Constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu
(Sentinta civila nr. **** din data de 20.02.2017 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)Dosar nr. ****
R O M A N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VII A CIVILA
SENTINTA CIVILA NR.**
SEDINTA PUBLICA DIN 20.02.2017
TRIBUNALUL COMPUS DIN:
PRESEDINTE –JUDECATOR SINDIC: ***
GREFIER: ***
Pe rol solutionarea cauzei civile de fata privind pe debitorul ** intemeiata pe disp.Lg.85/2006 privind procedura insolventei.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns lichidatorul judiciar ***, prin reprezentant si debitoarea, prin avocat.
Procedura de citare nu este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca, prin Serviciul Registratura, s-a depus la dosarul cauzei intampinare formulata de **, incheiere de Carte Funciara nr.**, dupa care:
Reprezentantul lichidatorului judiciar depune Raport de activitate. Acesta invedereaza ca a continuat activitatea de publicare a anunturilor de vanzare a imobilelor societatii. De asemenea, obligatiile de plata ale debitoarei aferente perioadei de dupa intrarea in faliment si pana la zi sunt in cuantum de 289,918 lei. Solicita termen pentru continuarea procedurii.
Instanta acorda cuvantul pe cererea de constatare a transformarii caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, in caracter executoriu, cerere formulata de debitoare si, respectiv pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulata de ** prin intampinare.
Reprezentantul conventional al debitorului solicita admiterea cererii si sa se constate transformarea caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, in caracter executoriu, aceasta chestiune fiind necesara pentru a putea fi vandut bunul liber de orice sarcini, precum si radierea din Cartea Funciara a sechestrului asigurator inscris. Arata ca a depus in acest sens practica judiciara privind hotarari pronuntate de instantele din raza Curtii de Apel Craiova.
Cu privire la transformarea caracterului asigurator in executoriu, arata ca in procesul penal exista caracter asigurator pana in momentul in care instanta se pronunta asupra fondului, iar in cauza a fost pronuntata o hotarare de condamnare astfel incat pana in momentul pronuntarii sechestrul asigura o creanta incerta, iar dupa pronuntare creanta a devenit certa, caracterul asiguratoriu care constata creanta incerta disparand.
Reprezentantul administratorului judiciar solicita admiterea cererii.
Instanta ramane in pronuntare pe cererea de constatare a transformarii caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, in caracter executoriu, cerere formulata de debitoare.
Referat: Dupa terminarea sedintei de judecata s-a depus prin Serviciul Registratura intampinare de catre parata ** si note de sedinta de **. .
TRIBUNALUL
Prin cererea inregistrata la data de 06.12 2016 debitoarea ** prin lichidator judiciar ** a solicitat in contradictoriu cu **, ** si **
1) Constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu;
2) Obligarea autoritatilor competente la radierea din Cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin Ordonanta nr. ** din data de 09.07.2010 a **., in cursul unui proces penal ce s-a solutionat printr-o hotarare definitiva, asupra bunurilor subscrisei, asa cum sunt identificate mai jos;
3) Constatarea ca bunurile debitoarei **., asupra caruia este instituita o masura executorie (care a fost asiguratorie pana la solutionarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, respectiv
- apartament situat la adresa din Bucuresti, **, avand numarul cadastral ** cu o suprafata utila de 56 mp si o suprafata totala de 59,34 mp, inscris la Biroul de Carte Funciara de pe langa Judecatoria ** prin incheierea nr. **
- cladire situata in oras **, avand numar rol **, numar matricol **, in intravilan, cu o suprafata de 283,04 mp.
- teren situat in orasul ** avand numar rol **, numar matricol **, avand numar registru agricol **, tarla * parcela **, numar cadastral **in intravilan, cu o suprafata de 13.614 mp.
- teren situat in oras **la adresa str. ** 1, avand numar rol **, numar matricol **, nr. cadastral *, cu o suprafata totala de 8495 mp.
- cladire situata in oras * la adresa str. **, avand numar rol * numar matricol *, in intravilan, cu o suprafata de 910, 36 mp.
In motivare, se arata ca aceste solicitari le face ca urmare a transformarii sechestrului asigurator, instituit prin ordonanta mai sus rubricata, ca si natura juridica a garantiei asupra creantei avuta pana la solutionarea definitiva a procesului penal, in sechestru executoriu ca si natura juridica a garantiei asupra creantei dobandita dupa solutionarea definitiva a procesului penal. Sechestrul asigurator ca si garantie pentru recuperarea sumelor de bani la care a fost obligata la plata in procesul penal nu mai subzista in forma prevazuta de lege, ca urmare a dobandirii caracterului cert, lichid si exigibil al creantei, dupa ramanerea definitiva a hotararilor penale si dupa emiterea de catre ** a unor titluri de creanta executorii noi.
Considera ca judecatorul - sindic este competent sa solutioneze prezenta cerere intemeiata pe dispozitiile art. 6, art. 11 pct. 2, art. 25 lit. k si I din Legea nr. 85/2006 avand in
vedere urmatoarele:
Prin art. 11 pct. 1 din Lege se indica care sunt principalele atributii ale judecatorului -
sindic si sunt enumerate limitativ aceste atributii, iar la art. 2 din acelasi articol sunt indicate care sunt atributiile in extenso ale judecatorului sindic indicandu-se ca are in competenta cu privire la orice cereri de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Adica orice cerere care prin solutionarea acesteia se tinde a se interveni in cadrul procedurilor prevazute de legea insolventei.
In speta, cererea prin care solicita constatarea transformarii caracterului asigurator a sechestrului penal in caracterul executoriu produce efecte juridice cu privire la posibilitatea vanzarii bunurilor in cadrul procedurilor insolventei libere de sarcini, avand in vedere ca instituirea unor masuri executorii nu conduc la mentinerea masurii dupa vanzarea in cadrul procedurii insolventei.
In concluzie, este de competenta judecatorului - sindic de a statua asupra acestei chestiuni care afecteaza bunul mers al exercitiului procedurilor de insolventa si care in final prin admiterea cererii poate conduce la posibilitatea efectiva de valorificare a bunurilor aflate in patrimoniul debitoarei, iar aceasta solutie reprezinta un aspect care intereseaza bunul mers al procedurii urmarita si verificata de catre judecatorul - sindic.
Mai mult decat atat, invoca si dispozitiile art. 116 alin. 1 raportat la art. 25 lit. k si l din legea nr. 85/2006 care arata ca lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului - sindic. Prin urmare constatarea transformarii caracterului executoriu din caracter asigurator este de competenta judecatorului - sindic care poate sa exercite un control judecatoresc asupra acestei situatii juridice modificata pentru a se putea dispune valorificarea bunurilor, in conditiile maximizarii sumelor obtinute din lichidarea activului patrimonial al debitoarei.
La alin. 2 al aceluiasi articol, art. 116 mai sus indicat, se dispune imperativ ca lichidarea sa se inceapa indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii si depunerea raportului de evaluare, intentia legiuitorului fiind clara, in sensul ca valorificarea bunurilor sa se efectueze cat mai aproape de momentul inventarierii pentru ca bunurile supuse vanzarii sa piarda cat mai putin din valoare.
Coroborat cu aceste atributii ale judecatorului sindic observa ca principalele atributii ale judecatorului sindic indicate la art. 11 alin. 1, in interpretarea dispozitiilor art. 11 alin. 2, este o enumerare neexhaustiva ci doar exemplificativa, avand abilitarea legala sa se pronunte asupra oricarei probleme cu care este sesizat de catre practicianul in insolventa (art. 25 lit. k din lege) pentru ca in acest mod se da continut efectiv dispozitiei din art. 116 care dispune imperativ ca lichidarea bunurilor debitoarei se face de catre lichidatorul judiciar sub controlul judecatorului - sindic.
Sub aspectul situatiei de fapt arata ca organele de cercetare penala au constatat ca **, ca si firma de transport intern si international de marfuri, in cursul anului 2008, a sprijinit un grup infractional organizat.
Prin Ordonanta nr. ** din data de ** a ** s-a dispus in baza dispozitiilor 163 - 166 Cod de Procedura Penala (CPP ), art. 4796 CPP precum si art. 217 alin. 4 CPP, respectiv art. 9 din Legea nr. 508/2004 instituirea masurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatei **. luate in **
La data de 06.05.2011 prin Sentinta penala nr. ** pronuntata in sedinta publica din data de 06.05.2011 in dosarul nr. *** solutionat de Tribunalul Bucuresti, Sectia II Penala, instanta a dispus:
In temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, in referire la art. 711 alin.3 C. Pen, condamnarea ** la plata amenzii in cuantum de 700.000 lei la care s-a adaugat un spor de 300.000 lei, in final 1.000.000 lei amenda si in baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedura penala, mentinerea sechestrului asigurator dispus in cursul urmaririi penale prin Ordonanta mai sus indicata a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - D.I.I.C.O.T. asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatei ** si a constatat ca acestea vor servi atat la executarea pedepsei amenzii, cat si la indestularea creditorilor inculpatei.
Prin Decizia penala nr. ** pronuntata la data de ** in dosarul nr. **, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II -a penala a mentinut dispozitiile primei instante.
In acelasi sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala in dosarul mai sus indicat, astfel ca Sentinta penala nr. ** pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. **, a ramas definitiva si executorie prin Decizia penala pronuntata de I.C.C.J la data de **
Considera debitoarea ca, dupa ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul penal, **, prin ** a devenit creditor ca urmare a aplicarii sanctiunii penale in procesul penal solutionat definitiv si s-a inscris la masa credala cu suma de 1.000.000 lei reprezentand amenda penala, suma care s-a transformat intr-o creanta bugetara. In acest sens, va indica ca in Tabelul definitiv consolidat rectificat al creantelor intocmit de lichidator judiciar **, la sectiunea creante rezultate din continuarea activitatii dupa deschiderea procedurii, este inscris creditorul **
In consecinta, sechestrul penal instituit ca o masura asiguratorie, pentru a asigura satisfacerea creantei creditorului, nu se mai dovedeste a fi eficace in conditiile in care, asa cum a aratat, la acest moment creanta este certa, lichida si exigibila, constatata prin titlu executoriu, creditorul fiind inscris in Tabelul definitiv consolidat rectificat al creantelor si urmeaza sa fie indestulat in ordinea de preferinta stabilita de dispozitiile art. 123 din Legea nr.85/2006.
Precizeaza ca scopul procedurii de insolventa este acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa in ordinea prestabilita de lege, ca procedura falimentului, este acea procedura concursuala si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii pentru acoperirea pasivului.
La acest moment masura asiguratorie nu se mai impune deoarece creanta urmeaza sa se recupereze prin valorificarea activelor pe calea procedurii de insolventa ca si procedura colectiva si unica, iar pe cale de consecinta masura si-a pierdut caracterul asiguratoriu devenind o masura executorie.
Creditorul **, a fost trecut in Tabelul definitiv si urmeaza sa fie indestulat in ordinea de preferinta stabilita de dispozitiile art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Suma de recuperat in urma procesului penal a devenit o creanta bugetara, ca urmare a finalizarii procesului penal si urmare a dispozitiei de inscriere la masa credala si va fi platita in cadrul procedurii de faliment, in raport de ordinea stabilita in dispozitiile mai sus mentionate la art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006.
La finalul procedurii de valorificare urmeaza ca firma sa fie radiata de la registrul comertului in raport de dispozitiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 neexistand posibilitatea continuarii unor acte de executare silita fata de care sa se impuna mentinerea sechestrului asigurator.
Bunurile asupra carora poarta sechestrul vor fi valorificate pe calea procedurii de insolventa, iar sumele vor fi atribuite creditorilor in ordinea prestabilita de catre legea insolventei, fara a mai exista posibilitatea continuarii executarii silite ulterior.
In concluzie dupa ramanerea definitiva a hotararii penale de condamnare a debitorului, **. sechestrul penal ca masura asiguratorie a devenit executorie, nepunandu-se problema ridicarii sechestrului, ci doar constatarea transformarii caracterului asiguratoriu in executoriu.
In acest sens invoca si jurisprudenta nationala pronuntata in spete similare unde societati comerciale care se afla in stare de insolventa, si fata de care au fost instituite masuri asiguratorii in procesele penale solutionate definitiv de instantele de judecata, au beneficiat de constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal in caracter executoriu si astfel au putut proceda la valorificarea patrimoniului insolventului, liber de sarcini (ex.Decizia nr. **, pronuntata la data de ** de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. **, avand ca debitoare pe **)
In drept, invoca disp.art.6, art.11 coroborat cu art.25 lit.k si l , art.116 din Legea nr.85/2006.
****
Parata *** a formulat, la data de 03.01.2017 intampinare prin care a solicitat, respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In motivare, parata arata ca o conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea.
Prin calitatea procesuala se intelege existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitatea procesuala activa) si pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic - calitate procesuala pasiva.
Calitate procesuala pasiva este una dintre conditiile de exercitare a actiunii civile si presupune existenta unei identita?i intre parat si cel obligat in raportul juridic sau fata de care se poate realiza interesul reclamantului.
Avand in vedere ca prin cererea de chemare in judecata reclamantul solicita constatarea transformarii caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu; constatarea ca bunurile petentei ** asupra caruia este instituita o masura executorie ( care a fost asiguratorie pana la solutionarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, apreciaza ca nu are calitate procesuala pasiva, intrucat intre parti nu au existat raporturi juridice si nici nu detine atributii in ceea ce priveste raportul juridic dedus judecatii.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea autoritatilor competente la radierea din cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanta nr. ** din data de ** a **. in cursul unui proces penal ce s-a solutionat printr-o hotarare definitiva, asupra bunurilor petentei, in conformitate cu dispozitiile art. 32 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, "Solutionarea plangerii impotriva incheierii de carte funciara, a actiunii in justificare tabulara, in rectificare, precum si prestatie tabulara se face fara citarea oficiului teritorial,” deci nici pentru acest capat de cerere nu are calitate procesual pasiva.
Actiunea in rectificarea unei inscrieri in cartea funciara poate fi formulata de orice persoana interesata daca inscrierea sau incheierea nu este valabila ori actul in temeiul careia a fost efectuata inscrierea a fost desfiintat in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente incheierii ori emiterii lui, dreptul inscris a fost gresit calificat, sau nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea, sau inscrierea in cartea funciara nu mai este in concordanta din orice motive cu situatia juridica reala a imobilului.
Totodata potrivit dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, ”inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti definitive si irevocabile sau pe cale amiabila, in baza unei declaratii date in forma autentica, de titularul tabular, respectiv de titular in baza unei documentatii cadastrale. ”
Mai mult prin decizia nr. 5728/2005, Inalta Cutie de Casatie si Justitie a statuat ca fie se refera la radiere fie se refera la rectificare, aceste operatiuni nu permit a fi efectuate decat in contradictoriu cu acelasi titular al dreptului contestat si nicidecum cu organul competent a efectua aceste operatiuni.
Pentru argumentele mentionate mai sus, va solicitam admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a ** si respingerea actiunii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedura civila.
****
Parata ** a formulat, la data de 09.01.2017 intampinare prin care a solicitat, in principal respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, pe fondul cererii a lasat la aprecierea judecatorului sindic solutionarea .
In motivare, arata ca ** este institutie publica a administratiei publice, unica autoritate in domeniile cadastru, publicitate imobiliara, geodezie si cartografie, ca nu exista si nu poate exista vreun raport intre ** si celelalte parti.
In procesul civil, calitatea procesuala presupune justificarea obligatiei unei persoane de a participa ca parte in acel proces. Una din conditiile de exercitare a unei actiuni civile este reprezentata de interesul judiciar pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
Fata de sarcinile pe care le are prin lege speciala ( Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 cu modificarile si completarile ulterioare), singura procedura pe care o are de indeplinit fata de natura juridica a cererii este aceea de a inregistra dreptul reclamat pentru a fi opozabil tertilor.
** nu intervine prin operatiunile de inscriere in cartea funciara in drepturile evidentiate in cuprinsul acestora, in vederea realizarii unor drepturi proprii, opozabile celor inscrisi in cuprinsul cartii funciare, ci in exercitiul unor atributii ce ii sunt conferite prin lege speciala.
Se poate observa ca ** nu poate fi "persoana interesata" in sensul legii, pentru ca nu justifica un interes legitim si personal in cauzele ce au ca obiect procedura insolventei, nefiind intrunita, astfel, o conditie esentiala pentru a fi parte in proces.
In aceste conditii, dezbaterile si probatoriile cu privire la dreptul dedus judecatii au loc numai si numai intre partile care au, justifica sau carora li se poate opune existenta sau inexistenta dreptului dedus judecatii.
Oficiul teritorial exercita doar atributiile conferite de lege, neavand calitatea de parte in procedura declansata prin formularea unei asemenea actiuni.
Mai mult decat atat, intre ** si cei care formuleaza cereri de inscriere in cartea funciara nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil in legatura cu imobilele evidentiate in Cartea Funciara.
In procesul civil, calitatea procesuala presupune justificarea obligatiei unei persoane de a participa ca parte in acel proces. Una din conditiile de exercitare a unei actiuni civile este reprezentata de interesul judiciar pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
Incheierile prin care sunt solutionate cererile de inscriere de catre registratorul de carte funciara, care este functionar public si nu judecator, sunt prin natura lor juridica, acte administrative provizorii ce nu au putere de lucru judecat din moment ce adoptarea lor nu are loc in cadrul unei proceduri administrative jurisdictionale.
De altfel, o asemenea incheiere, desi act administrativ, nu este supusa controlului instantelor judecatoresti de contencios administrativ, in conditiile Legii nr. 544/2004, ci contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inscrierile de carte funciara au efect de opozabilitate si nu constitutiv si se bucura de o prezumtie simpla.
Incheierile de carte funciara nu dau nastere, nu sting si nu modifica raporturi juridice, ci doar consemneaza astfel de raporturi in evidentele de carte funciara.
Precizeaza ca potrivit art. 20 alin. (3)din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila inlocuieste acordul de vointa cerut in vederea inscrierii drepturilor reale, daca sunt opozabile titularilor.
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii. Calitate procesuala pasiva are persoana care incheie actul. Instanta nu trebuie sa stabileasca existenta sau inexistenta unui drept sau a unei obligatii afirmate a **, ci doar legalitatea si temeinicia inscrierilor realizate in cartea funciara.
Pe fond, lasa la aprecierea instantei solutia ce urmeaza a fi pronuntata asupra acestei actiuni, avand in vedere urmatoarele:
Cartea funciara dovedeste existenta dreptului real inscris, in folosul persoanei care a dobandit sau constituit cu buna-credinta un drept real imobiliar, cat timp nu se dovedeste contrariul si se deschide la cerere, pe baza documentatiei cadastrale si a actului juridic privind constituirea sau transmiterea dreptului de proprietate.
In sistemul de carte funciara, principiul legalitatii comporta doua componente: legalitatea formala si legalitatea materiala.
Legalitatea formala inseamna ca registratorul de la Serviciul de publicitate imobiliara nu poate incuviinta decat inscrierea actelor si faptelor juridice anume prevazute de lege si nu se poate sprijini decat pe cererea si actele ce o insotesc.
Legalitatea materiala vizeaza faptul ca registratorul trebuie sa cerceteze pe de o parte daca inscrisul pe baza caruia se solicita inscrierea intruneste conditiile prevazute de lege pentru inscrierea dreptului sau faptului juridic, iar pe de alta parte sa cerceteze daca potrivit cuprinsului cartii funciare, nu exista vreo piedica la efectuarea inscrierii.
Prin urmare, examinarea registratorului se margineste la posibilitatea realizarii operatiunilor de carte funciara in raport de inscrierile facute deja in cartea funciara cu privire la imobil.
Inscrierile in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele dintr-o anumita localitate in acea perioada se realizau conform Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si a Ordinului nr. 633/2006 cu modificarile si completarile ulterioare pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara.
Activitatile desfasurate de Agentia Nationala si unitatile sale subordonate pentru persoanele fizice si juridice, se executa contra cost, conform tarifelor stabilite prin Ordinul nr. 39/2009 cu modificarile si completarile ulterioare.
Specificam ca operatiunile de carte funciara se efectueaza la cererea oricarei persoane interesate, in baza inscrisului prezentat de aceasta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere.
Mai mult decat atat, inscrierile operate in cartea funciara s-au facut in functie de reglementarile legale aflate in vigoare la acel moment si tinandu-se cont de actele prezentate.
Validitatea incheierii de carte funciara, ca act juridic, se apreciaza in raport de conditiile avute la data emiterii sale.
In fapt, **. prin cererea inaintata instantei, solicita la punctul 2 „radierea din Cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin Ordonanta nr. ** din data de ** a **.”.
In materia publicitatii imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, foloseste o acceptiune larga pentru termenul de rectificare, intelegandu-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizeaza radierea, indreptarea sau mentionarea notarii oricarei operatiuni susceptibila sa faca obiectul unei inscrieri in cartea funciara.
Rectificarea cartii funciare presupune radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in aceasta.
In consecinta, operatiunea de radiere se circumscrie notiunii de rectificare, in intelesul Legii 7/1996, iar admisibilitatea sa este subsumata premiselor prevazute in acest act normativ.
Rectificarea inscrierilor din Cartea Funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratie autentica a titularului dreptului ce urmeaza a fi rectificat, fie prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, care suplineste acordul partilor in situatia in care acestea nu se inteleg.
Arata ca la data introducerii cererii de chemare in judecata, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) si alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicata.
In prezent actiunea in rectificare de carte funciara se intemeiaza pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, in cazul in care, cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea sau, dupa caz, modificarea acesteia.
In speta, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, „Masura asiguratorie dispusa in conditiile art. 249 din Codul de procedura penala se va nota in cartea funciara in baza actului prin care aceasta a fost dispusa, respectiv ordonanta emisa de procuror, hotararea instantei de judecata sau certificat de grefa care cuprinde solutia pronuntata. Radierea se efectueaza in baza ordonantei emise de procuror sau a hotararii judecatoresti care dispune ridicarea masurii asiguratorii."
Aspectul pe care il face cunoscut instantei, este acela ca nu are calitatea de a cenzura, ci doar aceea de a inregistra pentru opozabilitatea fata de terti actele prezentate.
Pe de alta parte, apreciaza ca nu a prejudiciat in niciun fel drepturile reale ale societatii, de vreme ce inregistrarile facute au avut drept scop indicarea regimului juridic al imobilelor in registrele de publicitate.
In drept, invoca dispozitiile art. 115 din Vechiul Cod de Procedura Civila; Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare); Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile; H.G. 1288/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara; Ordin nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara cu modificarile si completarile ulterioare; Ordin nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara.
****
Parata *** a formulat, la data de 20.02.2017 intampinare prin care a solicitat, in principal respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivare, arata ca o conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se exercita actiunea.
In raport de obiectul dosarului invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a **, deoarece calitatea de parat apartine persoanei despre care se afirma ca a incalcat sau nu a recunoscut un drept al reclamantului, insa in situatia de fata intre ** si reclamant, nu au existat si nu exista raporturi juridice.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) si (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, republicata si actualizata:
„(1) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, denumita in continuare Agentia Nationala, se organizeaza ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.
(2) La nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti se infiinteaza oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, denumite in continuare oficii teritoriale ca unitati cu personalitate Juridica in subordinea Agentiei Nationale, prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti si a birourilor de carte funciara."
Conform dispozitiilor art.21 alin.(1) si (2) din aceeasi lege:
„(1) Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta a cadastrului are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi unitate administrativ-teritoriala, in scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, dupa caz, al opozabilita?ii fata de terti a acestor inscrieri.
(2) Publicitatea imobiliara se efectueaza de catre birourile de cadastru si publicitate imobiliara pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora. “
1.Pentru primul capat de cerere referitor la Constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu invoca lipsa calitatii procesuale, acest capat de cerere privind un raport juridic in care Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara nu este parte: creditor/titular sechestru asigurator - debitor/proprietar imobil.
2.Referitor la cel de-al doilea capat de cerere (privind obligarea autoritatilor competente la radierea din cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanta nr. ** din ** emisa de **) invoca de asemenea lipsa calitatii procesuale in virtutea lipsei competentei materiale privind operatiunea solicitat si arata ca aceasta solicitare este neintemeiata si prematur formulata.
Cu privire la lipsa calitatii procesuale invederam dispozitiile art. 21 alin. 2 din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 "Publicitatea imobiliara se efectueaza de catre birourile de cadastru si publicitate imobiliara pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora" iar potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014 (publicat in partea I a Monitorului Oficial al Romaniei nr. 571-571 bis/2014), cu modificarile si completarile ulterioare ”Competenta solutionarii cererii de receptie si/sau inscriere evidentele de cadastru si carte funciara revine biroului de cadastru si publicitate imobiliara, in raza caruia se afla imobilul”.
Din cuprinsul acestor dispozitii se constata lipsa competentei materiale de efectuare a operatiunilor solicitate, care conduc la exceptia privind lipsa calitatii procesuale cu privire la acest capat de cerere, competenta materiala in solutionarea cererilor de efectuare a operatiunilor de cadastru si/sau publicitate fiind reglementata in mod expres ca apartinand birourilor de cadastru si publicitate imobiliara.
3.Cu privire la cel de-al treilea capat de cerere prin care solicita constatarea ca bunurile debitoarei **, asupra caruia este instituita o masura executorie (care a fost asiguratorie pana la solutionarea procesului penal) se pot vinde liber de sarcini, solicita respingerea acestuia ca neintemeiat si ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala activa .
In raportul juridic ce face obiectul vanzarii imobilului in conditiile Legii nr. 85/2006 nu are calitate nici de debitor din patrimoniul caruia se valorifica bunul imobil, nici de dobanditor al acestuia, iar mai mult, in cauza nici nu este intervenita o astfel de vanzare imobiliara.
Pe de alta parte, cu privire la fondul solicitarii invedereaza ca aceasta este neintemeiata pentru urmatoarele motive si dispozitii legale care sunt incidente deopotriva cu privire la al doilea si al treilea capat de cerere:
Potrivit art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei prevede ca ”Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii, cu exceptia masurilor asiguratorii sau masurilor preventive specifice, Instituite in cursul procesului penal”.
Din interpretarea si aplicarea acestor dispozitii rezulta ca sarcinile instituite asupra imobilului se radiaza din evidentele de publicitate imobiliara doar cu ocazia intabularii dreptului de proprietate in favoarea dobanditorului dreptului de proprietate in temeiul contractului de vanzare cumparare prin care intervine transferul dreptului de proprietate, si prin efectul legii.
Pe de alta parte se constata ca operatiunea solicitata este reglementata in mod expres ca exceptie de la regula privind radierea sarcinilor care se radiaza cu ocazia intabularii dreptului de proprietate in favoarea cumparatorului : “cu exceptia masurilor asiguratorii sau masurilor preventive specifice, instituite in cursul procesului penal".
In sustinerea celor anterior aratate invoca ca jurisprudenta Sentinta Civila nr. ** pronuntata de ** si ramasa definitiva prin Decizia Civila nr. ** pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. **.
In speta invocata, solutionata definitiv, imobilul a fost adjudecat in cadrul procedurii vanzarii silite reglementata de Codul de procedura civila, fiind grevat la data vanzarii silite de masura sechestrului asigurator instituita in cadrul procesului penal.
Desi Codul de procedura civila nu instituie exceptii de la regula in privinta sarcinilor care se radiaza cu ocazia intabularii dreptului de proprietate in favoarea adjudecatarului (similar cu prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006), in aceasta cauza nu a fost radiat sechestrul din cartea funciara. Instanta civila investita cu solutionarea plangerii impotriva incheierii de carte funciara prin care a fost respinsa cererea de radiere a sechestrului a respins actiunea si a mentinut aceasta masura asiguratorie.
In drept, a invocat Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara, aprobat prin Ordinul Directorului General nr.700/2014, cu modificarile ulterioare, Codul de procedura civila, Codul civil si Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei.
****
Parata ** a formulat la data de 20.02.2017 note de sedinta prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
Analizand materialul probator existent in cauza judecatorul sindic retine urmatoarele:
In fapt, prin ordonanta emisa de ** in dosarul nr** la data de ** s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile aflate in **
Prin sentinta penala nr. ** – pronuntata la data ** in dosarul nr. ** Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a dispus :
- condamnarea inculpatei **. la pedeapsa amenzii in cuantum de 1.000.000 lei si afisarea hotararii de condamnare pentru comiterea:
- infractiunii de sprijinire a unui grup infractional organizat, prevazuta si sanctionata de art.7 din Legea nr. 39/2003, in referire la art. 71/1 alin. 3 C. pen.;
- infractiunii de trafic ilicit de droguri, de mare risc prevazuta si pedepsita de art.2 alin.1 si 2 din Legea nr. 143/2000, in referire la art. 71/1 alin. .3 C penal;
- infractiunii de tentativa la trafic ilicit international de droguri de mare risc pedepsite de art. 20 Cod penal combinat cu ar. 13 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 3 alin.1 si 2 din Legea nr. 143/2000, in referire la art. 71/1 alin. 3 C. penal;
- in baza art. 111 si art. 118 alin. 1 lit b Cod penal, luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale a semiremorcii cu nr. de inmatriculare ** si a autotractorului cu nr de inmatriculare **;
- in baza art. 357 alin. 2. lit. c Cod proc. penala mentinerea sechestrului asigurator dispus in cursul urmaririi penale prin ordonanta nr. ** din ** a **. asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatei ** si a constatat ca acestea vor servi atat la executarea pedepsei amenzii cat la indestularea creditorilor inculpatei.
Prin decizia penala nr. ** pronuntata la data de ** in dosarul nr. **, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II -a penala a mentinut dispozitiile primei instante.
In acelasi sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul nr. **, in cuprinsul deciziei penale din **.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul penal, ** a devenit creditor ca urmare a aplicarii sanctiunii penale in procesul penal solutionat definitiv si s-a inscris la masa credala cu suma de 1.000.000 lei reprezentand amenda penala, fiind trecuta in Tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei in ordinea de preferinta stabilita de dispozitiile art. 123 din Legea nr.85/2006- creanta bugetara.
Prin prezenta cerere debitoarea ** prin lichidator judiciar ** solicita :
- constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii sechestrului asigurator penal in caracter executoriu, urmare solutionarii definitive a cauzei penale in care respectiva masura a fost luata.
- obligarea autoritatilor competente la radierea din cartea fundara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit de **. asupra bunurilor proprietatea **. prin ordonanta nr. ** din **
- constatarea ca bunurile sus-mentionate, asupra carora subzista masura asiguratorie devenita executorie ulterior solutionarii cauzei penale, se pot vinde libere de sarcini.
Sub aspectul exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de paratele ** si **, judecatorul sindic retine ca potrivit dispozitiilor art. 21. alin. (1) si (2) din Legea nr.7/1996
„(1) Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta a cadastrului are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi unitate administrativ-teritoriala, in scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, dupa caz, al opozabilita?ii fata de terti a acestor inscrieri.
(2) Publicitatea imobiliara se efectueaza de catre birourile de cadastru si publicitate imobiliara pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora. “
Iar, potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014 (publicat in partea I a Monitorului Oficial al Romaniei nr. 571-571 bis/2014), cu modificarile si completarile ulterioare ”Competenta solutionarii cererii de receptie si/sau inscriere evidentele de cadastru si carte funciara revine biroului de cadastru si publicitate imobiliara, in raza caruia se afla imobilul”.
Din cuprinsul acestor dispozitii se constata lipsa competentei materiale de efectuare a operatiunilor solicitat de catre parata **I, competenta materiala in solutionarea cererilor de efectuare a operatiunilor de cadastru si/sau publicitate fiind reglementata in mod expres ca apartinand birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, respectiv ** si **
In consecinta, va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive doar in raport cu parata **, celelalte parate avand calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cererii:
In materia publicitatii imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, foloseste o acceptiune larga pentru termenul de rectificare, intelegandu-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizeaza radierea, indreptarea sau mentionarea notarii oricarei operatiuni susceptibila sa faca obiectul unei inscrieri in cartea funciara. Rectificarea cartii funciare presupune radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in aceasta.
La data introducerii cererii de chemare in judecata, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) si alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicata. In prezent actiunea in rectificare de carte funciara se intemeiaza pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, in cazul in care, cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea sau, dupa caz, modificarea acesteia.
In speta, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, „Masura asiguratorie dispusa in conditiile art. 249 din Codul de procedura penala se va nota in cartea funciara in baza actului prin care aceasta a fost dispusa, respectiv ordonanta emisa de procuror, hotararea instantei de judecata sau certificat de grefa care cuprinde solutia pronuntata. Radierea se efectueaza in baza ordonantei emise de procuror sau a hotararii judecatoresti care dispune ridicarea masurii asiguratorii."
Or, in speta, nu exista nici unul dintre motivele prevazute de art.907 alin.3, art.908 alin.1 si art. 911 Cod civil; inscrierea sechestrului asigurator a fost efectuata in mod legal, ordonanta care a stat la baza notarii nu a fost desfiintata; reclamanta nu a facut dovada existentei inscrisului autentic, cerut de lege si nici a unei hotarari judecatoresti definitive sau ordonante a procurorului care sa constate nevalabilitatea actului in baza caruia s-a facut notarea sechestrului asigurator in cartea funciara sau care sa dispuna desfiintarea acestora.
Astfel, masurile asiguratorii penale si efectele acestora pot fi contestate exclusiv pe caile prevazute de Codul de procedura penala; sechestrul asigurator dispus prin ordonanta nr** din ** putand fi radiat din cartea funciara doar in ipoteza in care va fi ridicat in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura penala. In acest sens sunt dispozi?iile art.168 alin.1 C.pr.pen. (Codul de procedura penala din 1968) – aplicabile in timp in condi?iile art.3 ?i art.4 alin.1 din Legea nr.255/2013 de punere in aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala ?i pentru modificarea ?i completarea unor acte normative care cuprind dispozi?ii procesual penale – “ in contra masurii asiguratorii luate ?i a modului de aducere la indeplinire a acestuia, invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum ?i orice alta persoana interesata se pot plange procurorului sau instan?ei de judecata, in orice faza a procesului penal”, iar conform art.168 alin.3 C.pr.pen., “dupa solu?ionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangere impotriva aducerii la indeplinire a masurii asiguratorii (s.n.), se poate face contesta?ie potrivit legii civile”.
Concret, instanta penala (care solutioneaza in mod definitiv cauza) poate dispune ridicarea sechestrului asigurator, caz in care raman valabile si se executa garantiile reale inscrise in cartea funciara ori in Arhiva electronica de garantii reale mobiliare, sau poate dispune mentinerea masurii, ipoteza in care aceasta se duce la indeplinire in conformitate cu normele de procedura fiscala sau civila, pentru a avea loc vanzarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a asigura satisfacerea creditorului in favoarea caruia a fost luata masura.
In consecinta, in raport de aceste considerente, va respinge cererea debitoarei ** ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulata de parata ***
Respinge cererea in raport cu parata ** ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea reclamantei-debitoare **, ca neintemeiata.
Cu recurs in 7 zile de la comunicare.
Termen pentru continuarea procedurii insolventei la 19.06.2017.
Pronuntata in sedinta publica azi 20.02.2017.
PRESEDINTE GREFIER
*** ***
R O M A N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VII A CIVILA
SENTINTA CIVILA NR.**
SEDINTA PUBLICA DIN 20.02.2017
TRIBUNALUL COMPUS DIN:
PRESEDINTE –JUDECATOR SINDIC: ***
GREFIER: ***
Pe rol solutionarea cauzei civile de fata privind pe debitorul ** intemeiata pe disp.Lg.85/2006 privind procedura insolventei.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns lichidatorul judiciar ***, prin reprezentant si debitoarea, prin avocat.
Procedura de citare nu este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca, prin Serviciul Registratura, s-a depus la dosarul cauzei intampinare formulata de **, incheiere de Carte Funciara nr.**, dupa care:
Reprezentantul lichidatorului judiciar depune Raport de activitate. Acesta invedereaza ca a continuat activitatea de publicare a anunturilor de vanzare a imobilelor societatii. De asemenea, obligatiile de plata ale debitoarei aferente perioadei de dupa intrarea in faliment si pana la zi sunt in cuantum de 289,918 lei. Solicita termen pentru continuarea procedurii.
Instanta acorda cuvantul pe cererea de constatare a transformarii caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, in caracter executoriu, cerere formulata de debitoare si, respectiv pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulata de ** prin intampinare.
Reprezentantul conventional al debitorului solicita admiterea cererii si sa se constate transformarea caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, in caracter executoriu, aceasta chestiune fiind necesara pentru a putea fi vandut bunul liber de orice sarcini, precum si radierea din Cartea Funciara a sechestrului asigurator inscris. Arata ca a depus in acest sens practica judiciara privind hotarari pronuntate de instantele din raza Curtii de Apel Craiova.
Cu privire la transformarea caracterului asigurator in executoriu, arata ca in procesul penal exista caracter asigurator pana in momentul in care instanta se pronunta asupra fondului, iar in cauza a fost pronuntata o hotarare de condamnare astfel incat pana in momentul pronuntarii sechestrul asigura o creanta incerta, iar dupa pronuntare creanta a devenit certa, caracterul asiguratoriu care constata creanta incerta disparand.
Reprezentantul administratorului judiciar solicita admiterea cererii.
Instanta ramane in pronuntare pe cererea de constatare a transformarii caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, in caracter executoriu, cerere formulata de debitoare.
Referat: Dupa terminarea sedintei de judecata s-a depus prin Serviciul Registratura intampinare de catre parata ** si note de sedinta de **. .
TRIBUNALUL
Prin cererea inregistrata la data de 06.12 2016 debitoarea ** prin lichidator judiciar ** a solicitat in contradictoriu cu **, ** si **
1) Constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu;
2) Obligarea autoritatilor competente la radierea din Cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin Ordonanta nr. ** din data de 09.07.2010 a **., in cursul unui proces penal ce s-a solutionat printr-o hotarare definitiva, asupra bunurilor subscrisei, asa cum sunt identificate mai jos;
3) Constatarea ca bunurile debitoarei **., asupra caruia este instituita o masura executorie (care a fost asiguratorie pana la solutionarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, respectiv
- apartament situat la adresa din Bucuresti, **, avand numarul cadastral ** cu o suprafata utila de 56 mp si o suprafata totala de 59,34 mp, inscris la Biroul de Carte Funciara de pe langa Judecatoria ** prin incheierea nr. **
- cladire situata in oras **, avand numar rol **, numar matricol **, in intravilan, cu o suprafata de 283,04 mp.
- teren situat in orasul ** avand numar rol **, numar matricol **, avand numar registru agricol **, tarla * parcela **, numar cadastral **in intravilan, cu o suprafata de 13.614 mp.
- teren situat in oras **la adresa str. ** 1, avand numar rol **, numar matricol **, nr. cadastral *, cu o suprafata totala de 8495 mp.
- cladire situata in oras * la adresa str. **, avand numar rol * numar matricol *, in intravilan, cu o suprafata de 910, 36 mp.
In motivare, se arata ca aceste solicitari le face ca urmare a transformarii sechestrului asigurator, instituit prin ordonanta mai sus rubricata, ca si natura juridica a garantiei asupra creantei avuta pana la solutionarea definitiva a procesului penal, in sechestru executoriu ca si natura juridica a garantiei asupra creantei dobandita dupa solutionarea definitiva a procesului penal. Sechestrul asigurator ca si garantie pentru recuperarea sumelor de bani la care a fost obligata la plata in procesul penal nu mai subzista in forma prevazuta de lege, ca urmare a dobandirii caracterului cert, lichid si exigibil al creantei, dupa ramanerea definitiva a hotararilor penale si dupa emiterea de catre ** a unor titluri de creanta executorii noi.
Considera ca judecatorul - sindic este competent sa solutioneze prezenta cerere intemeiata pe dispozitiile art. 6, art. 11 pct. 2, art. 25 lit. k si I din Legea nr. 85/2006 avand in
vedere urmatoarele:
Prin art. 11 pct. 1 din Lege se indica care sunt principalele atributii ale judecatorului -
sindic si sunt enumerate limitativ aceste atributii, iar la art. 2 din acelasi articol sunt indicate care sunt atributiile in extenso ale judecatorului sindic indicandu-se ca are in competenta cu privire la orice cereri de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Adica orice cerere care prin solutionarea acesteia se tinde a se interveni in cadrul procedurilor prevazute de legea insolventei.
In speta, cererea prin care solicita constatarea transformarii caracterului asigurator a sechestrului penal in caracterul executoriu produce efecte juridice cu privire la posibilitatea vanzarii bunurilor in cadrul procedurilor insolventei libere de sarcini, avand in vedere ca instituirea unor masuri executorii nu conduc la mentinerea masurii dupa vanzarea in cadrul procedurii insolventei.
In concluzie, este de competenta judecatorului - sindic de a statua asupra acestei chestiuni care afecteaza bunul mers al exercitiului procedurilor de insolventa si care in final prin admiterea cererii poate conduce la posibilitatea efectiva de valorificare a bunurilor aflate in patrimoniul debitoarei, iar aceasta solutie reprezinta un aspect care intereseaza bunul mers al procedurii urmarita si verificata de catre judecatorul - sindic.
Mai mult decat atat, invoca si dispozitiile art. 116 alin. 1 raportat la art. 25 lit. k si l din legea nr. 85/2006 care arata ca lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului - sindic. Prin urmare constatarea transformarii caracterului executoriu din caracter asigurator este de competenta judecatorului - sindic care poate sa exercite un control judecatoresc asupra acestei situatii juridice modificata pentru a se putea dispune valorificarea bunurilor, in conditiile maximizarii sumelor obtinute din lichidarea activului patrimonial al debitoarei.
La alin. 2 al aceluiasi articol, art. 116 mai sus indicat, se dispune imperativ ca lichidarea sa se inceapa indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii si depunerea raportului de evaluare, intentia legiuitorului fiind clara, in sensul ca valorificarea bunurilor sa se efectueze cat mai aproape de momentul inventarierii pentru ca bunurile supuse vanzarii sa piarda cat mai putin din valoare.
Coroborat cu aceste atributii ale judecatorului sindic observa ca principalele atributii ale judecatorului sindic indicate la art. 11 alin. 1, in interpretarea dispozitiilor art. 11 alin. 2, este o enumerare neexhaustiva ci doar exemplificativa, avand abilitarea legala sa se pronunte asupra oricarei probleme cu care este sesizat de catre practicianul in insolventa (art. 25 lit. k din lege) pentru ca in acest mod se da continut efectiv dispozitiei din art. 116 care dispune imperativ ca lichidarea bunurilor debitoarei se face de catre lichidatorul judiciar sub controlul judecatorului - sindic.
Sub aspectul situatiei de fapt arata ca organele de cercetare penala au constatat ca **, ca si firma de transport intern si international de marfuri, in cursul anului 2008, a sprijinit un grup infractional organizat.
Prin Ordonanta nr. ** din data de ** a ** s-a dispus in baza dispozitiilor 163 - 166 Cod de Procedura Penala (CPP ), art. 4796 CPP precum si art. 217 alin. 4 CPP, respectiv art. 9 din Legea nr. 508/2004 instituirea masurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatei **. luate in **
La data de 06.05.2011 prin Sentinta penala nr. ** pronuntata in sedinta publica din data de 06.05.2011 in dosarul nr. *** solutionat de Tribunalul Bucuresti, Sectia II Penala, instanta a dispus:
In temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, in referire la art. 711 alin.3 C. Pen, condamnarea ** la plata amenzii in cuantum de 700.000 lei la care s-a adaugat un spor de 300.000 lei, in final 1.000.000 lei amenda si in baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedura penala, mentinerea sechestrului asigurator dispus in cursul urmaririi penale prin Ordonanta mai sus indicata a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - D.I.I.C.O.T. asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatei ** si a constatat ca acestea vor servi atat la executarea pedepsei amenzii, cat si la indestularea creditorilor inculpatei.
Prin Decizia penala nr. ** pronuntata la data de ** in dosarul nr. **, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II -a penala a mentinut dispozitiile primei instante.
In acelasi sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala in dosarul mai sus indicat, astfel ca Sentinta penala nr. ** pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. **, a ramas definitiva si executorie prin Decizia penala pronuntata de I.C.C.J la data de **
Considera debitoarea ca, dupa ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul penal, **, prin ** a devenit creditor ca urmare a aplicarii sanctiunii penale in procesul penal solutionat definitiv si s-a inscris la masa credala cu suma de 1.000.000 lei reprezentand amenda penala, suma care s-a transformat intr-o creanta bugetara. In acest sens, va indica ca in Tabelul definitiv consolidat rectificat al creantelor intocmit de lichidator judiciar **, la sectiunea creante rezultate din continuarea activitatii dupa deschiderea procedurii, este inscris creditorul **
In consecinta, sechestrul penal instituit ca o masura asiguratorie, pentru a asigura satisfacerea creantei creditorului, nu se mai dovedeste a fi eficace in conditiile in care, asa cum a aratat, la acest moment creanta este certa, lichida si exigibila, constatata prin titlu executoriu, creditorul fiind inscris in Tabelul definitiv consolidat rectificat al creantelor si urmeaza sa fie indestulat in ordinea de preferinta stabilita de dispozitiile art. 123 din Legea nr.85/2006.
Precizeaza ca scopul procedurii de insolventa este acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa in ordinea prestabilita de lege, ca procedura falimentului, este acea procedura concursuala si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii pentru acoperirea pasivului.
La acest moment masura asiguratorie nu se mai impune deoarece creanta urmeaza sa se recupereze prin valorificarea activelor pe calea procedurii de insolventa ca si procedura colectiva si unica, iar pe cale de consecinta masura si-a pierdut caracterul asiguratoriu devenind o masura executorie.
Creditorul **, a fost trecut in Tabelul definitiv si urmeaza sa fie indestulat in ordinea de preferinta stabilita de dispozitiile art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Suma de recuperat in urma procesului penal a devenit o creanta bugetara, ca urmare a finalizarii procesului penal si urmare a dispozitiei de inscriere la masa credala si va fi platita in cadrul procedurii de faliment, in raport de ordinea stabilita in dispozitiile mai sus mentionate la art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006.
La finalul procedurii de valorificare urmeaza ca firma sa fie radiata de la registrul comertului in raport de dispozitiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 neexistand posibilitatea continuarii unor acte de executare silita fata de care sa se impuna mentinerea sechestrului asigurator.
Bunurile asupra carora poarta sechestrul vor fi valorificate pe calea procedurii de insolventa, iar sumele vor fi atribuite creditorilor in ordinea prestabilita de catre legea insolventei, fara a mai exista posibilitatea continuarii executarii silite ulterior.
In concluzie dupa ramanerea definitiva a hotararii penale de condamnare a debitorului, **. sechestrul penal ca masura asiguratorie a devenit executorie, nepunandu-se problema ridicarii sechestrului, ci doar constatarea transformarii caracterului asiguratoriu in executoriu.
In acest sens invoca si jurisprudenta nationala pronuntata in spete similare unde societati comerciale care se afla in stare de insolventa, si fata de care au fost instituite masuri asiguratorii in procesele penale solutionate definitiv de instantele de judecata, au beneficiat de constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal in caracter executoriu si astfel au putut proceda la valorificarea patrimoniului insolventului, liber de sarcini (ex.Decizia nr. **, pronuntata la data de ** de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. **, avand ca debitoare pe **)
In drept, invoca disp.art.6, art.11 coroborat cu art.25 lit.k si l , art.116 din Legea nr.85/2006.
****
Parata *** a formulat, la data de 03.01.2017 intampinare prin care a solicitat, respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In motivare, parata arata ca o conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea.
Prin calitatea procesuala se intelege existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitatea procesuala activa) si pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic - calitate procesuala pasiva.
Calitate procesuala pasiva este una dintre conditiile de exercitare a actiunii civile si presupune existenta unei identita?i intre parat si cel obligat in raportul juridic sau fata de care se poate realiza interesul reclamantului.
Avand in vedere ca prin cererea de chemare in judecata reclamantul solicita constatarea transformarii caracterului asigurator al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu; constatarea ca bunurile petentei ** asupra caruia este instituita o masura executorie ( care a fost asiguratorie pana la solutionarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, apreciaza ca nu are calitate procesuala pasiva, intrucat intre parti nu au existat raporturi juridice si nici nu detine atributii in ceea ce priveste raportul juridic dedus judecatii.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea autoritatilor competente la radierea din cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanta nr. ** din data de ** a **. in cursul unui proces penal ce s-a solutionat printr-o hotarare definitiva, asupra bunurilor petentei, in conformitate cu dispozitiile art. 32 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, "Solutionarea plangerii impotriva incheierii de carte funciara, a actiunii in justificare tabulara, in rectificare, precum si prestatie tabulara se face fara citarea oficiului teritorial,” deci nici pentru acest capat de cerere nu are calitate procesual pasiva.
Actiunea in rectificarea unei inscrieri in cartea funciara poate fi formulata de orice persoana interesata daca inscrierea sau incheierea nu este valabila ori actul in temeiul careia a fost efectuata inscrierea a fost desfiintat in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente incheierii ori emiterii lui, dreptul inscris a fost gresit calificat, sau nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea, sau inscrierea in cartea funciara nu mai este in concordanta din orice motive cu situatia juridica reala a imobilului.
Totodata potrivit dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, ”inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti definitive si irevocabile sau pe cale amiabila, in baza unei declaratii date in forma autentica, de titularul tabular, respectiv de titular in baza unei documentatii cadastrale. ”
Mai mult prin decizia nr. 5728/2005, Inalta Cutie de Casatie si Justitie a statuat ca fie se refera la radiere fie se refera la rectificare, aceste operatiuni nu permit a fi efectuate decat in contradictoriu cu acelasi titular al dreptului contestat si nicidecum cu organul competent a efectua aceste operatiuni.
Pentru argumentele mentionate mai sus, va solicitam admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a ** si respingerea actiunii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedura civila.
****
Parata ** a formulat, la data de 09.01.2017 intampinare prin care a solicitat, in principal respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, pe fondul cererii a lasat la aprecierea judecatorului sindic solutionarea .
In motivare, arata ca ** este institutie publica a administratiei publice, unica autoritate in domeniile cadastru, publicitate imobiliara, geodezie si cartografie, ca nu exista si nu poate exista vreun raport intre ** si celelalte parti.
In procesul civil, calitatea procesuala presupune justificarea obligatiei unei persoane de a participa ca parte in acel proces. Una din conditiile de exercitare a unei actiuni civile este reprezentata de interesul judiciar pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
Fata de sarcinile pe care le are prin lege speciala ( Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 cu modificarile si completarile ulterioare), singura procedura pe care o are de indeplinit fata de natura juridica a cererii este aceea de a inregistra dreptul reclamat pentru a fi opozabil tertilor.
** nu intervine prin operatiunile de inscriere in cartea funciara in drepturile evidentiate in cuprinsul acestora, in vederea realizarii unor drepturi proprii, opozabile celor inscrisi in cuprinsul cartii funciare, ci in exercitiul unor atributii ce ii sunt conferite prin lege speciala.
Se poate observa ca ** nu poate fi "persoana interesata" in sensul legii, pentru ca nu justifica un interes legitim si personal in cauzele ce au ca obiect procedura insolventei, nefiind intrunita, astfel, o conditie esentiala pentru a fi parte in proces.
In aceste conditii, dezbaterile si probatoriile cu privire la dreptul dedus judecatii au loc numai si numai intre partile care au, justifica sau carora li se poate opune existenta sau inexistenta dreptului dedus judecatii.
Oficiul teritorial exercita doar atributiile conferite de lege, neavand calitatea de parte in procedura declansata prin formularea unei asemenea actiuni.
Mai mult decat atat, intre ** si cei care formuleaza cereri de inscriere in cartea funciara nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil in legatura cu imobilele evidentiate in Cartea Funciara.
In procesul civil, calitatea procesuala presupune justificarea obligatiei unei persoane de a participa ca parte in acel proces. Una din conditiile de exercitare a unei actiuni civile este reprezentata de interesul judiciar pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
Incheierile prin care sunt solutionate cererile de inscriere de catre registratorul de carte funciara, care este functionar public si nu judecator, sunt prin natura lor juridica, acte administrative provizorii ce nu au putere de lucru judecat din moment ce adoptarea lor nu are loc in cadrul unei proceduri administrative jurisdictionale.
De altfel, o asemenea incheiere, desi act administrativ, nu este supusa controlului instantelor judecatoresti de contencios administrativ, in conditiile Legii nr. 544/2004, ci contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inscrierile de carte funciara au efect de opozabilitate si nu constitutiv si se bucura de o prezumtie simpla.
Incheierile de carte funciara nu dau nastere, nu sting si nu modifica raporturi juridice, ci doar consemneaza astfel de raporturi in evidentele de carte funciara.
Precizeaza ca potrivit art. 20 alin. (3)din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila inlocuieste acordul de vointa cerut in vederea inscrierii drepturilor reale, daca sunt opozabile titularilor.
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii. Calitate procesuala pasiva are persoana care incheie actul. Instanta nu trebuie sa stabileasca existenta sau inexistenta unui drept sau a unei obligatii afirmate a **, ci doar legalitatea si temeinicia inscrierilor realizate in cartea funciara.
Pe fond, lasa la aprecierea instantei solutia ce urmeaza a fi pronuntata asupra acestei actiuni, avand in vedere urmatoarele:
Cartea funciara dovedeste existenta dreptului real inscris, in folosul persoanei care a dobandit sau constituit cu buna-credinta un drept real imobiliar, cat timp nu se dovedeste contrariul si se deschide la cerere, pe baza documentatiei cadastrale si a actului juridic privind constituirea sau transmiterea dreptului de proprietate.
In sistemul de carte funciara, principiul legalitatii comporta doua componente: legalitatea formala si legalitatea materiala.
Legalitatea formala inseamna ca registratorul de la Serviciul de publicitate imobiliara nu poate incuviinta decat inscrierea actelor si faptelor juridice anume prevazute de lege si nu se poate sprijini decat pe cererea si actele ce o insotesc.
Legalitatea materiala vizeaza faptul ca registratorul trebuie sa cerceteze pe de o parte daca inscrisul pe baza caruia se solicita inscrierea intruneste conditiile prevazute de lege pentru inscrierea dreptului sau faptului juridic, iar pe de alta parte sa cerceteze daca potrivit cuprinsului cartii funciare, nu exista vreo piedica la efectuarea inscrierii.
Prin urmare, examinarea registratorului se margineste la posibilitatea realizarii operatiunilor de carte funciara in raport de inscrierile facute deja in cartea funciara cu privire la imobil.
Inscrierile in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele dintr-o anumita localitate in acea perioada se realizau conform Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si a Ordinului nr. 633/2006 cu modificarile si completarile ulterioare pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara.
Activitatile desfasurate de Agentia Nationala si unitatile sale subordonate pentru persoanele fizice si juridice, se executa contra cost, conform tarifelor stabilite prin Ordinul nr. 39/2009 cu modificarile si completarile ulterioare.
Specificam ca operatiunile de carte funciara se efectueaza la cererea oricarei persoane interesate, in baza inscrisului prezentat de aceasta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere.
Mai mult decat atat, inscrierile operate in cartea funciara s-au facut in functie de reglementarile legale aflate in vigoare la acel moment si tinandu-se cont de actele prezentate.
Validitatea incheierii de carte funciara, ca act juridic, se apreciaza in raport de conditiile avute la data emiterii sale.
In fapt, **. prin cererea inaintata instantei, solicita la punctul 2 „radierea din Cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin Ordonanta nr. ** din data de ** a **.”.
In materia publicitatii imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, foloseste o acceptiune larga pentru termenul de rectificare, intelegandu-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizeaza radierea, indreptarea sau mentionarea notarii oricarei operatiuni susceptibila sa faca obiectul unei inscrieri in cartea funciara.
Rectificarea cartii funciare presupune radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in aceasta.
In consecinta, operatiunea de radiere se circumscrie notiunii de rectificare, in intelesul Legii 7/1996, iar admisibilitatea sa este subsumata premiselor prevazute in acest act normativ.
Rectificarea inscrierilor din Cartea Funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratie autentica a titularului dreptului ce urmeaza a fi rectificat, fie prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, care suplineste acordul partilor in situatia in care acestea nu se inteleg.
Arata ca la data introducerii cererii de chemare in judecata, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) si alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicata.
In prezent actiunea in rectificare de carte funciara se intemeiaza pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, in cazul in care, cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea sau, dupa caz, modificarea acesteia.
In speta, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, „Masura asiguratorie dispusa in conditiile art. 249 din Codul de procedura penala se va nota in cartea funciara in baza actului prin care aceasta a fost dispusa, respectiv ordonanta emisa de procuror, hotararea instantei de judecata sau certificat de grefa care cuprinde solutia pronuntata. Radierea se efectueaza in baza ordonantei emise de procuror sau a hotararii judecatoresti care dispune ridicarea masurii asiguratorii."
Aspectul pe care il face cunoscut instantei, este acela ca nu are calitatea de a cenzura, ci doar aceea de a inregistra pentru opozabilitatea fata de terti actele prezentate.
Pe de alta parte, apreciaza ca nu a prejudiciat in niciun fel drepturile reale ale societatii, de vreme ce inregistrarile facute au avut drept scop indicarea regimului juridic al imobilelor in registrele de publicitate.
In drept, invoca dispozitiile art. 115 din Vechiul Cod de Procedura Civila; Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare); Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile; H.G. 1288/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara; Ordin nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara cu modificarile si completarile ulterioare; Ordin nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara.
****
Parata *** a formulat, la data de 20.02.2017 intampinare prin care a solicitat, in principal respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivare, arata ca o conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se exercita actiunea.
In raport de obiectul dosarului invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a **, deoarece calitatea de parat apartine persoanei despre care se afirma ca a incalcat sau nu a recunoscut un drept al reclamantului, insa in situatia de fata intre ** si reclamant, nu au existat si nu exista raporturi juridice.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) si (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, republicata si actualizata:
„(1) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, denumita in continuare Agentia Nationala, se organizeaza ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.
(2) La nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti se infiinteaza oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, denumite in continuare oficii teritoriale ca unitati cu personalitate Juridica in subordinea Agentiei Nationale, prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti si a birourilor de carte funciara."
Conform dispozitiilor art.21 alin.(1) si (2) din aceeasi lege:
„(1) Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta a cadastrului are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi unitate administrativ-teritoriala, in scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, dupa caz, al opozabilita?ii fata de terti a acestor inscrieri.
(2) Publicitatea imobiliara se efectueaza de catre birourile de cadastru si publicitate imobiliara pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora. “
1.Pentru primul capat de cerere referitor la Constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii instituite in cursul procesului penal, sechestru asigurator, in caracter executoriu invoca lipsa calitatii procesuale, acest capat de cerere privind un raport juridic in care Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara nu este parte: creditor/titular sechestru asigurator - debitor/proprietar imobil.
2.Referitor la cel de-al doilea capat de cerere (privind obligarea autoritatilor competente la radierea din cartea funciara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanta nr. ** din ** emisa de **) invoca de asemenea lipsa calitatii procesuale in virtutea lipsei competentei materiale privind operatiunea solicitat si arata ca aceasta solicitare este neintemeiata si prematur formulata.
Cu privire la lipsa calitatii procesuale invederam dispozitiile art. 21 alin. 2 din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 "Publicitatea imobiliara se efectueaza de catre birourile de cadastru si publicitate imobiliara pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora" iar potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014 (publicat in partea I a Monitorului Oficial al Romaniei nr. 571-571 bis/2014), cu modificarile si completarile ulterioare ”Competenta solutionarii cererii de receptie si/sau inscriere evidentele de cadastru si carte funciara revine biroului de cadastru si publicitate imobiliara, in raza caruia se afla imobilul”.
Din cuprinsul acestor dispozitii se constata lipsa competentei materiale de efectuare a operatiunilor solicitate, care conduc la exceptia privind lipsa calitatii procesuale cu privire la acest capat de cerere, competenta materiala in solutionarea cererilor de efectuare a operatiunilor de cadastru si/sau publicitate fiind reglementata in mod expres ca apartinand birourilor de cadastru si publicitate imobiliara.
3.Cu privire la cel de-al treilea capat de cerere prin care solicita constatarea ca bunurile debitoarei **, asupra caruia este instituita o masura executorie (care a fost asiguratorie pana la solutionarea procesului penal) se pot vinde liber de sarcini, solicita respingerea acestuia ca neintemeiat si ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala activa .
In raportul juridic ce face obiectul vanzarii imobilului in conditiile Legii nr. 85/2006 nu are calitate nici de debitor din patrimoniul caruia se valorifica bunul imobil, nici de dobanditor al acestuia, iar mai mult, in cauza nici nu este intervenita o astfel de vanzare imobiliara.
Pe de alta parte, cu privire la fondul solicitarii invedereaza ca aceasta este neintemeiata pentru urmatoarele motive si dispozitii legale care sunt incidente deopotriva cu privire la al doilea si al treilea capat de cerere:
Potrivit art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei prevede ca ”Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii, cu exceptia masurilor asiguratorii sau masurilor preventive specifice, Instituite in cursul procesului penal”.
Din interpretarea si aplicarea acestor dispozitii rezulta ca sarcinile instituite asupra imobilului se radiaza din evidentele de publicitate imobiliara doar cu ocazia intabularii dreptului de proprietate in favoarea dobanditorului dreptului de proprietate in temeiul contractului de vanzare cumparare prin care intervine transferul dreptului de proprietate, si prin efectul legii.
Pe de alta parte se constata ca operatiunea solicitata este reglementata in mod expres ca exceptie de la regula privind radierea sarcinilor care se radiaza cu ocazia intabularii dreptului de proprietate in favoarea cumparatorului : “cu exceptia masurilor asiguratorii sau masurilor preventive specifice, instituite in cursul procesului penal".
In sustinerea celor anterior aratate invoca ca jurisprudenta Sentinta Civila nr. ** pronuntata de ** si ramasa definitiva prin Decizia Civila nr. ** pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. **.
In speta invocata, solutionata definitiv, imobilul a fost adjudecat in cadrul procedurii vanzarii silite reglementata de Codul de procedura civila, fiind grevat la data vanzarii silite de masura sechestrului asigurator instituita in cadrul procesului penal.
Desi Codul de procedura civila nu instituie exceptii de la regula in privinta sarcinilor care se radiaza cu ocazia intabularii dreptului de proprietate in favoarea adjudecatarului (similar cu prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006), in aceasta cauza nu a fost radiat sechestrul din cartea funciara. Instanta civila investita cu solutionarea plangerii impotriva incheierii de carte funciara prin care a fost respinsa cererea de radiere a sechestrului a respins actiunea si a mentinut aceasta masura asiguratorie.
In drept, a invocat Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara, aprobat prin Ordinul Directorului General nr.700/2014, cu modificarile ulterioare, Codul de procedura civila, Codul civil si Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei.
****
Parata ** a formulat la data de 20.02.2017 note de sedinta prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
Analizand materialul probator existent in cauza judecatorul sindic retine urmatoarele:
In fapt, prin ordonanta emisa de ** in dosarul nr** la data de ** s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile aflate in **
Prin sentinta penala nr. ** – pronuntata la data ** in dosarul nr. ** Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a dispus :
- condamnarea inculpatei **. la pedeapsa amenzii in cuantum de 1.000.000 lei si afisarea hotararii de condamnare pentru comiterea:
- infractiunii de sprijinire a unui grup infractional organizat, prevazuta si sanctionata de art.7 din Legea nr. 39/2003, in referire la art. 71/1 alin. 3 C. pen.;
- infractiunii de trafic ilicit de droguri, de mare risc prevazuta si pedepsita de art.2 alin.1 si 2 din Legea nr. 143/2000, in referire la art. 71/1 alin. .3 C penal;
- infractiunii de tentativa la trafic ilicit international de droguri de mare risc pedepsite de art. 20 Cod penal combinat cu ar. 13 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 3 alin.1 si 2 din Legea nr. 143/2000, in referire la art. 71/1 alin. 3 C. penal;
- in baza art. 111 si art. 118 alin. 1 lit b Cod penal, luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale a semiremorcii cu nr. de inmatriculare ** si a autotractorului cu nr de inmatriculare **;
- in baza art. 357 alin. 2. lit. c Cod proc. penala mentinerea sechestrului asigurator dispus in cursul urmaririi penale prin ordonanta nr. ** din ** a **. asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatei ** si a constatat ca acestea vor servi atat la executarea pedepsei amenzii cat la indestularea creditorilor inculpatei.
Prin decizia penala nr. ** pronuntata la data de ** in dosarul nr. **, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II -a penala a mentinut dispozitiile primei instante.
In acelasi sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul nr. **, in cuprinsul deciziei penale din **.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul penal, ** a devenit creditor ca urmare a aplicarii sanctiunii penale in procesul penal solutionat definitiv si s-a inscris la masa credala cu suma de 1.000.000 lei reprezentand amenda penala, fiind trecuta in Tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei in ordinea de preferinta stabilita de dispozitiile art. 123 din Legea nr.85/2006- creanta bugetara.
Prin prezenta cerere debitoarea ** prin lichidator judiciar ** solicita :
- constatarea transformarii caracterului asiguratoriu al masurii sechestrului asigurator penal in caracter executoriu, urmare solutionarii definitive a cauzei penale in care respectiva masura a fost luata.
- obligarea autoritatilor competente la radierea din cartea fundara a mentiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit de **. asupra bunurilor proprietatea **. prin ordonanta nr. ** din **
- constatarea ca bunurile sus-mentionate, asupra carora subzista masura asiguratorie devenita executorie ulterior solutionarii cauzei penale, se pot vinde libere de sarcini.
Sub aspectul exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de paratele ** si **, judecatorul sindic retine ca potrivit dispozitiilor art. 21. alin. (1) si (2) din Legea nr.7/1996
„(1) Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta a cadastrului are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi unitate administrativ-teritoriala, in scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, dupa caz, al opozabilita?ii fata de terti a acestor inscrieri.
(2) Publicitatea imobiliara se efectueaza de catre birourile de cadastru si publicitate imobiliara pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora. “
Iar, potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014 (publicat in partea I a Monitorului Oficial al Romaniei nr. 571-571 bis/2014), cu modificarile si completarile ulterioare ”Competenta solutionarii cererii de receptie si/sau inscriere evidentele de cadastru si carte funciara revine biroului de cadastru si publicitate imobiliara, in raza caruia se afla imobilul”.
Din cuprinsul acestor dispozitii se constata lipsa competentei materiale de efectuare a operatiunilor solicitat de catre parata **I, competenta materiala in solutionarea cererilor de efectuare a operatiunilor de cadastru si/sau publicitate fiind reglementata in mod expres ca apartinand birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, respectiv ** si **
In consecinta, va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive doar in raport cu parata **, celelalte parate avand calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cererii:
In materia publicitatii imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, foloseste o acceptiune larga pentru termenul de rectificare, intelegandu-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizeaza radierea, indreptarea sau mentionarea notarii oricarei operatiuni susceptibila sa faca obiectul unei inscrieri in cartea funciara. Rectificarea cartii funciare presupune radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in aceasta.
La data introducerii cererii de chemare in judecata, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) si alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicata. In prezent actiunea in rectificare de carte funciara se intemeiaza pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, in cazul in care, cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea sau, dupa caz, modificarea acesteia.
In speta, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificarile si completarile ulterioare, „Masura asiguratorie dispusa in conditiile art. 249 din Codul de procedura penala se va nota in cartea funciara in baza actului prin care aceasta a fost dispusa, respectiv ordonanta emisa de procuror, hotararea instantei de judecata sau certificat de grefa care cuprinde solutia pronuntata. Radierea se efectueaza in baza ordonantei emise de procuror sau a hotararii judecatoresti care dispune ridicarea masurii asiguratorii."
Or, in speta, nu exista nici unul dintre motivele prevazute de art.907 alin.3, art.908 alin.1 si art. 911 Cod civil; inscrierea sechestrului asigurator a fost efectuata in mod legal, ordonanta care a stat la baza notarii nu a fost desfiintata; reclamanta nu a facut dovada existentei inscrisului autentic, cerut de lege si nici a unei hotarari judecatoresti definitive sau ordonante a procurorului care sa constate nevalabilitatea actului in baza caruia s-a facut notarea sechestrului asigurator in cartea funciara sau care sa dispuna desfiintarea acestora.
Astfel, masurile asiguratorii penale si efectele acestora pot fi contestate exclusiv pe caile prevazute de Codul de procedura penala; sechestrul asigurator dispus prin ordonanta nr** din ** putand fi radiat din cartea funciara doar in ipoteza in care va fi ridicat in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura penala. In acest sens sunt dispozi?iile art.168 alin.1 C.pr.pen. (Codul de procedura penala din 1968) – aplicabile in timp in condi?iile art.3 ?i art.4 alin.1 din Legea nr.255/2013 de punere in aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala ?i pentru modificarea ?i completarea unor acte normative care cuprind dispozi?ii procesual penale – “ in contra masurii asiguratorii luate ?i a modului de aducere la indeplinire a acestuia, invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum ?i orice alta persoana interesata se pot plange procurorului sau instan?ei de judecata, in orice faza a procesului penal”, iar conform art.168 alin.3 C.pr.pen., “dupa solu?ionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangere impotriva aducerii la indeplinire a masurii asiguratorii (s.n.), se poate face contesta?ie potrivit legii civile”.
Concret, instanta penala (care solutioneaza in mod definitiv cauza) poate dispune ridicarea sechestrului asigurator, caz in care raman valabile si se executa garantiile reale inscrise in cartea funciara ori in Arhiva electronica de garantii reale mobiliare, sau poate dispune mentinerea masurii, ipoteza in care aceasta se duce la indeplinire in conformitate cu normele de procedura fiscala sau civila, pentru a avea loc vanzarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a asigura satisfacerea creditorului in favoarea caruia a fost luata masura.
In consecinta, in raport de aceste considerente, va respinge cererea debitoarei ** ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulata de parata ***
Respinge cererea in raport cu parata ** ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea reclamantei-debitoare **, ca neintemeiata.
Cu recurs in 7 zile de la comunicare.
Termen pentru continuarea procedurii insolventei la 19.06.2017.
Pronuntata in sedinta publica azi 20.02.2017.
PRESEDINTE GREFIER
*** ***
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Faliment
Faliment - Hotarare nr. 669 din data de 21.12.2017Faliment - Hotarare nr. 484 din data de 28.09.2017
Cererea de deschidere a procedurii prev. de Legea nr. 64/1995, republicata, impotriva debitoarei dizolvate de drept conform Legii nr. 359/2004, este inadmisibila. - Sentinta civila nr. 136/F din data de 20.03.2006
FALIMENT - Sentinta comerciala nr. 1180/C/2014 din data de 27.11.2014
Deschiderea procedurii insolventei - Sentinta comerciala nr. 1085/C din data de 08.06.2010
Deschidere procedura insolventa - Sentinta comerciala nr. 861/C din data de 02.06.2009
Faliment - Sentinta comerciala nr. 861/C din data de 02.06.2009
Procedura insolventei. S.R.L. - Sentinta comerciala nr. 1276/C din data de 13.10.2009
Procedura insolventei - Sentinta comerciala nr. 1275/C din data de 13.10.2009
Procedura insolventei. Raspunderea administratorului social. - Sentinta comerciala nr. 1388/C din data de 15.10.2009
Procedura insolventei. Intocmirea tabelului definitiv al creantelor - Decizie nr. 264/R din data de 11.06.2009
Faliment . Raspunderea administratorului pentru netinerea contabilitatii conform legii. Cazul fortuit cauza de exonerare de raspundere - Decizie nr. 168/R din data de 02.04.2009
Procedura insolventei. Indeplinirea conditiilor legale pentru deschiderea procedurii - Decizie nr. 178/R din data de 09.04.2009
In ceea ce priveste existenta subrogatiei legale ca temei al masurii lichidatorului judiciar de operare a subrogatiei in tabelul definitiv, potrivit art.1093 alin.2 teza a II a Cod civil, obligatia achitata de o persoana neinteresata care lucreaza i... - Decizie nr. 357/R din data de 19.08.2008
Cerere de autorizare a promovarii actiunii intemeiate pe dispozitiile art.138 din Legea nr.85/2006 formulata de un singur creditor. - Decizie nr. 258/R din data de 17.06.2008
Procedura insolventei. Obiectiuni la raportul final (art.129). Cheltuielile aferente procedurii instituite prin Legea nr.85/2006 (art.4). Ordinea in care se platesc creantele in cazul falimentului (art.123). Distribuirea sumelor obtinute din executar... - Decizie nr. 254/R din data de 31.05.2007
Procedura insolentei. Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolentei (art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006). Obligatia judecatorului–sindic de a verifica indeplinirea conditiilor cerute pentru aplicarea procedurii prevazute de Legea... - Decizie nr. 181/R din data de 26.04.2007
Limita maxima de stabilire a raspunderii administratorului unei societati debitoare aflate in procedura prevazuta de Legea nr.64/1995. - Decizie nr. 270/R din data de 01.06.2006
Actiune intemeiata pe dispozitiile art.137 din Legea nr. 64/1995. Conditii. - Decizie nr. 212/R din data de 20.04.2006
Antrenarea raspunderii personale a administratorului Raportat la art.137 lit.c din Legea nr.64/1995. - Decizie nr. 211/R din data de 20.04.2006