Actiune revocatorie
(Sentinta civila nr. 2801 din data de 27.02.2015 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti)Dosar nr.
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 2801
Sedinta publica din data de 27.02.2015
Instanta constituita din:
Presedinte
Grefier
Pe rol solutionarea cauzei civile privind pe reclamanta si pe paratii, avand ca obiect actiune revocatorie.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica de la 05.02.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru 20.02.2015, 27.02.2015 cand, in aceeasi compunere, a hotarat urmatoarele:
INSTANTA,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.03.2014, sub nr. de dosar reclamanta in contradictoriu cu paratii, a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna anularea contractului de imprumut cu garantie imobiliara incheiat intre parata in calitate de imprumutator- creditor ipotecar, pe de o parte si in calitate de imprumutat -garant ipotecar, autentificat sub numarul /06.11.2012 la Birou Notarial MELANIA POPA SI ASOCIATII", avand ca obiect suma de 35.000 euro, garantat cu dreptul de ipoteca asupra apt. nr. 30 situat in Bucuresti, sector 3.
In fapt,se sustine ca la data de 04.05.2012 reclamanta a incheiat cu al carei administrator era numitul, contractul de vanzare-cumparare cu numarul /04.05.2012 ce are ca obiect furnizarea de materii prime. Conform prevederilor contractuale de la art. 6, ca si garantie a fost emis Biletul la Ordin seria . in suma de 150.000,00 lei avalizat de numitul.
In urma datoriilor acumulate de catre, reclamanta a inteles sa se foloseasca de garantia pe care o avea, astfel ca, 1a data de 02.08.2012 a introdus la plata biletul la ordin avalizat, insa acesta a fost refuzat pe motiv de lipsa totala disponibil in cont|". Ulterior, a investit B.O cu formula executorie in vederea inceperii procedurilor pentru recuperarea creantei prin intermediul executorului judecatoresc.
Reclamanta a sustinut ca la data de 03.09.2012 a solicitat Bej X inceperea procedurii de executare impotriva debitorului si a avalistului. In acest sens, la data de 07.09.2012, BEJ X a solicitat Judecatoriei Sector 3 incuviintarea executarii silite a titlului executoriu- B.O. seria asupra debitorului.Ca urmare a incuviintarii executarii silite, la Bej se deschide dosarul executional /2012 si se efectueaza primele acte de procedura. La data de 06.11.2012, BEJ X trimite catre paratul o somatie cambiala prin care acesta era somat ca in termen de 1 zi de la primirea acesteia sa achite suma de 157.397,30 lei compusa din debitul de 150.000,00 si cheltuieli de executare.
Mentioneaza ca potrivit procesului-verbal de predare din data de 07.11.2012, somatia cambiala a fost predata de catre agentul procedural numitului, astfel ca procedura a fost realizata iar paratul de la aceasta data avea cunostinta de executarea inceputa impotriva sa in calitatea de avalist al biletului la ordin pentru...
Mai arata reclamanta ca in urma adreselor trimise de catre executor la Primariile de sector ale Capitalei cat si catre A.N.A.F pentru a afla ce bunuri mobile sau imobile pot fi urmarite in vederea indestularii creantei noastre, la data de 23.10.2012 a primit de la Primaria Sector 3- Directia Impozite si Taxe locale un raspuns prin care era anuntata ca numitul figureaza cu un imobil situat in Bucuresti, sector 3; si un autoturism marca ...
Dupa emiterea somatiei cambiale din data de 06.11.2012, ca urmare a raspunsului primit de la primaria sector 3 , BEJ X a emis somatia nr. /2012 catre O.C.P.I.- Bucuresti, B.C.P.I.- Sector 3 prin care se solicita notarea somatie de plata, bunul intrand astfel in faza de indisponibilizare.
Au fost continuate procedurile de executare asupra imobilului din strada , efectuandu-se evaluarea acestuia in data de 01.02.2013 precum si instiintarea tertilor interesati, urmand a fi stabilita data la care sa aibe loc prima procedura de scoatere la vanzare prin licitatie.
Precizeaza reclamanta ca la data de 15.02.2013 a fost contactata de catre BEJ X care ne anunta ca in urma procedurii de instiintare a tertilor interesati, la sediul sau s-a prezentat numita care le-a prezentat un contract de imprumut garantat cu ipoteca tocmai pentru imobilul ce se afla in faza de executare pentru indestularea creantei, solicitand ca si in ceea ce o priveste, paratul nu si-a repectat obligatiile si ca intelege sa adjudece bunul in cuantumul creantei sale.
De asemenea, sustine ca in lamurirea acestei situatii a fost scos un nou extras de carte funciara pentru imobilul din strada si s-a constatat ca la data de 16.11.2012 a fost intabulat un drept de ipoteca in favoarea paratei, cu doar trei zile inainte de inregistrarea somatiei imobiliare din data de 19.11.2012 a BEJ X.
In mod evident, acest drept de ipoteca a fost inscris in scopul de a face imposibila executarea pentru indestularea creantei, fiind creat un prejudiciu prin atragerea unei stari de marire a insolvabilitatii a debitorului.
Contractul de imprumut garantat cu ipoteca autentificat sub numarul a fost incheiat la data de 16.11.2012, la 9 zile dupa ce paratul a primit prin intermediul agentului procedural somatia cambiala, avand astfel cunostinta de procedura de executare ce se desfasura asupra bunurilor din patrimoniul sau.
Reclamanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile art. 1562 Cod Civil, intrucat contractul de imprumut garantat cu ipoteca dintre paratii este Incheiat intre momentul luarii la cunostinta de executarea silita prin primirea somatiei cambiale si momentul notarii la Cartea Funciara de catre Bej X a somatiei /2012, in timp ce paratii au de fapt domiciliul comun in Bucuresti, in strada Dinamicei nr. 20, sector 3.
De asemenea, arata ca respectivul contract de imprumut este incheiat pentru suma de 35.000 euro care transformata in lei este echivalentul creantei pentru care a cerut executarea. Sustine ca incheierea unui contract de imprumut intre doua persoane ce au acelasi domiciliu, pentru o suma in euro echivalenta cu suma cu care una dintre parti urma sa fie executata si incheiat in perioada desfasurarii procedurilor de executare silita, dovedeste in mod clar o incercare de diminuare a bunurilor debitorului care pot fi urmarite, fraudandu-se astfel dreptul unui creditor de a-si indestula creanta in conditiile art. 2324 Cod Civil.
In drept, invoca art. 1562, 2324 Cod Civil
Odata cu cererea de chemare in judecata a depus un set de inscrisuri, respectiv Contractul de iprumut garantat cu ipoteca, Extras de carte funciara, somatie cambiala, p-v de predare somatie cambiala, somatie imobiliara, cerere de incuviintare a executarii silite, Raspuns primaria Sector 3.
La data de 13.05.2013 paratul a formulat Intampinare solicitand respingerea cererii ca neintemeiata.
Paratul sustine ca pentru ca actiunea pauliana sa fie admisibila, este necesar a fi indeplinite urmatoarele conditii cumulative, lipsa uneia atragand caracterul neintemeiat al cererii de chemare in judecata: actul intocmit de catre debitor cu un tert sa fie prejudiciabil pentru creditor, prin actul incheiat debitorul sa isi fi marit ori sa isi fi creat o stare de insolvabilitate iar aceasta imprejurare sa fi fost cunoscuta de catre subdobanditorul bunului (cu alte cuvinte, sa existe o complicitate la frauda a tertului achizitor ori cocontractant, in virtutea principiului fraus omnia corrumpit, actul intocmit avand un caracter fictiv si drept unic scop sustragerea debitorului de la urmarirea bunurilor de catre creditorul ce are impotriva sa o creanta).
Arata ca intre reclamanta a fost incheiat contractul de vanzare cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012, creditoarea avand calitatea de vanzator furnizor. In baza art. 6 din contractul sus-amintit beneficiarul a constituit in favoarea furnizorului o garantie imobiliara prin ipoteca de rangul I in valoarea de cel putin 30.000 Euro si interdictie de grevare si instrainare, obligandu-se sa se pastreze o singura ipoteca pe imobil si sa suplimenteze garantiile la cererea furnizorului. De asemenea, tot ca si garantie a fost emis biletul la ordin seria in suma de 150.000 lei, emis la data de 13.03.2012, avand data scadenta la 02.08.2012 si avalizat de catre paratul.
Prin urmare, astfel cum rezulta si din cuprinsul contractului de vanzare cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012, eventualele datorii comerciale decurgand din aceasta conventie au fost garantate, potrivit art.6, prin constituirea unei garantii imobiliare - ipoteca de rangul I -
In acest sens, a fost incheiat contractul de ipoteca imobiliara autentificat sub nr. ..8/04.05.2012 la BNP Y, reclamanta acceptand in garantie imobilul situat in localitatea Zimnicea, str ., jud. Teleorman pentru garantarea obligatiei asumate de catre conform contractului de vanzare cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012.
Asa fiind, sustinerile reclamantului din actiunea introductiva sunt inexacte intrucat creanta derivand din acest contract nu a fost garantata numai cu biletul la ordin avalizat de catre paratul ci si cu imobilul situat in localitatea Zimnicea, str. , jud. Teleorman, indestulator pentru acoperirea creantei pe care o invoca
Sustine paratul ca in fapt reclamanta nu se poate indrepta, pentru indestularea creantei sale, cu prioritate impotriva avalistului, fara a incerca, mai intai, sa recupereze creanta pe calea garantiei reale imobiliare (in cazul de fata, ipoteca de rangul I instituita asupra imobilului situat in localitatea Zimnicea, str , jud. Teleorman). Cu atat mai mult, contractul de ipoteca asupra apartamentului nr situat in Bucuresti, str. (fosta ), , sector 3 nu reprezinta un act fraudulos, intocmit in scopul sustragerii paratului de la executarea obligatiei ce deriva din raporturile contractuale amintite anterior intrracat acesta nu reprezinta un act fictiv, fiind intocmit in forma autentica iar suma de bani a fost remisa cu titlu de imprumut in fata notarului, actul autentic avand rol inclusiv de chitanta descarcatoare.
De asemenea, arata ca simpla incheiere a unui act de dispozitie asupra unui bun imobil (in cazul de fata constituirea unei ipoteci in baza unui contract de imprumut al carui caracter fictiv nu a fost dovedit) nu este apta sa conduca sine qua non la concluzia evidenta si indubitabila ca scopul real a fost micsorarea patrimoniului debitorului si sustragerea acestuia de la urmarire silita, cu atat mai mult cu cat asupra imobilului ipotecat prin contractul a carui anulare se solicita mai apasa o sarcina (numita avand un drept de abitatie viagera).
Paratul arata ca in fapt, reclamanta este beneficiara unui contract de ipoteca valabil incheiat, avand drept obiect imobilul situat in localitatea Zimnicea, str. , jud. Teleorman, imobil care depaseste cu mult valoarea creantei invocate (35.000 Euro), iar prin contractul de ipoteca nou-incheiat drepturile si interesele patrimoniale ale reclamantei nefiind lezate in niciun fel.
Odata cu Intampinarea s-a depus un set de inscrisuri, respectiv imputernicire avocatiala, contractul de ipoteca imobiliara autentificat sub nr. /04.05.2012 la BNP Y, declaratie de suport tehnic si financiar autentificata sub nr. /04.05.2012 la BNP Veritas.
La data de 19.05.2013 parata a formulat intampinare solicitand instantei sa respinga ccererea ca neintemeiata aratand ca in luna decambrie 2012 paratul i-a solicitat un imprumut de 35000 Euro care i-a acordat-o cu constituirea unei garantii imobiliare, suma urmana a-i fi restituita de catre acesta la data de 16.11.2013 potrivit conventiei.
In acest sens s-a incheiat contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /16.11.2012 de B.N.P. Z, constituindu-se o ipoteca asupra apartamentului nr. 30 situat in Bucuresti, str. ( fosta ), . , proprietatea paratului, ipoteca care a fost inscrisa Cartea Funciara a imobilului ipotecat.
La data incheierii contractului de imprumut apartamentul nr. 30 nu era grevat de sarcini, servituti sau creante asa cum rezulta din extrasul de carte funciara pentru autentificare nr. /12.11.2012 eliberat de B.C.P.I. Bucuresti sect. 3 si nici de creante fiscale asa cum rezulta din certificatul de atestare fiscala nr. din data de 15.11.2012 emis de catre Consiliul Local Sector 3 Bucuresti - D.I.T.L., atat extrasul de carte funciara pentru autentificare cat si certificatul de atestare fiscala facand parte integranta din contractul de imprumut incheiat.
In consecinta, sustine parara ca nu-i poate fi imputata lipsa de diligenta a reclamantei de a solicita si obtine notarea in Cartea Funciara a dreptului sau de creanta sau cel putin instituirea unei interdictii de instrainare sau grevare cu sarcini asupra apartamentului nr. situat la adresa de mai sus ; in conditiile in care , cu mult timp inainte de incheierea contractului de imprumut, debitorul incepuse sa acumuleze datorii fata de reclamanta, lucru recunoscut de altfel de catre reclamanta chiar prin cererea de chemare in judecata. Astfel incat este culpa reclamantei ca, din momentul in care si-a dat seama ca debitorul a devenit rau platnic, nu a depus diligente pentru a-si asigura indestularea creantei sale de la debitor sau de la avalistul si de a face cunoscut tertilor ca are o creanta impotriva debitorul si a avalistului.
Cu privire sustinerea reclamantei referitoarea la faptul ca la data incheierii contractului de imprumut paarata si paratul aveau acelasi domiciliu ar dovedi incercarea de fraudare a dreptului de creanta al acesteia, parata sustine ca suma imprumutata este de 35000 Euro, o suma foarte mare pe care a imprumutat-o paratului tocmai pentru ca i1 cunostea ca fiind un om serios si care are o proprietate care sa-i permita recuperarea creantei in situatia unei eventuale nerestituiri la termen a sumei imprumutate, cu atat mai mult cu cat parata domicilia efectiv in orasul Voluntari, str. jud. Ilfov, iar paratul nu mai domiciliaza la adresa din Bucuresti, str. , sect. 3 de aproximativ 2 ani, acesta mutandu-se la o alta adresa .
Mai mult decat atat, contractul de imprumut cu ipoteca a fost intocmit in forma autentica, iar suma de 35000 Euro a fost remisa, cu titlu de imprumut in fata notarului, actul autentic avand rol inclusiv de chitanta descarcatoare .
Apreciaza ca reclamanta ar trebui sa-si precizeze actiunea introductiva de instanta.intrucat desi solicita sa se dispuna anularea contractului de imprumut, in motivarea in fapt face vorbire, pe de o parte de inopozabilitatea contractului de imprumut, iar pe de alta parte vorbeste de existenta simulatiei in prezenta cauza , pentru ca dupa aceea sa-si intemeieze in drept actiunea pe dispozitiile art. 1562 si ale art. 2324 NCC .
Astfel, reclamanta ar trebui sa arate daca intelege sa solicite anularea contractului de imprumut ca urmare a simulatiei contractului de imprumut incheiat si atunci sa arate care este actul simulat, sau intelege sa solicite constatarea inopozabilitatii acestuia , intrucat fiecare dintre acestea are un alt temei juridic, cauze si obiect diferite si administrarea unor probatorii diferite sub aspectul tezei probatorii, solicitand instantei sa-i puna in vedere reclamantei sa-si precizeze actiunea sub aspectul obiectului cererii de chemare in judecata pentru ca si eu sa-mi pot formula apararile corespunzatoare .
In drept, isi intemeieza prezenta cerere pe dispozitiile art. 205 si urmatoarele cod proc. civ.
La data de 13.05.2013 paratul a depus raspuns la Intampinarea depusa de parata prin care recunoaste apararile formulate parata, solicitand instantei sa puna in vedere reclamantei sa-si precizeze actiunea deoarece desi aceasta solicita anularea contractului de imprumut, in motivare vorbeste de inopozabilitatea contractului de imprumut cat si de existenta simulatiei , pentru ca sa indice ca temei de drept dispozitiile art. 1562 si ale art. 2324 NCC .
La data de 13.05.2013 parata a depus raspuns la Intampinarea depusa de paratului parata prin care recunoaste sustinele acestuia formulate prin intampinarea depusa la dosar.
La data de 16.05.2013 reclamanta a depus cerere precizatoare solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa admita actiunea introductiva astfel cum este precizata, si in consecinta sa stabileasca ca fiind inopozabil fata de reclamanta Contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /06.11.2012 la Biroul Notarial AB incheiat intre debitorul in calitate de imprumutat-garant ipotecar, pe de o parte, si tertul in calitate de imprumutator- creditor ipotecar, pe de alta parte si sa dispuna inscrierea in Cartea funciara Nr. Bucuresti, Sectorul 3, a declaratiei de inopozbilitate a acestui contract, fata de subscrisa. Cu cheltuieli de judecata.
In fapt, a aratat ca sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile actiunii pauliene prevazute prin art. 1.562-1.563 C. civ., intrucat creanta reclamantei in calitate de creditor- in cuantum de 150.000 lei-materializata in Biletul la Ordin Seria din 13.03.2012, avalizat de debitorul, este certa, lichida si exigibila- in sensul dispozitiilor art. 1.563 C. civ, fiind irelevant faptul ca potrivit art. 6 din Contractul de vanzare-cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012 a fost incheiat intre parti contractul de ipoteca nr. /2012 privind imobilul din loc. Zimnicea, dat fiind faptul ca in primul rand, creanta ce deriva din executarea acestui contract, a fost garantata inclusive cu acest bilet la ordin.
De asemenea, sustine ca in fapt, creanta creditorului este anterioara incheierii Contractului de imprumut cu garantie imobilara din 06.11.2012 incheiat de debitor cu tertul, respectiv al actului a carui inopozabilitate o solicitam, la data incheierii acestui contract, titlul de creanta fiind pus in executare silitasi constituind obiectul dosarului executonal nr. /2012 al BEJ X.
Actul incheiat de debitor cu tertul - Contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /06.11.2012- este de natura a creea un prejudiciu reclamantei, in calitate de creditor-reclamant, in sensul art. 1.562 alin. 1 C. civ.
Totdata, apreciaza ca debitorul nu poate contesta optiunea subscrisei de a-si recupera creanta prin urmarirea averii imobiliare a avalistului debitor.
In sustinerea fraudei debitorului, reclamanta mentioneaza ca prin incheierea Contractului de imprumut al carui inopozabilitate o solicita, debitorul a avut cunostinta ca in acest mod isi creaza o stare de insolvabilitate iar sub acest aspect, nu este necesar ca atitudinea sa subiectiva sa imbrace forma intentiei de pagubire a debitorului sau a dolului.
Cu privire la complicitatea tertului la frauda debitorului (art. 1562 alin. 2 C. civ.) precizeaza ca tertul, la data incheierii Contractului de imprumut cu garantie imobiliara a carui inopozabilitate o solicitam, cunostea faptul ca prin incheierea acestui contract, se creaza ori se mareste starea de insolvabilitate a debitorului, iar tertul, a reusit sa procure suma de 35.000 euro care face obiectul imprumutului intr-un termen atat de scurt.
In drept, a invocat dispozitiile art. 1.562-1.565 C. civ.
La data de 03.06.2013 reclamanta a depus raspuns la intampinarile paratilor, invederand faptul ca cererea de chemare in judecata a fost inregistrata la instanta la data de 11.03.2013, aceasta indeplinind cerintele prevazute de art. 194-197 C. pr. civ. . Prin cererea aditionala inaintata la dosarul cauzei la data de 13.05.2013, reclamanta si-a precizat petitul actiunii pauliene si a argumentat starea de fapt, inclusiv conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea acestei actiuni, raspunzand intampinarii formulate de parati.
Mai sustine reclamanta ca cele doua intampinari comunicate reprezinta raspunsul paratului la intampinarea paratei si raspunsul paratei la intampinarea paratului.
De asemenea, solicita sa se aiba in vedere lipsa de sinceritate si caracterul fictiv al
raspunsurilor paratilor si sa se retina astfel complicitatea tertului la frauda debitorului.
In probatiune, solicita prezumtiile judiciare, incuvintarea interogatoriului paratilor, marturisirea judiciara a paratilor, proba cu inscrisuri.
In cauza, instanta a administrat proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriile reciproce si proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, intre reclamanta si firma s-au desfasurat o serie de relatii comerciale, avand ca obiect vanzare-cumparare de produse alimentare (carne), concretizate prin incheierea contractului de vanzare-cumparare nr /04.05.2012.(f.128-129 vol.I).
Executarea obligatiilor asumate de catre firma a fost garantata prin emiterea biletului la ordina seria in suma de 150.000 lei avalizat de paratul. (fila 125 vol.I)
In acelasi timp, la data de 04.05.2012, intre prin mandatar, s-a incheiat contractul de ipoteca imobiliara prin care s-a instituit ipoteca imobiliara pana la concurenta sumei de 30.000 euro, , in favoarea creditorului ipotecar, asupra imobilului situat in Zimnicea, , jud. Teleorman (filele 37-38 vol.I) pentru garantarea obligatiei asumate de catre conform contractului de vanzare-cumparare si furnizare de marfuri inregistrat sub nr /04.05.2012, incheiat cu creditoarea.
Conform extrasului Oficiului National al Registrului Comertului paratul are calitatea de asociat in cadrul firmei.
Din declaratia martorului, rezulta ca o perioada destul de lunga de timp, paratul s-a aflat in relatii bune cu domnul Clim care este directorul general al societatii reclamantei. O perioada relatiile au decurs normal, indeplinind obligatiile financiare fata de societetea reclamanta, iar la un moment dat refuzul de a plati marfa livrata a devenit evident.
In vederea punerii in executare silita a biletului la ordin seria in suma de 150.000 lei, creditoarea s-a adresat Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti pentru a se pronunta incuviintarea executarii silite.
La data de 06.11.2012 se emite de catre BEJ X somatia cambiala impotriva debitorului, aceasta fiind comunicata personal la data de 07.11.2012 (filele 13-14).
La data de 16.11.2012, intre parata, in calitate de imprumutator-creditor ipotecare si paratul, in calitate de imprumutat-garant ipotecare, a fost incheiat contractul de imprumut cu garantie imobiliara pentru suma de 35.000 Euro, imprumut ce a fost garantat cu dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.30 situat in Bucuresti, sector 3.
In drept, conform art.1562 alin.(1) C.civ., daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeza sau isi mareste o stare de insolvabilitate, iar conform alin.(2) Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate.
Pentru a putea, insa, intenta aceasta actiune trebuie sa fie implinite mai multe conditii si anume, creditorul sa fi suferit un prejudiciu, constand in faptul ca, prin actul pe care-l ataca, debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, frauda debitorului, constand in aceea ca debitorul a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor, sa existe o creanta certa, lichida si exigibila a creditorului, anterioara actului atacat si complicitatea tertului la frauda.
Conditiile privind actul implica un element material si unul moral prejudiciul si frauda ce trebuie dovedite in cadrul procedurii judiciare de catre reclamant, respectiv de creditorul fraudat, astfel ca in vreme ce elementul prejudiciu, ca element material, poate fi in mod facil dovedit prin orice mijloc de proba, elementul frauda (elementul moral) ce reprezinta un element de natura psihica (format in mintea debitorului) este mai dificil de probat, si oricum imposibil prin mijloace de proba directe (pentru ca ar presupune o introspectie). Acest element se va dovedi prin orice mijloc de proba (indirecta) ce va evidentia acele imprejurari care sa formeze convingerea ca debitorul la data facerii actului (sau anterior) cel putin cunoaste ca prin aceasta creeaza un prejudiciu creditorului.
In speta, prejudiciul pretins de catre reclamanta consta in faptul ca prin incheierea la o distanta de 9 zile dupa primirea somatiei cambiale, a unui contract de imprumut garantat cu ipoteca imobiliara, debitorul si-a marit starea de insolvabilitatea, grevand cu o sarcina un imobil care ar putea fi supus executarii silite incepute.
Sub acest aspect, instanta retine ca desi reclamanta invoca un prejudiciu eventual ce l-ar putea suporta, in fapt, desi s-a instituit o garantie reala asupra unui imobil din patrimoniul debitorului urmarit, in concret, acesta nu a iesit din acea sfera.
Aceasta imprejurare este dovedita prin faptul ca parata desi a intervenit in faza executarii silite pornite de reclamanta, reclamanta nu este impiedicata sa urmareasca un bun asupra caruia o alta persoana are garantie reala imobiliara.
Reclamanta isi poate valorifica propria garantie reala asupra imobilului din Zimnicea, garantie instituita de, iar cu respectarea art.564 din Codul de procedura civila de la 1865 poate proceda si la urmarirea bunului garantat in favoarea paratei.
Potrivit art. 564 C.proc.civ de la 1865 daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepuri de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inainte creantelor prevazute la art. 563 alin.(1) lit.b.
Sub acelasi aspect, instanta retine ca in baza aceluiasi bilet la ordin reclamanta se putea indrepta impotriva debitoarei principale, pana la intrarea in insolventa, ulterior putandu-se inscrie la masa credala in procedura prevazuta de Legea nr. 85/2006. Instanta remarca si faptul ca de la data scadentei biletului la ordin 02.08.2012 si pana la deschiderea procedurii insolventei, 22.10.2014, au trecut mai mult de doi ani de zile in care reclamanta putea face demersuri in vederea executarii silite.
Instanta apreciaza deci, ca reclamanta nu a facut pe deplin dovada pozitiva a acestei conditii, nefiind suficient sa se probeze obligatia paratului de plata a unor sume de bani (restituiriea imprumutului), ci fiind obligatorie cu necesitate dovedirea insolvabilitatii patrimoniului paratului. Or, reclamanta nu a administrat dovezi concludente si pertinente in acest sens, creanta sa fiind garantata cu un alt imobil, iar paratul are in proprietate un bun mobil- fila 15 vol I.
Referitor la cerinta existentei in patrimoniul reclamantei a unei creante certe, licgide si exigibile, instanta retine ca fiind dovedit acest element, prin existenta biletului la ordin seria emis la 13.03.2012 cu scadenta la 02.08.2012.
In ceea ce priveste a treia conditie, aceea a fraudei debitorului, instanta retine ca, esential in determinarea acesteia este elementul intentional care l-a condus pe parat sa-si creeze starea de insolvabilitate mentionata. In acest sens, instanta retine ca la cateva zile dupa primirea somatiei cambiale, paratul a contractat un imprumut de la parata.
Probele administrate in cauza releva faptul ca parata dispunea de suma de bani imprumutata, instrainand anumite imobile, in acest sens este raspunsul la interogatoriu, fila 137 vol.I si inscrisurile aflate la filele 138-144 vol.I.
De altfel, din declaratia martorului -fila 50 vol.II, rezulta ca acesta a imprumutat paratului suma de 7000 euro in luna aprilie 2012, suma ce a fost restituita in luna noiembrie a aceluiasi an, exact in luna contractarii imprumutului de catre parat.
Din aceste imprejurari instanta apreciaza ca imprumutul nu a avut un caracter formal, iar cel putin, partial, acesta a fost folosit in alte scopuri, cum ar fi stingerea unor datorii.
In concluzie, instanta constata ca nu s-a dovedit in cauza frauda debitorului in contractarea unui imprumut pe care ar intentiona sa nu-l restituie si astfel parata sa procedeze la executarea silita a garantiei sale.
Relativ la cea de-a patra cerinta a actiunii revocatorii, aceea a complicitatii tertului la frauda, instanta retine ca aceasta presupune ca tertul a cunoscut ca debitorul a devenit insolvabil prin incheierea actului atacat
Intr-adevar, paratul si se afla intr-o relatie stransa, fiind fiul sotului sau, insa esential ar fi fost sa fie dovedita intentia de a participa la marirea starii de insolvabilitate. Instituirea unei ipoteci ca si o garantie pentru restituirea imprumutului nu poate fi reprosata paratei, fiind la libera apreciere a partilor intinderea si garantarea obligatiilor, acesta manifestand doar un comportament diligent care nu intra in sfera notiunii de frauda in detrimentul altor creditori ai paratului.
Din declaratia martorului, rezulta intr-adevar ca paratul a solicitat ajutorul financiar al paratei, si desi se poate prezuma ca o persoana care solicita imprumut o suma de bani, are nevoi financiare, prezumtia nu poate conduce spre concluzia, ca s-a intentionat din partea paratei, crearea starii de insolvabilitate.
Manifestarea de vointa a partilor la incheierea unui act juridic are un caracter intuitu personae si nimanui nu-i este ingaduit sa intervina, fara acordul partii, in procesul formarii si exteriorizarii vointei individuale. Imprejurarea ca paratul, proprietar al imobilului in litigiu, a inteles sa contracteze o suma relativ mare de bani ce a fost garantata cu o ipoteca asupra imobilului in discutie, nu indreptateste reclamanta sa conteste respectivul act juridic de grevare cu ipoteca a bunului urmarit, atata vreme cat mijlocul procedural ales, respectiv actiunea revocatorie nu intruneste cerintele pentru promovarea unui asemenea demers judiciar.
Instanta apreciaza ca in speta sunt aplicabile dispozitiile alin.(2) din art.1562 C.civ., tertul contractant- parata trebuind sa cunoalsca ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate.
Contractul de imprumut de consumatie care are ca obiect o suma de bani, pana la proba contrara conform art.2159 alin.(2) C.civ., se prezuma a fi cu titlu oneros.
Intr-adevar, asa cum a mentionat si reclamanta contractul de imprumut transfera dreptul de proprietate asupra lucrului, adica asupra sumei de bani, nu asupra garantiei imobiliare si este un contrat unilateral din prisma faptului ca da nastere la obligatii numai pentru imprumutat, imprumutatorul neavand obligatii intrucat predarea lucrului a facut parte din momentul incheierii contractului. Astfel, imprumutatorul era legitim indreptatit la constituirea unei garantii in vederea asigurarii restituirii sumei de bani imprumutate.
In plus, instanta retine ca recurgerea la prezumtiile judiciare, simple nu este posibila in cauza, intrucat, prezumtia simpla, spre deosebire de cea legala relativa, nu duce la rasturnarea sarcinii probei, astfel incat, pentru ca judecatorul sa poata face rationamentul pe care se fundamenteaza prezumtia simpla, partea care face propunerea inaintea judecatii trebuie sa-si dovedeasca pretentiile. Intrucat imprejurarile dovedite de reclamanta nu au greutatea si puterea de a naste probabilitatea, nefiind temeinice, adica suficiente prin ele insele in dovedirea faptului vecin si conex, instanta nu poate uza de prezumtia simpla in dovedirea faptului generator de drepturi, nefiind indeplinita una din conditiile instituite de art. 329 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea formulata de reclamanta si pe paratii ca neintemeiata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.02.2015.
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 2801
Sedinta publica din data de 27.02.2015
Instanta constituita din:
Presedinte
Grefier
Pe rol solutionarea cauzei civile privind pe reclamanta si pe paratii, avand ca obiect actiune revocatorie.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica de la 05.02.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru 20.02.2015, 27.02.2015 cand, in aceeasi compunere, a hotarat urmatoarele:
INSTANTA,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.03.2014, sub nr. de dosar reclamanta in contradictoriu cu paratii, a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna anularea contractului de imprumut cu garantie imobiliara incheiat intre parata in calitate de imprumutator- creditor ipotecar, pe de o parte si in calitate de imprumutat -garant ipotecar, autentificat sub numarul /06.11.2012 la Birou Notarial MELANIA POPA SI ASOCIATII", avand ca obiect suma de 35.000 euro, garantat cu dreptul de ipoteca asupra apt. nr. 30 situat in Bucuresti, sector 3.
In fapt,se sustine ca la data de 04.05.2012 reclamanta a incheiat cu al carei administrator era numitul, contractul de vanzare-cumparare cu numarul /04.05.2012 ce are ca obiect furnizarea de materii prime. Conform prevederilor contractuale de la art. 6, ca si garantie a fost emis Biletul la Ordin seria . in suma de 150.000,00 lei avalizat de numitul.
In urma datoriilor acumulate de catre, reclamanta a inteles sa se foloseasca de garantia pe care o avea, astfel ca, 1a data de 02.08.2012 a introdus la plata biletul la ordin avalizat, insa acesta a fost refuzat pe motiv de lipsa totala disponibil in cont|". Ulterior, a investit B.O cu formula executorie in vederea inceperii procedurilor pentru recuperarea creantei prin intermediul executorului judecatoresc.
Reclamanta a sustinut ca la data de 03.09.2012 a solicitat Bej X inceperea procedurii de executare impotriva debitorului si a avalistului. In acest sens, la data de 07.09.2012, BEJ X a solicitat Judecatoriei Sector 3 incuviintarea executarii silite a titlului executoriu- B.O. seria asupra debitorului.Ca urmare a incuviintarii executarii silite, la Bej se deschide dosarul executional /2012 si se efectueaza primele acte de procedura. La data de 06.11.2012, BEJ X trimite catre paratul o somatie cambiala prin care acesta era somat ca in termen de 1 zi de la primirea acesteia sa achite suma de 157.397,30 lei compusa din debitul de 150.000,00 si cheltuieli de executare.
Mentioneaza ca potrivit procesului-verbal de predare din data de 07.11.2012, somatia cambiala a fost predata de catre agentul procedural numitului, astfel ca procedura a fost realizata iar paratul de la aceasta data avea cunostinta de executarea inceputa impotriva sa in calitatea de avalist al biletului la ordin pentru...
Mai arata reclamanta ca in urma adreselor trimise de catre executor la Primariile de sector ale Capitalei cat si catre A.N.A.F pentru a afla ce bunuri mobile sau imobile pot fi urmarite in vederea indestularii creantei noastre, la data de 23.10.2012 a primit de la Primaria Sector 3- Directia Impozite si Taxe locale un raspuns prin care era anuntata ca numitul figureaza cu un imobil situat in Bucuresti, sector 3; si un autoturism marca ...
Dupa emiterea somatiei cambiale din data de 06.11.2012, ca urmare a raspunsului primit de la primaria sector 3 , BEJ X a emis somatia nr. /2012 catre O.C.P.I.- Bucuresti, B.C.P.I.- Sector 3 prin care se solicita notarea somatie de plata, bunul intrand astfel in faza de indisponibilizare.
Au fost continuate procedurile de executare asupra imobilului din strada , efectuandu-se evaluarea acestuia in data de 01.02.2013 precum si instiintarea tertilor interesati, urmand a fi stabilita data la care sa aibe loc prima procedura de scoatere la vanzare prin licitatie.
Precizeaza reclamanta ca la data de 15.02.2013 a fost contactata de catre BEJ X care ne anunta ca in urma procedurii de instiintare a tertilor interesati, la sediul sau s-a prezentat numita care le-a prezentat un contract de imprumut garantat cu ipoteca tocmai pentru imobilul ce se afla in faza de executare pentru indestularea creantei, solicitand ca si in ceea ce o priveste, paratul nu si-a repectat obligatiile si ca intelege sa adjudece bunul in cuantumul creantei sale.
De asemenea, sustine ca in lamurirea acestei situatii a fost scos un nou extras de carte funciara pentru imobilul din strada si s-a constatat ca la data de 16.11.2012 a fost intabulat un drept de ipoteca in favoarea paratei, cu doar trei zile inainte de inregistrarea somatiei imobiliare din data de 19.11.2012 a BEJ X.
In mod evident, acest drept de ipoteca a fost inscris in scopul de a face imposibila executarea pentru indestularea creantei, fiind creat un prejudiciu prin atragerea unei stari de marire a insolvabilitatii a debitorului.
Contractul de imprumut garantat cu ipoteca autentificat sub numarul a fost incheiat la data de 16.11.2012, la 9 zile dupa ce paratul a primit prin intermediul agentului procedural somatia cambiala, avand astfel cunostinta de procedura de executare ce se desfasura asupra bunurilor din patrimoniul sau.
Reclamanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile art. 1562 Cod Civil, intrucat contractul de imprumut garantat cu ipoteca dintre paratii este Incheiat intre momentul luarii la cunostinta de executarea silita prin primirea somatiei cambiale si momentul notarii la Cartea Funciara de catre Bej X a somatiei /2012, in timp ce paratii au de fapt domiciliul comun in Bucuresti, in strada Dinamicei nr. 20, sector 3.
De asemenea, arata ca respectivul contract de imprumut este incheiat pentru suma de 35.000 euro care transformata in lei este echivalentul creantei pentru care a cerut executarea. Sustine ca incheierea unui contract de imprumut intre doua persoane ce au acelasi domiciliu, pentru o suma in euro echivalenta cu suma cu care una dintre parti urma sa fie executata si incheiat in perioada desfasurarii procedurilor de executare silita, dovedeste in mod clar o incercare de diminuare a bunurilor debitorului care pot fi urmarite, fraudandu-se astfel dreptul unui creditor de a-si indestula creanta in conditiile art. 2324 Cod Civil.
In drept, invoca art. 1562, 2324 Cod Civil
Odata cu cererea de chemare in judecata a depus un set de inscrisuri, respectiv Contractul de iprumut garantat cu ipoteca, Extras de carte funciara, somatie cambiala, p-v de predare somatie cambiala, somatie imobiliara, cerere de incuviintare a executarii silite, Raspuns primaria Sector 3.
La data de 13.05.2013 paratul a formulat Intampinare solicitand respingerea cererii ca neintemeiata.
Paratul sustine ca pentru ca actiunea pauliana sa fie admisibila, este necesar a fi indeplinite urmatoarele conditii cumulative, lipsa uneia atragand caracterul neintemeiat al cererii de chemare in judecata: actul intocmit de catre debitor cu un tert sa fie prejudiciabil pentru creditor, prin actul incheiat debitorul sa isi fi marit ori sa isi fi creat o stare de insolvabilitate iar aceasta imprejurare sa fi fost cunoscuta de catre subdobanditorul bunului (cu alte cuvinte, sa existe o complicitate la frauda a tertului achizitor ori cocontractant, in virtutea principiului fraus omnia corrumpit, actul intocmit avand un caracter fictiv si drept unic scop sustragerea debitorului de la urmarirea bunurilor de catre creditorul ce are impotriva sa o creanta).
Arata ca intre reclamanta a fost incheiat contractul de vanzare cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012, creditoarea avand calitatea de vanzator furnizor. In baza art. 6 din contractul sus-amintit beneficiarul a constituit in favoarea furnizorului o garantie imobiliara prin ipoteca de rangul I in valoarea de cel putin 30.000 Euro si interdictie de grevare si instrainare, obligandu-se sa se pastreze o singura ipoteca pe imobil si sa suplimenteze garantiile la cererea furnizorului. De asemenea, tot ca si garantie a fost emis biletul la ordin seria in suma de 150.000 lei, emis la data de 13.03.2012, avand data scadenta la 02.08.2012 si avalizat de catre paratul.
Prin urmare, astfel cum rezulta si din cuprinsul contractului de vanzare cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012, eventualele datorii comerciale decurgand din aceasta conventie au fost garantate, potrivit art.6, prin constituirea unei garantii imobiliare - ipoteca de rangul I -
In acest sens, a fost incheiat contractul de ipoteca imobiliara autentificat sub nr. ..8/04.05.2012 la BNP Y, reclamanta acceptand in garantie imobilul situat in localitatea Zimnicea, str ., jud. Teleorman pentru garantarea obligatiei asumate de catre conform contractului de vanzare cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012.
Asa fiind, sustinerile reclamantului din actiunea introductiva sunt inexacte intrucat creanta derivand din acest contract nu a fost garantata numai cu biletul la ordin avalizat de catre paratul ci si cu imobilul situat in localitatea Zimnicea, str. , jud. Teleorman, indestulator pentru acoperirea creantei pe care o invoca
Sustine paratul ca in fapt reclamanta nu se poate indrepta, pentru indestularea creantei sale, cu prioritate impotriva avalistului, fara a incerca, mai intai, sa recupereze creanta pe calea garantiei reale imobiliare (in cazul de fata, ipoteca de rangul I instituita asupra imobilului situat in localitatea Zimnicea, str , jud. Teleorman). Cu atat mai mult, contractul de ipoteca asupra apartamentului nr situat in Bucuresti, str. (fosta ), , sector 3 nu reprezinta un act fraudulos, intocmit in scopul sustragerii paratului de la executarea obligatiei ce deriva din raporturile contractuale amintite anterior intrracat acesta nu reprezinta un act fictiv, fiind intocmit in forma autentica iar suma de bani a fost remisa cu titlu de imprumut in fata notarului, actul autentic avand rol inclusiv de chitanta descarcatoare.
De asemenea, arata ca simpla incheiere a unui act de dispozitie asupra unui bun imobil (in cazul de fata constituirea unei ipoteci in baza unui contract de imprumut al carui caracter fictiv nu a fost dovedit) nu este apta sa conduca sine qua non la concluzia evidenta si indubitabila ca scopul real a fost micsorarea patrimoniului debitorului si sustragerea acestuia de la urmarire silita, cu atat mai mult cu cat asupra imobilului ipotecat prin contractul a carui anulare se solicita mai apasa o sarcina (numita avand un drept de abitatie viagera).
Paratul arata ca in fapt, reclamanta este beneficiara unui contract de ipoteca valabil incheiat, avand drept obiect imobilul situat in localitatea Zimnicea, str. , jud. Teleorman, imobil care depaseste cu mult valoarea creantei invocate (35.000 Euro), iar prin contractul de ipoteca nou-incheiat drepturile si interesele patrimoniale ale reclamantei nefiind lezate in niciun fel.
Odata cu Intampinarea s-a depus un set de inscrisuri, respectiv imputernicire avocatiala, contractul de ipoteca imobiliara autentificat sub nr. /04.05.2012 la BNP Y, declaratie de suport tehnic si financiar autentificata sub nr. /04.05.2012 la BNP Veritas.
La data de 19.05.2013 parata a formulat intampinare solicitand instantei sa respinga ccererea ca neintemeiata aratand ca in luna decambrie 2012 paratul i-a solicitat un imprumut de 35000 Euro care i-a acordat-o cu constituirea unei garantii imobiliare, suma urmana a-i fi restituita de catre acesta la data de 16.11.2013 potrivit conventiei.
In acest sens s-a incheiat contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /16.11.2012 de B.N.P. Z, constituindu-se o ipoteca asupra apartamentului nr. 30 situat in Bucuresti, str. ( fosta ), . , proprietatea paratului, ipoteca care a fost inscrisa Cartea Funciara a imobilului ipotecat.
La data incheierii contractului de imprumut apartamentul nr. 30 nu era grevat de sarcini, servituti sau creante asa cum rezulta din extrasul de carte funciara pentru autentificare nr. /12.11.2012 eliberat de B.C.P.I. Bucuresti sect. 3 si nici de creante fiscale asa cum rezulta din certificatul de atestare fiscala nr. din data de 15.11.2012 emis de catre Consiliul Local Sector 3 Bucuresti - D.I.T.L., atat extrasul de carte funciara pentru autentificare cat si certificatul de atestare fiscala facand parte integranta din contractul de imprumut incheiat.
In consecinta, sustine parara ca nu-i poate fi imputata lipsa de diligenta a reclamantei de a solicita si obtine notarea in Cartea Funciara a dreptului sau de creanta sau cel putin instituirea unei interdictii de instrainare sau grevare cu sarcini asupra apartamentului nr. situat la adresa de mai sus ; in conditiile in care , cu mult timp inainte de incheierea contractului de imprumut, debitorul incepuse sa acumuleze datorii fata de reclamanta, lucru recunoscut de altfel de catre reclamanta chiar prin cererea de chemare in judecata. Astfel incat este culpa reclamantei ca, din momentul in care si-a dat seama ca debitorul a devenit rau platnic, nu a depus diligente pentru a-si asigura indestularea creantei sale de la debitor sau de la avalistul si de a face cunoscut tertilor ca are o creanta impotriva debitorul si a avalistului.
Cu privire sustinerea reclamantei referitoarea la faptul ca la data incheierii contractului de imprumut paarata si paratul aveau acelasi domiciliu ar dovedi incercarea de fraudare a dreptului de creanta al acesteia, parata sustine ca suma imprumutata este de 35000 Euro, o suma foarte mare pe care a imprumutat-o paratului tocmai pentru ca i1 cunostea ca fiind un om serios si care are o proprietate care sa-i permita recuperarea creantei in situatia unei eventuale nerestituiri la termen a sumei imprumutate, cu atat mai mult cu cat parata domicilia efectiv in orasul Voluntari, str. jud. Ilfov, iar paratul nu mai domiciliaza la adresa din Bucuresti, str. , sect. 3 de aproximativ 2 ani, acesta mutandu-se la o alta adresa .
Mai mult decat atat, contractul de imprumut cu ipoteca a fost intocmit in forma autentica, iar suma de 35000 Euro a fost remisa, cu titlu de imprumut in fata notarului, actul autentic avand rol inclusiv de chitanta descarcatoare .
Apreciaza ca reclamanta ar trebui sa-si precizeze actiunea introductiva de instanta.intrucat desi solicita sa se dispuna anularea contractului de imprumut, in motivarea in fapt face vorbire, pe de o parte de inopozabilitatea contractului de imprumut, iar pe de alta parte vorbeste de existenta simulatiei in prezenta cauza , pentru ca dupa aceea sa-si intemeieze in drept actiunea pe dispozitiile art. 1562 si ale art. 2324 NCC .
Astfel, reclamanta ar trebui sa arate daca intelege sa solicite anularea contractului de imprumut ca urmare a simulatiei contractului de imprumut incheiat si atunci sa arate care este actul simulat, sau intelege sa solicite constatarea inopozabilitatii acestuia , intrucat fiecare dintre acestea are un alt temei juridic, cauze si obiect diferite si administrarea unor probatorii diferite sub aspectul tezei probatorii, solicitand instantei sa-i puna in vedere reclamantei sa-si precizeze actiunea sub aspectul obiectului cererii de chemare in judecata pentru ca si eu sa-mi pot formula apararile corespunzatoare .
In drept, isi intemeieza prezenta cerere pe dispozitiile art. 205 si urmatoarele cod proc. civ.
La data de 13.05.2013 paratul a depus raspuns la Intampinarea depusa de parata prin care recunoaste apararile formulate parata, solicitand instantei sa puna in vedere reclamantei sa-si precizeze actiunea deoarece desi aceasta solicita anularea contractului de imprumut, in motivare vorbeste de inopozabilitatea contractului de imprumut cat si de existenta simulatiei , pentru ca sa indice ca temei de drept dispozitiile art. 1562 si ale art. 2324 NCC .
La data de 13.05.2013 parata a depus raspuns la Intampinarea depusa de paratului parata prin care recunoaste sustinele acestuia formulate prin intampinarea depusa la dosar.
La data de 16.05.2013 reclamanta a depus cerere precizatoare solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa admita actiunea introductiva astfel cum este precizata, si in consecinta sa stabileasca ca fiind inopozabil fata de reclamanta Contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /06.11.2012 la Biroul Notarial AB incheiat intre debitorul in calitate de imprumutat-garant ipotecar, pe de o parte, si tertul in calitate de imprumutator- creditor ipotecar, pe de alta parte si sa dispuna inscrierea in Cartea funciara Nr. Bucuresti, Sectorul 3, a declaratiei de inopozbilitate a acestui contract, fata de subscrisa. Cu cheltuieli de judecata.
In fapt, a aratat ca sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile actiunii pauliene prevazute prin art. 1.562-1.563 C. civ., intrucat creanta reclamantei in calitate de creditor- in cuantum de 150.000 lei-materializata in Biletul la Ordin Seria din 13.03.2012, avalizat de debitorul, este certa, lichida si exigibila- in sensul dispozitiilor art. 1.563 C. civ, fiind irelevant faptul ca potrivit art. 6 din Contractul de vanzare-cumparare si furnizare de marfuri nr. /04.05.2012 a fost incheiat intre parti contractul de ipoteca nr. /2012 privind imobilul din loc. Zimnicea, dat fiind faptul ca in primul rand, creanta ce deriva din executarea acestui contract, a fost garantata inclusive cu acest bilet la ordin.
De asemenea, sustine ca in fapt, creanta creditorului este anterioara incheierii Contractului de imprumut cu garantie imobilara din 06.11.2012 incheiat de debitor cu tertul, respectiv al actului a carui inopozabilitate o solicitam, la data incheierii acestui contract, titlul de creanta fiind pus in executare silitasi constituind obiectul dosarului executonal nr. /2012 al BEJ X.
Actul incheiat de debitor cu tertul - Contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /06.11.2012- este de natura a creea un prejudiciu reclamantei, in calitate de creditor-reclamant, in sensul art. 1.562 alin. 1 C. civ.
Totdata, apreciaza ca debitorul nu poate contesta optiunea subscrisei de a-si recupera creanta prin urmarirea averii imobiliare a avalistului debitor.
In sustinerea fraudei debitorului, reclamanta mentioneaza ca prin incheierea Contractului de imprumut al carui inopozabilitate o solicita, debitorul a avut cunostinta ca in acest mod isi creaza o stare de insolvabilitate iar sub acest aspect, nu este necesar ca atitudinea sa subiectiva sa imbrace forma intentiei de pagubire a debitorului sau a dolului.
Cu privire la complicitatea tertului la frauda debitorului (art. 1562 alin. 2 C. civ.) precizeaza ca tertul, la data incheierii Contractului de imprumut cu garantie imobiliara a carui inopozabilitate o solicitam, cunostea faptul ca prin incheierea acestui contract, se creaza ori se mareste starea de insolvabilitate a debitorului, iar tertul, a reusit sa procure suma de 35.000 euro care face obiectul imprumutului intr-un termen atat de scurt.
In drept, a invocat dispozitiile art. 1.562-1.565 C. civ.
La data de 03.06.2013 reclamanta a depus raspuns la intampinarile paratilor, invederand faptul ca cererea de chemare in judecata a fost inregistrata la instanta la data de 11.03.2013, aceasta indeplinind cerintele prevazute de art. 194-197 C. pr. civ. . Prin cererea aditionala inaintata la dosarul cauzei la data de 13.05.2013, reclamanta si-a precizat petitul actiunii pauliene si a argumentat starea de fapt, inclusiv conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea acestei actiuni, raspunzand intampinarii formulate de parati.
Mai sustine reclamanta ca cele doua intampinari comunicate reprezinta raspunsul paratului la intampinarea paratei si raspunsul paratei la intampinarea paratului.
De asemenea, solicita sa se aiba in vedere lipsa de sinceritate si caracterul fictiv al
raspunsurilor paratilor si sa se retina astfel complicitatea tertului la frauda debitorului.
In probatiune, solicita prezumtiile judiciare, incuvintarea interogatoriului paratilor, marturisirea judiciara a paratilor, proba cu inscrisuri.
In cauza, instanta a administrat proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriile reciproce si proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, intre reclamanta si firma s-au desfasurat o serie de relatii comerciale, avand ca obiect vanzare-cumparare de produse alimentare (carne), concretizate prin incheierea contractului de vanzare-cumparare nr /04.05.2012.(f.128-129 vol.I).
Executarea obligatiilor asumate de catre firma a fost garantata prin emiterea biletului la ordina seria in suma de 150.000 lei avalizat de paratul. (fila 125 vol.I)
In acelasi timp, la data de 04.05.2012, intre prin mandatar, s-a incheiat contractul de ipoteca imobiliara prin care s-a instituit ipoteca imobiliara pana la concurenta sumei de 30.000 euro, , in favoarea creditorului ipotecar, asupra imobilului situat in Zimnicea, , jud. Teleorman (filele 37-38 vol.I) pentru garantarea obligatiei asumate de catre conform contractului de vanzare-cumparare si furnizare de marfuri inregistrat sub nr /04.05.2012, incheiat cu creditoarea.
Conform extrasului Oficiului National al Registrului Comertului paratul are calitatea de asociat in cadrul firmei.
Din declaratia martorului, rezulta ca o perioada destul de lunga de timp, paratul s-a aflat in relatii bune cu domnul Clim care este directorul general al societatii reclamantei. O perioada relatiile au decurs normal, indeplinind obligatiile financiare fata de societetea reclamanta, iar la un moment dat refuzul de a plati marfa livrata a devenit evident.
In vederea punerii in executare silita a biletului la ordin seria in suma de 150.000 lei, creditoarea s-a adresat Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti pentru a se pronunta incuviintarea executarii silite.
La data de 06.11.2012 se emite de catre BEJ X somatia cambiala impotriva debitorului, aceasta fiind comunicata personal la data de 07.11.2012 (filele 13-14).
La data de 16.11.2012, intre parata, in calitate de imprumutator-creditor ipotecare si paratul, in calitate de imprumutat-garant ipotecare, a fost incheiat contractul de imprumut cu garantie imobiliara pentru suma de 35.000 Euro, imprumut ce a fost garantat cu dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.30 situat in Bucuresti, sector 3.
In drept, conform art.1562 alin.(1) C.civ., daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeza sau isi mareste o stare de insolvabilitate, iar conform alin.(2) Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate.
Pentru a putea, insa, intenta aceasta actiune trebuie sa fie implinite mai multe conditii si anume, creditorul sa fi suferit un prejudiciu, constand in faptul ca, prin actul pe care-l ataca, debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, frauda debitorului, constand in aceea ca debitorul a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor, sa existe o creanta certa, lichida si exigibila a creditorului, anterioara actului atacat si complicitatea tertului la frauda.
Conditiile privind actul implica un element material si unul moral prejudiciul si frauda ce trebuie dovedite in cadrul procedurii judiciare de catre reclamant, respectiv de creditorul fraudat, astfel ca in vreme ce elementul prejudiciu, ca element material, poate fi in mod facil dovedit prin orice mijloc de proba, elementul frauda (elementul moral) ce reprezinta un element de natura psihica (format in mintea debitorului) este mai dificil de probat, si oricum imposibil prin mijloace de proba directe (pentru ca ar presupune o introspectie). Acest element se va dovedi prin orice mijloc de proba (indirecta) ce va evidentia acele imprejurari care sa formeze convingerea ca debitorul la data facerii actului (sau anterior) cel putin cunoaste ca prin aceasta creeaza un prejudiciu creditorului.
In speta, prejudiciul pretins de catre reclamanta consta in faptul ca prin incheierea la o distanta de 9 zile dupa primirea somatiei cambiale, a unui contract de imprumut garantat cu ipoteca imobiliara, debitorul si-a marit starea de insolvabilitatea, grevand cu o sarcina un imobil care ar putea fi supus executarii silite incepute.
Sub acest aspect, instanta retine ca desi reclamanta invoca un prejudiciu eventual ce l-ar putea suporta, in fapt, desi s-a instituit o garantie reala asupra unui imobil din patrimoniul debitorului urmarit, in concret, acesta nu a iesit din acea sfera.
Aceasta imprejurare este dovedita prin faptul ca parata desi a intervenit in faza executarii silite pornite de reclamanta, reclamanta nu este impiedicata sa urmareasca un bun asupra caruia o alta persoana are garantie reala imobiliara.
Reclamanta isi poate valorifica propria garantie reala asupra imobilului din Zimnicea, garantie instituita de, iar cu respectarea art.564 din Codul de procedura civila de la 1865 poate proceda si la urmarirea bunului garantat in favoarea paratei.
Potrivit art. 564 C.proc.civ de la 1865 daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepuri de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inainte creantelor prevazute la art. 563 alin.(1) lit.b.
Sub acelasi aspect, instanta retine ca in baza aceluiasi bilet la ordin reclamanta se putea indrepta impotriva debitoarei principale, pana la intrarea in insolventa, ulterior putandu-se inscrie la masa credala in procedura prevazuta de Legea nr. 85/2006. Instanta remarca si faptul ca de la data scadentei biletului la ordin 02.08.2012 si pana la deschiderea procedurii insolventei, 22.10.2014, au trecut mai mult de doi ani de zile in care reclamanta putea face demersuri in vederea executarii silite.
Instanta apreciaza deci, ca reclamanta nu a facut pe deplin dovada pozitiva a acestei conditii, nefiind suficient sa se probeze obligatia paratului de plata a unor sume de bani (restituiriea imprumutului), ci fiind obligatorie cu necesitate dovedirea insolvabilitatii patrimoniului paratului. Or, reclamanta nu a administrat dovezi concludente si pertinente in acest sens, creanta sa fiind garantata cu un alt imobil, iar paratul are in proprietate un bun mobil- fila 15 vol I.
Referitor la cerinta existentei in patrimoniul reclamantei a unei creante certe, licgide si exigibile, instanta retine ca fiind dovedit acest element, prin existenta biletului la ordin seria emis la 13.03.2012 cu scadenta la 02.08.2012.
In ceea ce priveste a treia conditie, aceea a fraudei debitorului, instanta retine ca, esential in determinarea acesteia este elementul intentional care l-a condus pe parat sa-si creeze starea de insolvabilitate mentionata. In acest sens, instanta retine ca la cateva zile dupa primirea somatiei cambiale, paratul a contractat un imprumut de la parata.
Probele administrate in cauza releva faptul ca parata dispunea de suma de bani imprumutata, instrainand anumite imobile, in acest sens este raspunsul la interogatoriu, fila 137 vol.I si inscrisurile aflate la filele 138-144 vol.I.
De altfel, din declaratia martorului -fila 50 vol.II, rezulta ca acesta a imprumutat paratului suma de 7000 euro in luna aprilie 2012, suma ce a fost restituita in luna noiembrie a aceluiasi an, exact in luna contractarii imprumutului de catre parat.
Din aceste imprejurari instanta apreciaza ca imprumutul nu a avut un caracter formal, iar cel putin, partial, acesta a fost folosit in alte scopuri, cum ar fi stingerea unor datorii.
In concluzie, instanta constata ca nu s-a dovedit in cauza frauda debitorului in contractarea unui imprumut pe care ar intentiona sa nu-l restituie si astfel parata sa procedeze la executarea silita a garantiei sale.
Relativ la cea de-a patra cerinta a actiunii revocatorii, aceea a complicitatii tertului la frauda, instanta retine ca aceasta presupune ca tertul a cunoscut ca debitorul a devenit insolvabil prin incheierea actului atacat
Intr-adevar, paratul si se afla intr-o relatie stransa, fiind fiul sotului sau, insa esential ar fi fost sa fie dovedita intentia de a participa la marirea starii de insolvabilitate. Instituirea unei ipoteci ca si o garantie pentru restituirea imprumutului nu poate fi reprosata paratei, fiind la libera apreciere a partilor intinderea si garantarea obligatiilor, acesta manifestand doar un comportament diligent care nu intra in sfera notiunii de frauda in detrimentul altor creditori ai paratului.
Din declaratia martorului, rezulta intr-adevar ca paratul a solicitat ajutorul financiar al paratei, si desi se poate prezuma ca o persoana care solicita imprumut o suma de bani, are nevoi financiare, prezumtia nu poate conduce spre concluzia, ca s-a intentionat din partea paratei, crearea starii de insolvabilitate.
Manifestarea de vointa a partilor la incheierea unui act juridic are un caracter intuitu personae si nimanui nu-i este ingaduit sa intervina, fara acordul partii, in procesul formarii si exteriorizarii vointei individuale. Imprejurarea ca paratul, proprietar al imobilului in litigiu, a inteles sa contracteze o suma relativ mare de bani ce a fost garantata cu o ipoteca asupra imobilului in discutie, nu indreptateste reclamanta sa conteste respectivul act juridic de grevare cu ipoteca a bunului urmarit, atata vreme cat mijlocul procedural ales, respectiv actiunea revocatorie nu intruneste cerintele pentru promovarea unui asemenea demers judiciar.
Instanta apreciaza ca in speta sunt aplicabile dispozitiile alin.(2) din art.1562 C.civ., tertul contractant- parata trebuind sa cunoalsca ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate.
Contractul de imprumut de consumatie care are ca obiect o suma de bani, pana la proba contrara conform art.2159 alin.(2) C.civ., se prezuma a fi cu titlu oneros.
Intr-adevar, asa cum a mentionat si reclamanta contractul de imprumut transfera dreptul de proprietate asupra lucrului, adica asupra sumei de bani, nu asupra garantiei imobiliare si este un contrat unilateral din prisma faptului ca da nastere la obligatii numai pentru imprumutat, imprumutatorul neavand obligatii intrucat predarea lucrului a facut parte din momentul incheierii contractului. Astfel, imprumutatorul era legitim indreptatit la constituirea unei garantii in vederea asigurarii restituirii sumei de bani imprumutate.
In plus, instanta retine ca recurgerea la prezumtiile judiciare, simple nu este posibila in cauza, intrucat, prezumtia simpla, spre deosebire de cea legala relativa, nu duce la rasturnarea sarcinii probei, astfel incat, pentru ca judecatorul sa poata face rationamentul pe care se fundamenteaza prezumtia simpla, partea care face propunerea inaintea judecatii trebuie sa-si dovedeasca pretentiile. Intrucat imprejurarile dovedite de reclamanta nu au greutatea si puterea de a naste probabilitatea, nefiind temeinice, adica suficiente prin ele insele in dovedirea faptului vecin si conex, instanta nu poate uza de prezumtia simpla in dovedirea faptului generator de drepturi, nefiind indeplinita una din conditiile instituite de art. 329 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea formulata de reclamanta si pe paratii ca neintemeiata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.02.2015.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.
Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011