Cauta jurisprudenta
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Bucuresti

Actiune in raspundere delictuala – Malpraxis respins

(Hotarare nr. **** din data de 19.07.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)

Domeniu Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc. | Dosare Tribunalul Bucuresti | Jurisprudenta Tribunalul Bucuresti


DOSAR NR. ..........
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
SENTINTA CIVILA nr. ……….
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE ………….
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: ……………….
GREFIER: ……………………..

Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamantul ..........in contradictoriu cu paratii ..........si ..........si cu chematii in garantie .........., avand ca obiect actiune in raspundere delictuala.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica de la data de ………., fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amanat pronuntarea pentru data de …………. cand, in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele.

TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei civile de fata, retine urmatoarele:
  Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a IV-a Civila sub nr. .........., la data de ……….., reclamantul ..........prin reprezentant legal ..........in contradictoriu cu paratii ..........si ..........a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea in solidar paratilor la repararea prejudiciilor materiale si morale pe care le-au provocat prin efectuarea interventiei chirurgicale din data de ..........cu alte materiale decat cele stabilite initial, fara a avea consimtamantul informat, respectiv la plata sumei de 120.000 EURO, echivalentul in 533.076 lei, la cursul BNR din data formularii prezentei, reprezentand: daune materiale constand in deplasarile efectuate pe intreaga perioada de la efectuarea investigatiilor si implicit a interventiei chirurgicale suportate de fiul meu, precum si cele postoperatorii si  daune morale costand in traumele suferite de fiul meu si in imposibilitatea acestuia de a mai incheia contracte de munca promitatoare pentru viitorul sau, avand in vedere ca, anterior efectuarii interventiei chirurgicale in cadrul .........., acesta practica un sport de performanta.
In motivarea in fapt a cererii, a aratat ca reclamantul de la varsta de 6 ani, a inceput sa joace fotbal trecand de la amator la avansat datorita conditiei fizice foarte bune, pasiunii pentru acest sport de echipa, dorintei de a progresa si de a-si imbunatati continuu abilitatile necesare unui fotbalist si, nu in ultimul rand, seriozitatii si determinarii sale in domeniul sportului de performanta.
Totodata a aratat ca reclamantul a suferit o accidentare la unul din meciurile sale, precum si faptul ca dorind sa aiba parte de investigatii de specialitate, la data de ..........s-a deplasat din Targu Jiu in Bucuresti la ..........in vederea unui control cu computerul tomograf.
De asemenea a invederat ca, in urma controlului efectuat, reclamantul a fost diagnosticat la umarul drept cu:-"Ancosa (impresiune concava) la nivelul procesului coracoid pe conturul postero-lateral al i lipului humeral, contur net si dimensiuni de 22,5/3,6 mm (Leziune Hills-Sachs); leziune a rebordului anterior al glenei; leziune capsulo-ligamentara anterioara (dezinsertie) si decolare a periostului scapular pe fala rotunde a muschiului subscapular - leziune Bankart osoasa, astfel cum rezulta din Buletinul de investigatii Computer Tomograf eliberat la data de .......... de .......... si parafat de .........., medic specialist Radiologie Imagistica Medicala, pe care la atasat prezentei cereri.
Avand in vedere rezultatul analizelor efectuate, precum si in urma discutiilor pe care le-a purtat cu dl. ..........si cu personalul de la receptie desemnat cu preluarea pacientilor, reprezentantul legal al reclamantului a decis efectuarea unei interventii chirurgicale la umarul drept pentru data de ..........ce avea ca scop fixare labrum, antero-inferior cu 3 ancore resorbabile, astfel cum rezulta si din Biletul de iesire din spital eliberat la data de ...........
Desi inca de la inceput a constatat ca exista probleme de comunicare in cadrul clinicii referitoare la costurile operatiei la care urma sa fie supus reclamantul in sensul in care, in opinia doctorului .........., ancorele resorbabile ar fi preferabile celor de titan, a agreat ideea ancorelor resorbabile, intrucat s-au prezentat ca fiind mai bune si mai scumpe decat cele de titan.
Cu toate acestea, echipa de medici a luat la momentul efectuarii interventiei chirurgicale decizia de a inlocui ancorele resorbabile cu cele de titan fara insa a aduce parintilor la cunostinta acest fapt. Abia la 2 luni de la interventia chirurgicala ,cu ocazia efectuarii unui  control postoperator, a aflat ca, in realitate, medicii au implantat ancore de titan si nu resorbabile, astfel cum s-a comunicat anterior.
Totodata, in momentul in care a solicitat explicatii cu privire la persoana/persoanele responsabila (e) care a (u) luat aceasta decizie si la motivul pentru care au fost inlocuite ancorele resorbabile, precum si in urma discutiilor purtate cu dl. .........., i s-a comunicat ca s-a luat aceasta solutie tinand cont de beneficiul terapeutic pe care il prezinta pentru pacient si de rezultatele pe termen lung ale utilizarii unor astfel de ancore. Acest fapt a rezultat si din scrisoarea medicala eliberata de clinica la data de .........., insa nu se justifica in cuprinsul acesteia si care ar fi fost motivul pentru care echipa medicala a luat aceasta decizie fara consimtamantului pacientului, respectiv al reprezentantului sau legal, cum este cazul de fata, sens in care, a considerat ca actul medical a fost efectuat fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare, si, pe cale de consecinta, acesta este un veritabil caz de malpraxis care atrage raspunderea civila delictuala atat a doctorului care a efectuat actul medical in sine, cat si a clinicii in care acesta isi desfasura activitatea la acel moment, fiind vorba, in realitate, despre o raspundere a comitentului pentru fapta prepusilor sat.
Ca raspuns la solicitarea reclamantului, clinica .......... a comunicat faptul ca aceasta decizie a apartinut exclusiv doctorului la momentul interventiei chirurgicale si ca aceasta neintelegere s-a datorat unei erori de comunicare intre spital si echipa de medici cu privire la tipul de interventie ce urma a fi efectuata, sens in care si-a cerut scuze, neasumandu-si asadar, nici un fel raspundere pentru modul in care s-au desfasurat raporturile dintre pacient/parinti si personalul medical specializat.
Luand in considerare, la momentul respectiv, ca decizia medicului a fost totusi una corecta si potrivita, a renuntat la ideea de a face vreun demers impotriva clinicii .......... pentru modul superficial si nepotrivit in care a tratat atat problema medicala , cat si pentru modul defectuos de comunicare atat inainte, cat si dupa operatie.
La data de ..........la o miscare banala,  mana dreapta a reclamantului s-a dislocat din nou, motiv pentru care a fost nevoit sa contacteze din nou personalul clinicii, in speta doctorul care s-a ocupat de interventia chirurgicala, cat si managerul sectiei de ortopedie din cadrul spitalului.
Totodata s-a aratat ca i s-a adus la cunostinta faptul ca ..........nu mai profeseaza in cadrul clinicii .........., dar reusind sa il contacteze si sa ii expuna faptele astfel cum s-au intamplat pana la acel moment, acesta din urma a propus o noua interventie chirurgicala: fie o interventie artroscopica realizata in colaborare cu o echipa de medici din Sloveni si Italia - aceasta nefiind totusi recomandata -, fie o interventie chirurgicala clasica. Intrucat solutiile medicale propuse nu mai prezentau incredere, a consultat si parerea altor medici ortopezi, inclusiv din strainatate, cu privire la tipul de interventie de care reclamantul avea nevoie, tinand cont si de modul sau de: viata si de sportul pe care il practica, mentionand faptul ca a fost necesara, in conditiile mai sus mentionate, o noua interventie chirurgicala, reclamantul fiind operat de aceasta data la o clinica medicala din Ungaria.
Cu aceasta ocazie,  s-a confirmat faptul ca solutia optima pentru reclamant, la momentul respectiv, ar fi reprezentat-o o interventie chirurgicala clasica, si nu o artroscopie, ca in cazul de fata, intrucat in cazul artroscopiei riscul de recidiva este mult mai mare.
Avand in vedere considerentele expuse mai sus, a incercat in nenumarate randuri sa poarte o discutie amiabila cu reprezentantii clinicii .........., in speranta solutionarii neintelegerilor intervenite intr-un mod amiabil.
Astfel, a solicitat acestora, avand in vedere ca operatia chirurgicala nu a fost solutia potrivita aleasa si ca nu reprezentantii legali ai pacientului nu au fost informati cu privire la schimbarea materialelor medicale folosite in timpul operatiei, tinand cont si de cariera pe care reclamantul o avea in fata, avand in vedere, totodata suferintele fizice si disperarea reclamantului ca nu va mai putea practica niciodata fotbalul ca sport de performanta, precum si pierderile financiare suferite constand in deplasarile repetate la clinica pentru controale medicale, efectuarea operatiei etc., supunerea reclamantului la alte noi interventii chirurgicale, despagubiri in cuantum de 10.000 EURO, o suma rezonabila raportat la cele intamplate.
Punctul de vedere al clinicii cu privire la aceasta situatie neplacuta prin care a trecut a fost unul total neadecvat in sensul in care, prin adresa din data de .........., dl. .........., in calitate de Manager al .........., a comunicat ca "deciziile terapeutice nu sunt luate de echipa manageriala si ca doctorul care s-a ocupat de operatie este singurul responsabil pentru situatia de fapt creata", astfel incat responsabilitatea cu privire la actul medical efectuat apartine in totalitate acestuia din urma, clinica fiind exonerata de orice culpa medicala".
S-a aratat faptul ca parata nu se poate exonera de orice culpa, ci ea raspunde in solidar cu medicii angajati in cadrul acesteia pentru actul medical efectuat, precum si pentru culpa medicala. Mai mult decat atat, din succesiunea dispozitiilor  legale speciale privind organizarea si func?ionarea spitalelor rezulta ca unitatile spitalicesti raspund pentru calitatea actului medical, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.
Mai mult decat atat, in toate deciziile cu caracter medical, medicul trebuie sa se asigure ca interesul si binele fiintei umane prevaleaza interesului societatii ori al stiintei, sens in care medicul trebuie sa depuna toate diligentele si sa-i asigure ca orice interventie cu caracter medical pe care o executa respecta normele si obligatiile profesionale si regulile de conduita specifice cazului respectiv, astfel cum reiese din dispozitiile Codului de deontologie medicala al colegiului medicilor din Romania.
Prin urmare, a considerat ca orice pacient este indreptatit la respect, sens in care acesta trebuie informat in legatura cu tot ce se intampla cu persoana sa. Fiind autonom, pacientul este indreptatit sa autorizeze actiunile medicale care sa exercita asupra sa, motiv pentru care medicul va informa pacientul inclusiv asupra recomandarii sale care, daca este autorizata de pacient, ofera medicului posibilitatea de a conduce actul medical sore finalizare.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, "acesta are dreptul de a li informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza". Potrivit art. 6, "pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse De asemenea, potrivit art. 16 din acelasi act normativ, ,,in cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de in?elegere."
In plus, dispozitiile art. 11 alin. 1 din Codul de deontologie medicala al colegiului medicilor din Romania prevede ca "Nici o interventie in domeniul sanatatii nu se poate efectua decat dupa ce persoana vizata si-a dat consimtamantul liber si in cunostinta de cauza". De asemenea, dispozitiile art. 14 prevad ca "Medicul va solicita si va primi consimtamantul dupa ce, prealabil, persoana respectiva sau cea indreptatita sa isi dea acordul cu privire la interventia medicala a primit informatii adecvate in privinta scopului si naturii interventiei, precum si in privinta consecintelor si a riscurilor previzibile si in general acceptate de societatea medicala,,.
Pe cale de consecinta, in prezenta cauza se poate vorbi despre existenta unui caz de malpraxis prin/lipsa consimtamantului pacientului/reprezentantului sau legal privind efectuarea interventii chirurgicale cu alte materiale decat cele convenit initial. Consimtamantul poate fi exprimat in mod expres prin cuvinte sau prin gesturi care arata in mod neechivoc acest consimtamant, in mod uzual, doctorii oferind un formular ce urmeaza a fi semnat de catre pacient.
In aceste conditii, medicul a actionat incorect din punct de vedere al actului medical efectuat fara consimtamantul subsemnatului, in calitate de angajat si prepus ai clinicii .........., provocand un prejudiciu nu doar fiului meu, cat si noua, in calitate de parinti, situatie in care sunt incidente dispozitiile art. 642 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, OMS NR. 482/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XV "Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice" din Legea nr. 95/2006, Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, Ordinul nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, Codul de deontologie medicala al colegiului medicilor din Romania, precum si dispozitiile art. 1357, 1358 si 1385 din Noul Cod civil, iar potrivit acestor dispozitii legale in vigoare spitalul raspunde pentru prejudiciile cauzate pacientilor de catre medici.
S-a mai aratat ca temeiul pretentiilor il reprezinta, asadar, Legea nr. 95/2006 care instituie o raspundere civila generala, legala pentru unitatile sanitare si ca solicitare de reparare integrala a prejudiciului suferit este indreptatita, luand in considerare si calitatea de profesionist a medicului ...........
Incalcarea unei norme deontologice, fara a produce vreun prejudiciu pacientului, poate atrage raspunderea disciplinara a medicului, insa in situatia in care conduita culpabila a medicului are drept rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului, intervine raspunderea civila delictuala pentru malpraxis.
In prezenta speta, culpa medicului a constat in nerespectarea unor norme de comportament profesional pe care un medic cu aceeasi capacitate profesionala, in aceleasi conditii, le-ar fi respectat, motiv pentru care raspunderea civila este atrasa pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind consimtamantul informal, cu privire la efectuarea interventiei chirurgicale cu alte materiale decat cele pe care le-a agreat initial.
Mai, mult decat atat, Legea nr. 95/2006 reglementeaza in art. 643 limitarea raspunderii civile in sensul ca toate persoanele implicate in actul medical defectuos vor raspunde proportional cu gradul de vinovatie al fiecareia. Astfel, alaturi de personalul medical angajat, raspund si unita?ile sanitare, in calitate de furnizori de servicii medicale, pentru prejudiciile produse pai lentilor ca urmare a serviciilor prestate.
In opinia reclamantului, consimtamantul medical informat a aparut tocmai din nevoia de a elimina vulnerabilitatea relatiei medic-pacient, prin implicarea directa a bolnavului in ceea ce priveste decizia terapeutica. Informarea deficitara, cu lacune sau omiterea expunerii unor situatii probabile ce ar putea schimba decizia terapeutica poate angaja raspunderea medicului, chiar daca rezultatul ar fi un succes, precum si raspunderea in solidar a clinicii la care acesta isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca sau de colaborare incheiat in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare la momentul respectiv.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile, art. 194 din Noul Cod de procedura civila, art.642 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, art. 4, 6, 16 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, art. 3, 11 alin. 1 si 14 din Codul de deontologie medicala a colegiului medicilor din Romania, OMS NR. 482/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XV "Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice" din Legea nr. 15/2006, Ordinul nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, art. 1204, 1357, 1358, 1385 din Noul Cod civil.
Sub aspectul probatoriului, s-a solicitat interogatoriul partilor, proba cu martori si proba cu expertiza medico-legala.
La data de ..........reclamantul a depus cerere precizatoare prin care a specificat defalcat pretentiile pe care le-a solicitat prin cererea de chemare in judecata, astfel: daune materiale in cuantum de 38.000 RON - constand in: contravaloare facturii seria .......... numar ........../.......... in cuantum de 18.000 BON;contravaloare Factura numar ........../..........- RMN -.......... S.A.  in cuantum de 470 RON:contravaloare Bon fiscal nr. 0003/..........— in cuantum de 192 RON;contravaloare bon fiscal nr.0004/..........— in cuantum de 15 RON; contravaloare bon fiscal nr. 0006/…….. – consultatie medicala postoperatorie .......... S.A. - in cuantum de 170 RON;contravaloare Bon fiscal nr. 0012/23.08.2012 - consultatie medicala postoperatorie .......... S.A. - in cuantum de 170 R0N;contravaloare factura nr. ..........-consultatie medicala postoperatorie .......... S.A. - in cuantum de 170 RON; contravaloare factura nr. ………-consultatie medicala postoperatorie .......... S.A. - in cuantum de 190 RON contravaloare Bon fiscal nr. ………. - sedinte kinetoterapie Soft Therapy SRL - in cuantum totala de 90 RON: contravaloare Bon fiscal nr. ……. - RMN …….. - in cuantum de 660 RON;contravaloare Bon fiscal nr. …….. - cazare ……….. - in cuantum de 167 RON;contravaloare Factura nr. ……… - cazare …………. - in cuantum de 254 RON (17.400 forinti);contravaloare Factura nr. ……. - cazare ……… - in cuantum de 841 RON (57.634 forinti);contravaloare Bon fiscal nr. ………. - Masa Ungaria - in cuantum de 93 RQN (6.230 forinti);contravaloare Bon fiscal nr. ……… - Masa Ungaria - in cuanilim de 71 RON (4.820 forinti);contravaloare Bon fiscal nr. …….. - Masa Ungaria - in cuantum de 27 RON (1.828 forinti);contravaloare Bon fiscal nr. ………. - Masa Ungaria - in cuantum de RON (4.840 forinti);contravaloare Bon fiscal nr. …….. - orteza umar Ungaria in cuantum de 68 RON (4.620 forinti);contravaloare Factura nr. 201411019/09.04.2014 - operatie umar Kastelypark Ungaria - in cuantum de 4.837.80 RON (330.000 forinti);contravaloare Rovigneta Ungaria in cuantum de 44 RON (2.975 forinti); contravaloare Bon fiscal nr. 103/30.04.2014 - produse pentru recuperare medicala ……….. - in cuantum de 345,80 RON;contravaloare Bon fiscal nr. 0003/02.05.2014 - recuperare bazin ……….. - in cuantum de 350 RON;Contravaloare Bon fiscal nr. 37/16.06.2014 - recuperare bazin ………. - in cuantum de 200 RON;contravaloare Bon fiscal nr. 204/13.05.2014 - motorina ……… - in cuantum de 470 RON:contravaloare Factura nr. 0467/20.06.2014 - traducere acte ………. - in cuantum de 50 RON; contravaloare Bon fiscal nr. 148/30.04.2014 - ………….. - in cuantum de 350 RON; contravaloare Bon fiscal nr. 38/19.03.2014 - consultatie ………. – in cuantum de 195 RON; contravaloare cazare ……….. in perioada 19.03.2014 - ..........- in cuantum de 450 RON;contravaloare Bon fiscal nr. 37/18.06.2014 - motorina ………. pentru control medical Ungaria - in cuantum de 526,67 RON; contravaloare Bon fiscal - in cuantum de 101 RON; contravaloare Bon Fiscal/18.06.2014 Rovigneta Ungaria in cuantum de 43 RON; contravaloare Bon fiscal nr. 485/18.06.2014 - …………….- in cuantum de 203 RON; contravaloare motorina drumuri Bucuresti - Tg. Jiu in cuantum de 7.000 RON; contravaloare proteze umar in cuantum de 500 RON precum si daune morale in cuantum de 495.076 RON.
Paratul  .......... a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca fiind neintemeiata.
In motivarea in fapt a intampinarii paratul a aratat ca in data de ..........,reclamantul .......... s-a prezentat la clinica ..........care in urma tomografului s-au constatat urmatoarele:ancoasa (Impresiune concava) la nivelul procesului coracoid pe conturul postero-lateral al capului humeral,contur net si dimensiuni de 22,5/3mm (leziunea Hill- Sachs);leziune rcbordului anterior al glenei;-leziune capsulo-ligamentara anterioara (dezinsertie) si decolare a periostului scapular pe fata pofunda a muschiului subscapular- leziune Bankart osoasa.
S-a intervenit chirurgical la data de ..........si s-a practicat fixare labrum antero-inferior cu 3 ancore resorbabile asa cum rezulta din biletul  de iesire din spital eliberat la data de ........... Pacientul s-a externat la o zi de la internare avand urmatoarele recomandari la externare:mentine imobilizarea in orteza pentru 4 saptamani;ciprinol 500 mg 1CPR/ZI x 5 zile; arcoxia 120 mg lCPR/zi x 3 zile; scoaterea firelor de sutura la 10 zile postoperator;control la 10,30,60,90 zile postoperator sau la nevoie.
Pacientul s-a prezentat la primul control postoperator programat pe data de ..........la 62 zile postoperator, mai tarziu decat data recomandata in buletinul de iesire din spital.
Totodata paratul a aratat faptul ca la data de ..........raportul medical emis de .........., a fost efecut RMN-articulatii substanta decontrast (umar, pumn, genunchi, glezna) (3f)- Radiodiagnostic
Examinarea nativa a umarului drept a evidentiat: postoperatorii cu artefacte metalice (ancore de titan) glenoidale anterioare si aspect neregulat al portiunii anterioare labrum glenoidal cu detasare si intreruperea continuitatii in 1/3. Inferioara;dezinsetie a ligamentului glenohumeral mijlociu;mica arie de trabeculara cu depresiunea conturului postero-extem cap humeral-leziunea de tip HilI-Sachs-hipersemnal PD FS; S prezent la nivelul tendoanelor muschilor supraspinos si subscapular in adiacenta liimirmlo, fara intreruperea continuitatii fibrilare;importanta fluid hematica veche intraarticulara (1,4 cm grosime glenoidal inferior, subcoracoidian, subdeltoidian cap lung al bicepsului);leziuni fibrale musculare subfaciale la nivelul subscapularului; componente osoase cu raporturi normale.
De asemenea a aratat ca, concluzia medicului primar de radiologie-imagistica medicala .......... a fost: modificari postoperatorii glenoidale anteriaore cu leziune (recidivata) portiune anterioara labrum glenoidal ligament glenohumeral mijlociu. Leziune de tip HUI Sachs contur postero-extem cap humeral. Modificari de tendinta la nivelul supraspinosului si subscapularului, acumulare de fluid-hematica importanta intraarticulara. Acest diagnostic a fost pus la 2 ani de la efectuarea interventiei chirurgicale si mai ales trebuie sa se tina cont de modul de ingrijire pe care reclamantul l-a abordat, de modalitatile pe care si le-a ales de recuperare postoperatorie, in scrisoarea medicala transmisa la data de .......... paratul a aratat ca a reiterat necesitatea efectuarii de fizioterapie dar doar sub controlul medicului de specialitate.
Scopul interventiei chirurgicale este sa se reconecteze labrumul rupt la fosa glenoida, si de a stabiliza luxatii suplimentare. Operatiunea a presupus reatasarea si strangerea labrumului rupt si a I Acest lucru face de obicei folosind suturi si ancore osoase mici.
Alegerea acestora reprezinta o alegere dependenta, pe de o parte, de caracteristicile pacientului(grad de activitate fizica, dezvoltare musculara - ce necesita evaluarea rezistentei mecanice la ancorele bioresorbabile avand o rezistenta limitata la forte mecanice mari respectiv incarcare de durata), dar si de riscurile sistemice ale unei eventuale reinterventii. pe de alta parte.
Avantajele interventiei artroscopice includ stabilizare ferma, incizii cutanate mai mici si implicit disconfort redus, dureri de intensitate mai scazuta si vindecare mai rapida (morbiditate postoperatorie limitata), inspectie completa a articulatiei glenohumerale, capacitatea de a trata leziunile intraarticulare, acces la toate zonele articulatiei glenohumerale  pentru reparatii, disectie minima a tesuturilor moi, si conservarea maxima a miscarii de rotatie externa. Permite identificarea tuturor leziunior si repararea acestora in vederea inlaturarii instabilitatii articulare consecutive lor (permitand debridari, refacerea ligamentelor, labrumului, tensionare capsulara).
Doar in cazurile cu leziune de cap humeral semnificativa sau de cavitate glenoida sau in cazul unei structuri tisulare compromise  in sistemului ligamentar (in special cel gleno-humeral inferior) artroscopia s-a dovedit inferioara  ca rezultate pe termen lung interventiei clasice (care la randul ei este lovita de o serie de inconveniente de vindecare lenta, limitarea ulterioara a miscarii de rotatie externa, dureri postoperatorii de intensitate mare.
De asemenea paratul  a aratat  faptul ca pacientul a evocat simplist circumstantele producerii leziunii pentru care s-a prezentat in cursul lunii iulie 2012 la .........., afirmand ca „a suferit o accidentare la unul din meciurile sale”, fara a mentiona insa istoricul complet al afectiunii ce implica un traumatism prin cadere de la acelasi nivel, in urma cu 5 luni, ce a generat o luxatie  a umarului, tratata ortopedic - imobilizare - cu rezultate insa nesatisfacatoare, fiind inregistrate cel putin doua evenimente de (sub) luxatie scapulo-humerala pana la data prezentarii la .......... ( dupa cum in mod atent si cu diligenta au fost extrase informatiile in urma anamnezei complete si consemnate ca atare in cadrul Foii de observatie din 17.07.2012), evenimente pentru care nu a adus niciun fel documentatie medicala de natura a sustine eventualele ingrijiri medicale de care a beneficiat, in lipsa putundu-se vorbi de o leziune neglijata pe termen indelungat.
Vechimea traumatismului si caracterul recidivant al luxatiei sunt de natura a contribui la formarea de zone cicatriceale si de vindecare vicioasa a structurilor articulare implicate, conferind actului reparator curativ ulterior atat dificultati tehnice, dar si compromitand rezistenta tesuturilor necesare reparatii ulterioare a leziunilor initiale generatoare ale instabilitatii articulare.
S-a aratat de catre parat faptul ca, nu face vorbire despre eventualul tratament recuparator ulterior imobilizarii initiale, etapa esentiala, obligatorie si necesara obtinerii unui rezultat cat mai bun. De asemenea, dupa cum reise in mod indirect din cererea de chemare in judecata inaintata, in perioada ulterioara producerii luxatiei intiale si evenimentelor recidivante ulterioare, pacientul si-a continuat activitatea/sportiva In acelasi nivel, fara a respecta indicatiile (obligatorii a fi fost facute de catre medicii ce l-au tratat) de repaus relativ, mobilizare progresiva si program recuperator specific.
Alegerea procedeului operator si a tehnicii chirurgicale in medicina nu poate fi cuantificata rigid in criteriologie standarizat: variatiile individuale, evolutive, diagnostice, asociative, dar mai ales constatarile directe intraoperatorii fiind de natura a dicta modificari ale spectrului tactico-tehnic initial programat.
De asemenea mai arata paratul ca neinformarea cu privire la tipul materialului de ancorare folosit, prezentata ca o cauza a starii actuale nu isi gaseste suportul obiectiv in documentatia inaintata. Decizia folosirii ancorelor metalice constituie indicatia adecvata, adaptata pacientului si diagnosticului, dar si constatarilor intraoperatorii, nefiind de natura a influenta, altfel decat in mod pozitiv, prognosticul, fara a crea niciun disconfort, complicatie sau evolutie de cele potentiale ale ancorelor bioresorbabile.
Paratul a solicitat sa depuna in vederea conturarii intregului tablou clinico-evolutiv si a surprinderii factori nementionati cu potential rol in raportul de cazualitate, urmatoarele documente:
- fisa medicala individuala aflata in custodia medicului sau de familie care a conturat starea de sanatate generala,respectiv eventuale alte evenimente traumatice;
- fisa medicala de la clubul sportiv, respectiv filiala teritoriala a federatiei de fotbal - pentru a sustine atat incapacitatea temporara de antrenament, cat si de a surprinde eventuale traumatisme, respectiv respectarea indicatiilor – actele medicale din cursul anului 2012 anterior datei de ..........din care sa reiasa circumstantele traumatismului initial invocat, tabloul lezional si tratamentul acordat;
- documentatia medicala, inclusiv filme radiologice/CT/RMN din cursul anului 2014;
- documentatia medicala adiacenta diagnosticarii si tratarii chirurgicale efectuate in Ungaria;
- intreaga documentatie medicala pe care reclamantul o poseda din care sa reiasa percurgerea etapelor de recuperare medicala si tratament fizio-kinetic invocate.
Totodata s-a mai precizat de catre parat faptul ca lipsesc tocmai elementele constitutive ale angajarii raspunderii delictuale: fapta ilicita- medicul curant a practicat o interventie necesara si suficienta, in perfecta concordanta cu diagnosticul, adaptata pacientului si starii relevate pre- si intraoperator (ca unica metoda cu viza curativa pe diagnosticul lung), conforma practicii si teoriei medicale de specialitate, citindu-se rezultate imediate si la distanta foarte favorabile fara incidente/accidente, dupa o pregatire adecvata (examinare clinica, imagistica, anamnestica) nuantele tehnicii practicate (abord artroscopic, folosire ancore metalice); prejudiciul- pacientul nu a depus niciun document din care sa reiasa starea actuala, precum nici circumstantele a avut loc, in opinia sa, recidiva luxatiei de umar doi ani ulterior interventiei practicate la Spitalul .......... ; legatura de cauzalitate- prin supraadaugarea unor circumstante traumatice ulterioare interventiei chirurgicale iulie 2012, prin continuarea activitatii sportive pentru circa doi ani postoperator fara incidente indemna la doi ani a aspectului montajului chirurgical, in ciuda activitatii fizice intense, s-a sustinut cu mare plauzibilitate (necesitand documentare medicala, pe care pacientul nu prezentat-o )aparitia unui eveniment nou traumatic, de natura a intrerupe orice legatura de cazualitate cu actul chirurgical din anul 2012.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 205 C.pr.civ., precum si orice alte norme incidente in prezenta cauza.
Parata .......... S.A . a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca fiind neintemeiata.
In motivarea intampinarii parata a aratat faptul ca sustinerile formulate de reclamant sunt inexacte, faptele si filmul evenimentelor fiind prezentate trunchiat, tendentios, speculative, nu exista niciun element superpozabil criteriologiei de definire si caracterizare ale malpraxisului medical. Raportul de cauzalitate al genezei starii de sanatate actuale invocate este intrerupt prin suprapunerea unor factori cu valoare de conditie, independenti de actul medical incriminat.
Actul chirurgical practicat nu include erori de strategie, tactica si tehnica medico-chirurgicala si a avut rezultatele asteptate, mentinute circa doi ani postoperator, starea actuala fiind consecinta unor noi conditii independente de actul medical. Reclamantul nu a facut dovada respectarii indicatiilor medicale, precum nici a efectuarii interventiei chirurgicale in strainatate.
Cat priveste raportul de prepusenie pe care reclamantul l-a invocat in cererea de chemare in judecata, parata a mentionat ca principalul argument invocat pentru angajarea acestei raspunderi il constituie desfasurarea unei activitati sub indrumarea, directia si controlul altei persoane. Astfel, intre faptuitor, respectiv prepusul care a savarsit o fapta prejudiciabila si persoana responsabila, comitentul, se stabileste o relatie speciala, denumita raport de prepusenie, in baza caruia este declansat mecanismul raspunderii pentru prejudiciile care au fost produse in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
In ceea ce priveste comportamentul comitentului, s-a remarcat faptul ca nu a fost stabilita nicio conditie speciala, mentionandu-se doar ca acesta este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai.
In cazul de fata, reprezentantul legal al reclamantului a cunoscut foarte bine situatia, a acceptat riscurile la care putea fi expus minorul, dandu-si consimtamantul si in final a agreat interventia chirurgicala.
Parata a aratat ca reclamantul a venit impreuna cu reprezentantul legal si de bunavoie a acceptat interventia chirurgicala despre care luase la cunostinta in prealabil. Actul chirurgical practicat nu include erori de strategie, tactica si tehnica medico-chirurgicala, starea actuala fiind consecinta unor noi conditii independente de actul medical.
Reclamantul nu a facut dovada respectarii indicatiilor medicale, precum nici a efectuarii interventiei chirurgicale in strainatate.
Reclamantul nu a facut distinctia in cadrul cererii de chemare in judecata intre riscul supus normarii (cel previzibil, anticipabil, susceptibil, cu evolutie cunoscuta) ce i-a fost prezentat, incluzand pentru diagnosticul si interventia practicata chiar si pe cel de recidiva si riscul nesupus normarii este cel imprevizibil, generat de caz fortuit, situatii de urgenta, forta majora, ce, in cazul sau, este superpozabil supraadaugarii unor evenimente traumatice iterative de intensitate mare, generatoare de noi leziuni.
De asemenea, reclamantul nu a prezentat niciun fel de documentatie medicala din care sa reiasa respectarea indicatiilor medicale primite la externare la data de .........., in special vizand revenirea la control periodic, conforma planului inaintat prin biletul de iesire din spital, pana la 90 de zile postoperator.
In cererea de chemare in judecata inaintata, reclamantul a prezentat, din nou, in mod trunchiat si partizan, momentul recidivei postoperatorii oferind o data eronata respectiv 18.02.2012, interventia chirurgicala fiind practicata in luna iulie 2012, intr-o alta comunicare catre Spitalul .......... a folosit data de 18.03.2014.
Reclamantul nu a prezentat niciun fel de documentatie medicala din care sa reiasa diagnosticul de la acel moment - martie 2014, tabloul lezional si indicatiile medicale primite, de natura a arata daca era vorba despre vechile leziuni recidivate sau de unele noi supraadaugate si care a fost starea montajului chirurgical (daca acesta a suferit modificari, daca starea surprinsa in acel moment include cedari mecanice ale materialului implantat , ale osului, ale labrumului sau capsulo-ligamentare.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 205 C.pr.civ.
La data de 10.11.2014 parata  .......... S.A. a depus cerere de chemare in garantie, solicitand introducerea in cauza a .........., urmand  ca aceasta sa dispuna de toate mijloacele legale formularii unei apararii.
In motivarea in fapt a cererii de chemare in judecata parata a aratat faptul ca a incheiat polita de asigurare seria …… nr. ………. emisa la data de 02.09.2011 ce are ca obiect activitati de asistenta medicala specializata valabila pana la data de 01.09.2012 cu .......... .
In motivarea in drept parata .......... S.A. a aratat ca cererea de chemare in garantie este o forma de interventie for?ata prin care una dintre partile aflate in judecata exercita contra unui tert actiunea in garantie de care ea dispune si pe care ar putea-o exercita printr-o cerere separata, in considerarea existentei unei obligatii, legale sau conventionale, de garantie sau de despagubire. Chemarea in garantie este o cerere facuta in scopul obtinerii condamnarii ter?ului-garant, atunci cand ipotetic daca partea respectiva ar pierde procesul are caracterul unei ac?iuni„preventive”, de „securitate”. ea se fundamenteaza fie pe o „obligatie de garantie”, fie pe o „obligatie de despagubire”.
In principiu, chemarea in garantie poate sa intervina in oricare dintre materiile compatibile cu o astfel de cerere, daca, binein?eles, partea ce ar cadea in pretentii ar dispune ulterior de o cerere in garantie sau in despagubire, intrucat in cadrul ordonantei presedintiale nu se abordeaza si nu se rezolva insusi fondul litigiului, chemarea in garantie in cadrul cererilor de ordonanta presedintiala nu este admisibila.
Izvorul garantiei nu trebuie confundat cu fundamentul ei legal, in realitate toate garantiile fiind, in cele din urma, legale, inclusiv cea conventionala care a putut fi stabilita ca atare numai pentru ca legea a permis sa se convina si in limitele permise.
In drept, cererea de chemare in garantie a fost intemeiata pe dispozitiile art. 72 C.pr.civ.
La data de 25.11.2014 paratul ..........a formulat cerere de chemare in garantie solicitand introducerea in cauza  ..........pentru a suporta daunele CE VA fi imputate in cazul caderii in pretentii, urmand ca aceasta sa dispuna de toate mijlocele legale necesare formularii unei aparari in acest dosar.
In motivarea in fapt a cererii de chemare in garantie paratul  aratat ca a incheiat contract de asigurare .........., valabila de la data de 10.01.2012, pana la data de 29.01.2013 cu ..........
Paratul a precizat faptul ca reclamantul nu face vorbire despre eventualul tratament  recuparator ulterior imobilizarii initiale, etapa esentiala, obligatorie si necesara obtinerii unui rezultat cat mai bun. De asemenea, cum a reiesit in mod indirect din cererea de chemare in judecata inaintata, in perioada ulterioara producerii luxatiei intiale si evenimentelor recidivante ulterioare, pacientul si-a continuat activitatea sportiva la acelasi nivel, fara a respecta indicatiile (obligatorii a fi fost facute de catre medicii care l-au tratat initial) de repaus relativ, mobilizare progresiva si program recuperator specific.
Prin neefectuarea acestora s-au creat circumstantele generarii unui status lezional postraumatic persistent, dar si de constituire a unuia subsecvent, prin procesele de cicatrizare vicioasa, respectiv prin compromiterea rezistentei tisulare necesare reconstructiei ulterior practicate
Chemata in garantie ..........a formulat intampinare solicitand respingerea cererii cat si a cererii de chemare in garantie formulata de catre parata .......... S.A., invocand exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata, avand in vedere faptul ca instanta i-a pus in vedere reclamantului posibilitatea de a formula, in conditiile legii, cerere de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii.
Chemata in garantie .......... a invocat  exceptia informitatii actiunii -art 194 lit c ) din N.C.P.C., potrivit art. 194 N.C.P.C., cererea de chemare in judecata trebuia sa cuprinda numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului; numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional, anexandu-se dovada calitatii; obiectul cererii si valoarea lui, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare ; motivele de fapt si de drept, precum si aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere ; semnatura .
Prin obiect al cererii de chemare in judecata s-a inteles pretentia concreta a reclamantului, in speta plata unor sume de bani, iar valoarea obiectului prezinta interes pentru determinarea competentei materiale, stabilirea taxelor de timbru, cu aratarea modului de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori.
Totodata a invederat faptul ca reclamantul a precizat valoarea totala a cererii de chemare in judecata, fara insa a preciza valoarea capatului doi de cerere reprezentand suma solicitata cu titlu de daune materiale si nici valoarea capatului de cerere prin care solicita acordarea daunelor morale si fara a arata modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la suma de 120.000 Euro ( echivalent a 533.076 lei), avand in vedere ca pretuirea era posibila, iar judecatorul care a primit cererea de
 chemare in judecata a incalcat dispozitiile imperative prevazute de art. 194 din N.C.P.C.
De asemenea chemata in garantie .......... a invocat  exceptia netimbrarii cererii de chemare in garantie a societatii in conformitate cu prevederile art. 34 alin. 3 din O.U.G. nr. 80/26.06.2013 privind taxele judiciare de timbru, „ cererile reconven?ionale, cererile de interventie principala, precum cererile de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile obiectului cererii, daca aceasta ar fi fost exercitata pe cale principala “, iar potrivit art. 33 „ Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, in conditiile art. 200 alin. ( 2 ) teza I din C.pr.civ., obligatia de a timbre cererea in cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbre, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei. “
Chemata in garantie .........., a mentionat faptul ca  raporturile dintre societate si parata S.C. .......... S.A. sunt guvernate cu putere de lege de conditiile contractului de asigurare.
Potrivit art. 4.1( xii) din Conditiile generale contractuale rap. la art. 2 si art. 8 din Legea nr. 136/1995 si art. 969 din Codul Civil de la 1864, „..........nu acorda despagubiri pentru pretentii de despagubire rezultate din sau in legatura cu daunele morale.
Totodata chemata in garantie .........., a aratat ca prin derogare de la conditiile generale privind asigurarea de raspundere civila profesionala asigurarea a validat si daunele morale produse ca urmare a exercitarii activitatii specifice fiecarui tip de asigurare. Dunele morale sunt acoperite intr-o sublimita de 25 % din limita de raspundere pe intreaga perioada mentionata in Specificatia Politei. dar in niciun caz mai mult de 50.000  EUR. Sublimita este inclusa in limita de raspundere asigurata prin polita limita nu se majoreaza si ramane neschimbata.
Sublimita de acoperire a daunelor morale poate fi majorata la cererea Asiguratului, conform acordului scris al ....................si in baza platii unei prime de asigurare suplimentare. Majorarea sublimitei se va face prin inscrierea unei mentiuni speciale in Specificatia Politei sau intocmirea unui act aditional daca Polita de asigurare a fost deja incheiata.
Chemata in garantie .........., a aratat faptul ca despagubirile morale solicitate de reclamant nu fac obiectul contractului de asigurare incheiat intre societatea si parata, iar actul de malpraxis reclamat nu este un risc acoperit prin contractul de asigurare Polita .........., a acoperit exclusiv utilizarea unor dispozitive si aparate medicale, materiale sanitare, substante medicamentoase si sanitare necorespunzatoare. Ori, presupusele fapte ilicite reclamate, neglijenta in alegerea solutiei optime si pe cale de consecinta, nefurnizarea informatiilor necesare pentru emiterea unui consimtamant adecvat pentru o interventie chirurgicala clasica si nu o artroscopie nu constituie riscuri acoperite prin contractul de asigurare facultativa Polita ...........
In drept cererea de chemare in garantie a fost intemeiata pe dispozitiile legale invederate.
Prin Incheierea din data de 03.03.2015, instanta a admis exceptia netimbrarii cererii de chemare in garantie formulata de paratul .........., a admis in principiu cererea de chemare in garantie formulata de parata .........., iar prin incheierea din 17.03.2015 a incuviintat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratei .........., interogatoriul reclamantului si proba cu expertiza medico-legala.
Raspunsurile la interogatorii sunt consemnate la filele 269-270 si 290-292 iar raportul de expertiza a fost depus la filele 294-298.
La termenul din data de 05.01.2016 a fost suplimentat probatoriul cu proba testimoniala, declaratia martorului fiind consemnata la fila 342 din dosar.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :
Ca o chestiune prealabila, instanta retine ca raportat la prevederile art. 103 din Legea nr. 71/2011 potrivit carora obligatiile nascute din fapte juridice extracontractuale (licite sau ilicite) sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data producerii sau, dupa caz, a savarsirii lor, in prezenta cauza, fata de data la care a avut loc interventia chirurgicala, sunt aplicabile dispozitiile Codului civil din 2009.
In fapt, la data de .........., reclamantul ..........s-a prezentat la ..........unde in urma tomografului (f. 19 vol I) s-au constatat urmatoarele : ancosa (impresiune concava) la nivelul procesului coracoid pe conturul postero-lateral al capului humeral, contur net si dimensiuni  de 22,5 mm (leziunea Hill-Sachs); leziune a rebordului anterior al glenei si leziune capsulo-ligamentara anterioara (dezinsertie) si decolare a periostului scapular pe fata profunda a muschiului subscapular-leziune Bankart osoasa. Concluziile au fost de instabilitate cronica anterioara: leziuni Hill-Sachs si Bankart osos, recomandandu-se interventie chirurgicala.
La data de 17.07.2012, a fost efectuata interventia chirurgicala de paratul medic ..........si s-a practicat fixare labrum antero-inferior cu 3 ancore astfel cum rezulta din biletul de externare din data de .........., aflat la fila 21 vol.I, fiindu-i prescrise reclamantului urmatoarele recomandari: mentinere imobilizare in orteza pentru 4 saptamani; ciprinol 500 mg 1 CPR/zi x 5 zile; arcoxia 120 mg 1 CPR/zi x 3 zile; scoaterea firelor de sutura la 10 zile postoperator si control la 10,40,60 si 90 zile postoperator si la nevoie.
Ulterior acestei interventii, in luna martie 2014, reclamantului i s-a dislocat din nou umarul drept motiv pentru care s-a prezentat la .........., unde prin raportul medical din data de 18.03.2014 (f.27) s-au stabilit urmatoarele: modificari post-operatorii glenoidale anterioare cu leziune (recidivata) portiune anterioara labrum glenoidal si ruptura ligament glenohumeral mijlociu; leziune de tip Hill-Sachs contur postero-extern cap humeral; modificari de tendinita la nivelul supraspinosului si subscapularului si acumulare fluid-hematica importanta intraarticulara.
In perioada 09.04.2014-11.04.2014, reclamantul a fost internat la ..........din Ungaria unde a suferit o noua interventie chirurgicala la nivel humeral.
In drept, potrivit art. 642 Legea nr. 95/2006, personalul medical este ,,medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale” iar malpraxisul este definit ca fiind ,,eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.”
Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca ,,personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor preventie, diagnostic sau tratament” iar conform alineatului 3, ,,personalul medical raspunde civil si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor prezentului titlu privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale.”
In ceea ce priveste furnizorii de servicii medicale, art. 644 alin. 2 Legea nr. 95/2006 prevede ca unitatile sanitare publice sau private raspund in conditiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, in solidar cu acesta.
Din analiza textelor legale mentionate, instanta constata ca raspunderea medicului pentru malpraxisul medical nu este una distincta de raspunderea civila delictuala, reglementata de art. 1349 si art. 1357 si urm. NCC, ci constituie o forma speciala de raspundere civila delictuala, particularizata prin calitatea faptuitorului de personal medical iar raspunderea furnizorului de servicii medicale se circumscrie raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, reglementata de art. 1373 NCC.
In continuare, instanta retine ca potrivit art. 1349 alin. 1 NCC, orice persoana are indatorirea de a respecta regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile sau inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane iar conform art. 1357 NCC, cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie este obligat sa il repare iar autorul prejudiciului raspunde pentru culpa cea mai usoara.
Din interpretarea acestor dispozitii legale, rezulta ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale a  medicului trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia autorului faptei ilicite.
In privinta unitatii medicale, instanta retine ca in conformitate cu prevederile art. 1373 alin. 1 NCC, comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
Angajarea raspunderii civile delictuale a comitentului necesita dovada existentei cumulative a unor conditii generale, de drept comun respectiv intrunirea tuturor celor patru cerinte necesare pentru raspunderea civila delictuala in raport cu prepusul si a doua conditii speciale: raportul de prepusenie dintre autorul faptei ilicite si prejudiciabile si persoana chemata sa raspunda in calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat victimei si fapta ilicita sa fie savarsita de catre prepus in legatura cu atributiile sau scopul functiilor ce i-au fost incredintate de comitent.
Prin cererea de chemare in judecata ce formeaza obiectul prezentului dosar, reclamantul a solicitat obligarea in solidar a paratului ..........-medic si a .................... la repararea prejudiciilor materiale si morale ce i-au fost cauzate prin efectuarea interventiei chirurgicale din data de ..........cu alte materiale decat cele stabilite initial si fara a avea consimtamantul informat al pacientului.
Avand in vedere faptul ca atat pentru angajarea raspunderii delictuale pentru fapta proprie a paratului ..........cat si pentru cea a comitentului, este necesara ca prima conditie existenta unei fapte ilicite a prepusului, instanta va analiza cu prioritate daca in persoana medicului se poate retine savarsirea unei astfel de fapte respectiv a unui malpraxis medical.
In privinta consimtamantului reclamantului pentru interventia chirurgicala la care a fost supus, instanta retine ca in primul rand trebuie avute in vedere prevederile art. 4 si 6 Legea nr. 46/2003, conform carora pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile si la modul de a le utiliza precum si asupra interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse.
Potrivit art. 649 alin. 1 din Legea nr. 95/2006: „Pentru a fi supus la metode de preventie, diagnostic si tratament, cu potential de risc pentru pacient, dupa explicarea lor de catre medic, medic dentist, asistent medical/moasa, conform prevederilor alin. (2) si (3), pacientului i se solicita acordul scris. In obtinerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist, asistentul medical/moasa sunt datori sa prezinte pacientului informatii la un nivel stiintific rezonabil pentru puterea de intelegere a acestuia. (3) Informatiile trebuie sa contina: diagnosticul, natura si scopul tratamentului, riscurile si consecintele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile si consecintele lor, prognosticul bolii fara aplicarea tratamentului.
Din prevederile legale anterior mentionate, se degaja existenta a doua obligatii distincte, informarea pacientului asupra naturii investigatiei si a riscurilor care pot aparea, respectiv obtinerea consimtamantului scris al acestuia.
Scopul informarii este acela de a da posibilitatea pacientului care, de regula, nu are cunostinte medicale, de a aprecia in cunostinta de cauza cu privire la interventiile  pe care le va suporta precum si cu privire la riscurile si consecintele acestora. Aceasta insemna ca intr-o astfel de situatie dreptul de a lua o hotarare  de natura a afecta sanatatea apartine doar pacientului.
O astfel de informare pentru a-si atinge scopul trebuie sa fie efectuata de medicul de specialitate care cunoaste starea concreta a pacientului si riscurile pe care le implica respectiva interventie.
Forma scrisa obligatorie si ceruta ad probationem pentru acordul pacientului, este justificata de faptul ca o interventie medicala poate avea consecinte grave asupra sanatatii sau vietii persoanei iar forma scrisa este necesara pentru a se stabili cu exactitate modul in care au fost respectate drepturile pacientului, in acest fel fiind inlaturata posibilitatea ca personalul medical sa profite de starea de vulnerabilitate in care se afla pacientul si sa invoce intr-un litigiu existenta unui consimtamant verbal.
In prezenta cauza, instanta retine ca prin formularul de consimtamant in vederea tratamentului (f.121-122 vol I), numita .........., in calitate de reprezentant legal al reclamantului .........., minor la data de 17.07.2012, a specificat in mod expres ca este de acord cu efectuarea unei artroscopii la umarul drept, natura, scopul si beneficiile acestei operatii precum si celelalte optiuni terapeutice fiindu-i explicate pe intelesul sau de medicul ...........
In cuprinsul aceluiasi scris, semnat de reprezentantul legal si de un martor, s-a mentionat ca i s-au prezentat riscurile asociate si riscurile imprevizibile, consecintele pe termen scurt sau tardive, pe care le presupune interventia chirurgicala precum si riscurile pe care le impun manevrele specifice care fac parte din operatia care urma a fi efectuata.
De asemenea, reclamantul prin reprezentant legal, a declarat ca este constient de aceste riscuri pe care le accepta intrucat scopul operatiei este spre binele sau. Ca urmare, acesta a specificat faptul ca intelege necesitatea acesteia, ca nu a primit nici o garantie sau asigurare in privinta rezultatului final si in situatia in care in timpul interventiei terapeutice apar situatii neprevazute, care impun proceduri suplimentare, accepta ca medicul desemnat sa actioneze in baza pregatirii sale profesionale doar daca aceste proceduri sunt absolut justificate din punct de vedere medical si sunt in interesul sau si pentru binele lui.
Analizand continutul inscrisului mentionat anterior, instanta retine ca nu rezulta faptul ca reclamantul prin reprezentant legal ar fi agreat efectuarea operatiei numai cu anumite materiale respectiv ancore resorbabile si ca avantajele acestora, prezentate de medic, l-ar fi convins sa accepte interventia chirurgicala. Astfel, trebuie evidentiat ca fixarea de ancore resorbabile a fost mentionata doar pe buletinul de investigatii din data de ..........(f.19), intocmit de alt medic decat paratul, unde se indica de asemenea data si ora interventiei, pretul acesteia si medicul care urma sa o efectueze insa acest inscris nu a fost semnat de parat si nu reiese din nici un alt element faptul ca paratul ar fi stabilit anterior datei de ..........necesitatea utilizarii de ancore resorbabile.
Desi in sesizarea trimisa paratei .......... de catre reclamant prin reprezentant legal Pitian Ovidiu (f.22) se face referire la discutii purtate cu paratul ..........si cu personalul de la receptie in cadrul carora s-ar fi hotarat efectuarea interventiei chirurgicale la umarul drept prin folosirea de ancore resorbabile, discutii care ar fi dovedite prin inscrisuri si sms-uri transmise, acesta nu a facut in nici un fel dovada celor sustinute prin depunerea la dosar a unor astfel de inscrisuri sau a altor comunicari din partea echipei medicale. Simplul fapt al efectuarii unor mentiuni privind utilizarea de ancore resorbabile, scrise de mana, nesemnate sau insusite de medicul curant, la o data anterioara celei la care a fost efectuata interventia chirurgicala, fara a se face referire la acest aspect in cadrul formularului de consimtamant, nu poate conduce la concluzia existentei unei fapte ilicite a acestuia constand in incalcarea obligatiei de informare a pacientului.
Totodata, potrivit raspunsului .......... la sesizarea mentionata anterior (f. 23), decizia utilizarii ancorelor de titan a fost luata la momentul interventiei chirurgicale, de catre echipa medicala, luand in considerare beneficiul terapeutic si rezultatele pe termen lung publicate in literatura de specialitate iar neintelegerea avuta la momentul internarii pacientului s-a datorat unei erori de comunicare intre spital si doctor referitor la tipul de interventie pe care acesta urma sa il efectueze. Prin urmare, nu i se poate imputa paratului-medic curant incalcarea obligatiei de a aduce la cunostinta pacientului schimbarea materialelor folosite in efectuarea interventiei cata vreme acestea nu au fost stabilite in mod expres in formularul de consimtamant si nici nu s-a dovedit ca  discutiile cu medicul au fost in acest sens.
Inscrisurile aflate la dosar se coroboreaza si cu raspunsul paratei ..........clinica .......... la interogatoriu (f. 290-intrebarea nr. 1) conform caruia nu s-au prevazut in urma investigatiilor si discutiilor cu medicul ..........ancore resorbabile.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantului in sensul ca solutia medicala aleasa la momentul realizarii interventiei chirurgicale nu ar fi fost una potrivita intrucat s-ar fi impus realizarea unei operatii clasice nu atroscopie, acesta fiind si motivul recidivarii luxatiei la umar, instanta retine ca aceasta este neintemeiata fiind contrazisa de mijloacele de probe administrate in cauza.
Astfel, conform raportului de expertiza medico-legala (f.294+298 vol II), ,,deformarea Hill-Sachs este caracterizata printr-o depresiune localizata la nivelul capului humeral creata de marginea glenoidala in cursul luxatiei iar leziunile Bankart sunt caracterizate de ruptura labrumului glenoidal asociate cu avulsia unui fragment osos. Existenta unei asemenea leziuni reprezinta indicatie operatorie daca genereaza instabilitate gleno-humerala, fapt intalnit in cazul de fata. Riscul de aparitie al unor asemenea recurente este de circa 11 % in cazul in care se intervine artroscopic, valoare relativ similara cu cea obtinuta in cazul unor interventii ortopedice clasice. Interventia artroscopica scade semnificativ riscul de recurente locale in cazul atletilor tineri. Riscul de recurente este mai crescut daca numarul de ancore este de 3 sau mai putin, in cazul de fata numarul acestora a fost de 3. Utilizarea de ancore resorbabile este asociata cu o serie de complicatii precum osteoliza, condroliza, reactii inflamatorii, ce pot sa apara pana la 70 % din cazuri. ‘’
In continuare, potrivit concluziilor comisiei de medici din cadrul INML, faptul ca pacientul a suferit trei luxatii humerale in curs de mai putin de 1 an (inainte de interventia din 2012) sugereaza existenta unei luxatii cronice, recurente la acest nivel, fapt obiectivat si de examenul CT efectuat in data de ..........iar acest diagnostic reprezinta indicatie operatorie. De asemenea, s-a stabilit ca interventia artroscopica are o eficienta similara cu cea clasica si prin urmare decizia de a se interveni artroscopic a fost una corecta din punct de vedere medical. Indicatie de interventie artroscopica cu utilizarea de ancore a fost corecta in cazul de fata, avand in vedere varsta pacientului si activitatea fizica declarata iar din punct de vedere al eficientei nu exista diferente statistic semnificative intre utilizarea de ancore resorbabile si non-resorbabile.
Instanta apreciaza ca trebuie subliniata si concluzia medicilor in sensul ca pe parcursul interventiei si al internarii nu au fost constatate incidente/accidente ale tehnicii chirurgicale si ca nu se poate stabili daca reclamantul a respectat indicatiile post-operatorii primite la externarea din clinica.
In ceea ce priveste luxatia la acelasi umar survenita in anul 2014, instanta constata ca prin acelasi raport s-a stabilit ca riscul de aparitie a unor recurente este de circa 11 % in cazul in care se intervine artroscopic, valoare similara cu cea obtinuta in cazul unor interventii clasice. Astfel de recurente pot aparea la intervale variabile de timp iar identificarea unor asemenea recurente nu semnifica in mod neaparat existenta unei erori de interventie chirurgicala.
In prezenta cauza, recidiva afectiunii a aparut pe fondul unei desprinderi a labrumului de circa 25 mm cu insuficienta ligamentului gleno-humeral inferior-mijlociu  iar datele medicale avute la dispozitie din anul 2014 nu permit stabilirea prezentei/gradului deteriorarii montajului chirurgical practicat in anul 2012.
In acelasi sens este si opinia expertala a medicului-expert parte al paratei (f. 343-349 vol II) acesta subliniind faptul ca indicatia interventiei pe cale artroscopica reprezinta cea mai buna optiune pentru pacientul de fata si tabloul lezional prezentat avand numeroase avantaje legate de pronostic favorabil, beneficii functionale superioare altor tehnici, perioada recuperatorie scurta iar utilizarea ancorelor din titan, in conditiile implantarii la un pacient cu efort fizic intens si cu predispozitie la recidiva traumatica, este salutara.
Instanta retine ca eficienta interventiei chirurgicale este atestata si prin absenta recidivei pe o perioada de circa 2 ani in conditiile in care reclamantul si-a reluat activitatea sportiva, aspect care reiese chiar din raspunsul acestuia la intrebarea nr. 7 din interogatoriu (f. 270 vol II). Totodata, in speta, din ansamblul probator administrat nu se poate stabili cu exactitate daca pacientul a respectat intocmai recomandarile medicale, aspect constatat de altfel si prin raportul de expertiza medico-legala.
Mai mult, potrivit declaratiei martorului ..........(f. 342 vol II), antrenorul reclamantului, dupa interventia chirurgicala efectuata la o clinica din Bucuresti, starea de sanatate a reclamantului s-a ameliorat si desi a avut o evolutie mai greoaie, acesta nu s-a plans de durere, a avut o recuperare buna si a revenit la parametrii dinainte de operatie.
 La stabilirea existentei sau nu a unei fapte ilicite constand in alegerea gresita a unei metode de tratament/a unei interventii, trebuie avut in vedere si specificul activitatii desfasurate de personalul medical constand in aceea ca o operatie/tehnica chirurgicala, indiferent de metoda, materiale folosite, pacient, unitate medicala, nu poate garanta absenta totala a riscului unei recidive care depinde de mai multi factori printre care si rezistenta organismului pacientului, respectarea indicatiilor/recomandarilor medicale, activitatea desfasurata de pacient postoperator, etc iar simpla aparitie a acestuia nu echivaleaza cu o eroare profesionala de natura a constitui o fapta ilicita care sa atraga raspunderea civila a medicului.
In conditiile in care, din probele administrate in prezentul litigiu, nu rezulta savarsirea de catre paratul ..........a unei fapte ilicite care sa aiba semnificatia malpraxisului medical iar potrivit art. 1357 NCC cele patru conditii necesare pentru antrenarea raspunderii delictuale pentru fapte proprie trebuie indeplinite cumulativ, instanta nu va mai proceda la analiza existentei unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate si a culpei paratului.
De asemenea, avand in vedere ca raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, nu poate fi retinuta in absenta unei fapte ilicite comisa de prepus, instanta retine ca nu sunt intrunite cerintele prevazute de art. 1373 NCC in ceea ce o priveste pe parata ..........clinica .......... ...........
Pentru motivele expuse, instanta va respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamant ca neintemeiata.
In privinta cererii de chemare in garantie formulata de parata ..........clinica .......... .........., instanta, constatand ca parata nu a cazut in pretentii si astfel nu se poate indrepta impotriva chematei in garantie cu o actiune in despagubiri, conform art. 72 NCPC, o va respinge ca ramasa fara obiect.
Referitor la cererea de chemare in garantie formulata de paratu
Sursa: Portal.just.ro

Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.

Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017
Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011