uzucapiune.lipsa elementului intentional al posesiei

          SENTINTA CIVILA NR. 5402/13.04.2010
Uzucapiune.Lipsa elementului intentional al posesiei


Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 27 . 06 . 2008 , sub nr..... , reclamantii .M.B. si M.N  au solicitat in contradictoriu cu paratii C.G. , T. N. si F. I. ,  sa se constate ca prin efectul uzucapiunii de 30 de ani au devenit proprietarii suprafetei de teren de 270  mp, situata in Bucuresti, str.X nr.31 A , sector 3, iar prin accesiune au devenit proprietarii constructiei edificate pe teren.
In motivare reclamantii au aratat ca in anul 2008 au cumparat prin chitanta sub semnatura privata de la C. G. imobilul situat in Bucuresti, str.X nr.31 A , sector 3. La randul sau C. G. a cumparat in anul 1982 terenul si constructia de la T. N. care la randul lui l-a cumparat in acelasi mod de la F. I. in 1970 . Din momentul achizitionarii atat ei cat si paratii au atapanit neintrerupt terenul si casa , achitand toate taxele si impozitele . In tot acest timp de 30 ani au fost considerati  adevarati proprietari , fiind intrunite conditiile prevazute de lege pentru a se constata uzucapiunea . Solicita sa se constate prin jonctiunea posesiilor ca au indeplinit o posesie utila , continua si netulburata sub nume de proprietar .
In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art 1860 , 1890 , 1847 , 482 , 488 Cciv.
In dovedire au depus la dosar, in copie,inscrisuri ( filele 5-11) .
La data de 30 . 09 . 2009 reclamntii au modificat cadrul procesual pasiv in sensul introducerii in cauza a paratilor P.A.M.A.L , P. D. V. , S. I. si ca urmare a decesului lui F. I. pe  paratii P. A. si F. L  .
Instanta a incuviintat si administrat , la propunerea reclamantilor, probele cu inscrisuri, testimoniala cu doi martori, expertiza topo si expertiza constructii.
        Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
      La data de 25.05.2008 reclamantii  au intrat in posesia imobilului situat in Bucuresti, str. X nr 31 A , sector 3, compus din teren in suprafata de 270 mp si a constructiei formate din 2 camere si hol , in baza unui inscris sub semnatura privata (fila 5 ), intitulat chitanta de vanzare – cumparare , incheiat cu  paratul C.G .
           La randul sau paratul C.G. a dobandit imobilul printr-un alt inscris sub semnatura privata intitulat chitanta ( fila 6 ) nedatat , de la paratul T. N care intrase in posesia acestuia de la numitul F. I  la data de 02. 08 .1970 conform inscrisului sub semnatura privata – „ chitanta de vanzare – cumparare „ ( fila 7 ) .
Referitor la aceste acte juridice, nefiind indeplinita conditia “ad validitatem” a formei autentice (impusa de Decretul nr. 144/1958), manifestarea de vointa a partilor este nula ca vinzare cumparare, dar produce efectele juridice ale unui antecontract de vinzare cumparare, in baza principiului conversiunii actului juridic. Totodata, inscrisurile sub semnatura privata  prezinta relevanta pentru a atesta imprejurarea intrarii reclamantilor si a autorilor sai in posesia terenului mentionat, coroborata cu celelalte probe administrate in cauza.
                Uzucapiunea de lunga durata este recunoscuta de art.1890 C.civ. in favoarea posesorului bunului care poate „prescrie prin treizeci de ani fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta”.
Pentru a putea dobandi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungita, posesorul trebuie sa indeplineasca doua conditii: in primul rand, sa posede bunul in tot timpul prevazut de lege, adica 30 de ani, si, in al doilea rand, posesia sa sa fie utila, adica neafectata de vreun viciu.
In cauza de fata reclamantii invoca de asemenea jonctiunea posesiilor in sensul de a adauga la termenul posesiei sale a timpului cat lucrul a fost posedat de autorii sai .
Cu toate acestea jonctiunea posesiilor nu poate fi invocata in cazul in care posesia unui imobil a fost transmisa printr-un act juridic lovit de nulitate absoluta , caz in care nu se creeaza un raport valabil pentru jonctiune in vederea invocarii uzucapiuni .
Or , asa cum am vazut autorii reclamantilor au transmis posesia terenului prin acte juridice sub semnatura privata  lovite asadar de  nulitate absoluta  , motiv pentru care nu se poate invoca  jonctiunea posesiilor in favoarea reclamantilor cu consecinta ca acestia nu pot  adauga termenul scurs anterior datei de 25  . 05 . 2008 la termenul posesiei lor . Pe cale de consecinta fata de faptul ca nu s-a nascut in mod valabil raportul de jonctiune de posesii reclamantii nu au posedat in tot timpul prevazut de lege, respectiv 30 ani .
 Chiar in masura in care joctiunea posesiilor  ar fi posibila urmeaza sa cercetam in ce masura autorii reclamantilor au exercitat o posesie apta sa conduca  dobandirea drepptului de proprietate pe calea uzucapiunii .
Doua elemente trebuie sa fie intrunite , cumulativ , pentru ca stapanirea unui lucru sa poata fi calificata drept posesie : un element material – corpus si un element intentional – animus .
Conform depozitiilor celor doi martori audiati in cauza D. J. si N. F.  imobilul situat pe str X nr 31 A  , sector 3 a fost stapanit de F.I. , apoi de C/ G. ca in prezent sa fie stapanit de reclamantii M.B.I si M. N., fiind asadar dovedit primul element al posesiei , contactul direct cu bunul.
Cu toate acestea elementul intentional sau psihologic , vointa celui care stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine , de a se comporta cu privire la lucru ca un adevarat proprietar nu poate rezulta exclusiv din depozitiile martorilor . Acestia certifica doar stapanirea materiala exercitata asupra bunului , prezumtia prevazuta de art 1854 C.civ fiind in fapt rasturnata de ansamblul probator administrat.
Conform relatiilor obtinute de la Directia de Impozite si taxe Locale Sector 3( fila 30 ca urmare a relatiilor solicitate de instanta )   pentru imobilul situat in str X nr 31 A , sector 3 nu se gasesc documente de evidenta fiscala anterioare anului 2008 . Incepand cu data de 13 . 03 . 2008 ( cu aproximativ 3 luni inainte de promovarea prezentei cereri de chemare in judecata ) s-a emis procesul – verbal instiintare plata pentru imobilul in litigiu pe numele lui C. G.  . De asemenea instanta constata ca nici reclamantii nu s-au inscris pe rolul fiscal in vedere achitarii taxelor si impozitelor . Asadar reclamantii si  pretinsii lor autori nu au inteles sa se comporte ca adevarati proprietari cu privire la imobil prin indeplinirea obligatiei corelative a dreptului afirmat si anume plata taxelor si impozitelor aferente bunului . Prin aceasta actele de stapanire exercitate de acestia pot fi interpretate si altfel decat ca fiind corespunzatoare elementului psihologic al posesiei , posesia avand caracter echivoc , intrucat nu se poate sti daca exista animus sibi habendi in perioada dintre 1970 si 2008  .
           Simpla folosinta a bunului neinsotita de manifestari care sa conduca la concluzia ca reclamantii stapanesc imobilul pentru sine in calitate de proprietari nu confera acestora calitatea de posesori . Or , din cercetarea fondurilor arhivistice ale Directiei de Impozite si Taxe Locale nu rezulta nici o exteriorizare a faptului ca reclamantii si pretinsii lor autori  au stapanit lucrul sub nume de proprietari pana in anul 2008 .
Avand in vedere ca reclamantii nu au exercitat o posesie in timpul prevazut de lege – 30 ani - instanta urmeaza sa respinga primul capat de cerere privind dobandirea dreptului de proprietate  prin uzucapiune asupra imobilului situat in Bucuresti , str X nr 31 A , sector 3 ca neintemeiat 
Cu privire la capatul 2 din actiune si anume constatarea  dreptului de proprietate prin accesiune imobiliara asupra constructiei edificate  vazand dispozitiile art 492 C.civ – „Orice constructie , plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului , sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui , pana ce se dovedeste din contra” –inturcat   dreptul de proprietate cu privire la  teren nu a fost stabilit din punct de vedere juridic, stiut fiind faptul ca imobilul constructie  urmeaza soarta imobilului teren, instanta urmeaza sa respinga si acest capat de cerere pentru considerentele expuse in raport de primul capat de cerere ca neintemeiat.