informatiile si ideile asupra chestiunilor politice ca si asupra altor teme de interes general.
      Prin urmare, pe langa punerea in balanta a doua interese contrare ( dreptul ziaristului de a se exprima, pe de o parte, si interesul statului de a limita libertatea de exprimare pentru a atinge scopurile legitime enumerate in paragraful 2 al art. 10, printre care un rol aparte il ocupa necesitatea de a proteja reputatia persoanelor vizate de discursul critic, pe de alta parte) mai intervine in cazul libertatii presei si un al treilea interes, cel al societatii de a exercita un control eficient asupra actiunilor personalitatilor aflate in functii de conducere sau asupra persoanelor ce pot influenta scena politica si economica. Deoarece acest control se exercita intr-o mare masura prin intermediul presei, jurisprudenta Curtii de la Strasbourg a considerat ca aceasta joaca un rol esential pentru existenta si buna functionare a unei democratii transparente. Prin urmare, de fiecare data cand se va constata ca suntem in prezenta unei exercitari cu buna credinta a exercitarii presei intr-o chestiune de interes general, autorul este aparat de dispozitiile art.10 din Conventie.
      In jurisprudenta sa Curtea a apreciat ca autoritatilor nationale le revine nu numai obligatia negativa de a nu stanjeni in nici un fel exercitiul liber al libertatii de exprimare, dar si obligatia pozitiva de a asigura exercitiul lor intr-o maniera care sa permita realizarea pluralismului de opinii si idei.
      Libertatea de exprimare acopera nu numai informatiile si ideile primite favorabil sau cu indiferenta, ori considerate inofensive, dar si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza. Acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei, spiritului deschis, fara de care nu exista societate democratica sau progres.
Fata de intreg materialul probator administrat instanta a apreciat ca afirmatiile celor doi parati se incadreaza in limitele libertatii de exprimare ocrotite de art.30 din Constitutie si de art.10 din Conventie. Acestia au urmarit sa aduca in atentia publicului probleme de interes general, nu au urmarit sau acceptat atingerea onoarei sau reputatiei reclamantilor, demersul lor fiind motivat de necesitatea unei dezbateri publice asupra preluarii de actiuni la firmele de stat privatizate , implicarea politicienilor si ofiterilor SRI in mediul de afaceri. Paratii au efectuat verificari corespunzatoare, au facut acuzatii pe baza unor fapte reale si au fost convinsi permanent, pe baza informatiilor culese, de adevarul celor afirmate. Potrivit jurisprudentei Curtii Europene, nu este important ca autorul afirmatiilor sa fie ziarist profesionist, aceeasi protectie fiind acordata si altor persoane care isi exprima opiniile prin intermediul mass -media.
De asemenea, informatiile prezentate de parati s-au subsumat notiunii de „informatii de interes public” si nu au prezentat aspecte tinand de viata privata a reclamantilor.
Elementele cazului au permis instantei sa se traga concluzia ca paratii au urmarit sa-si indeplineasca cu buna credinta sarcina de a informa opinia publica asupra unor chestiuni de interes public, au incercat sa aduca la cunostinta publicului un minimum de informatii in legatura cu o situatie speciala, intelegand sa avertizeze publicul atunci cand a fost cazul, asupra caracterului incert al informatiei si nu au fost determinati in demersul lor de existenta vreunei animozitati personale sau de intentia de a leza in mod gratuit si nejustificat reputatia reclamantilor, astfel incat se poate trage concluzia ca ne aflam in prezenta unui demers jurnalistic legitim.
      Intrucat paratii au actionat in limitele legitime ale libertatii de exprimare, instanta a apreciat ca acestia nu au savarsit o fapta ilicita in sensul art.998.999 C.civil si nu au actionat cu vinovatie, astfel incat obligarea lor la plata unor despagubiri catre reclamanti ar reprezenta o incalcare a art.10.din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In ceea ce priveste parata S.C. CM  S.R.L. instanta a retinut ca, pentru a fi atrasa raspunderea civila delicituala a acesteia, trebuie in primul rand indeplinite conditiile raspunderii in persoana prepusului sau. Avand in vedere ca aceste conditii nu sunt indeplinite, dupa cum s-a retinut mai sus, cererea impotriva acesteia este, la randul sau, neintemeiata.
Hotararea instantei de fond a devenit irevocabila prin renuntarea reclamantilor la recursul declarat impotriva acesteia (incheierea din 26.06.2007 data de Tribunalul Bucuresti Sectia a III a Civila in dosarul nr. 11705/303/2006).
??

??

??

??




1