Uzucapiune

Dosar  nr. 3229/300/2008

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A V A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 1809
SEDINTA  PUBLICA DE LA 10.09.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: CIOBOTARU SORINA
JUDECATOR: MATEESCU ANDREEA
JUDECATOR: NASTASIE NICOLETA MIRELA
GREFIER: MICU MARIA MANUELA

  Pe rol solutionarea recursului civil declarat de catre recurentii-parati Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor si Municipiul Bucuresti prin Primar General impotriva sentintei civile nr. 7171/12.10.2009 pronuntata in dosarul nr. 3229/300/2008 de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in contradictoriu cu
La apelul nominal facut  in sedinta publica se prezinta intimatii-reclamanti personal, lipsa fiind recurentii-paratii.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de  catre  grefierul de sedinta care invedereaza instantei ca a fost depusa la dosar dovada achitarii taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
Tribunalul dispune lasarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitate recurentilor-parati sa se prezinte in fata instantei.
La a doua strigare a pricinii se prezinta intimatii-reclamanti personal, lipsa fiind recurentii-paratii.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de  catre  grefierul de sedinta, dupa care,
Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat ori probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul asupra recursului.
Avand pe rand cuvantul, intimatii-reclamanti solicita respingerea celor doua recursuri declarate de recurentii parati,  fara cheltuieli de judecata.

T R I B U N A L U L

Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 2 Bucuresti la data de 17.03.2008, sub nr. 3229/300/2008, reclamantii C.R.si C.V. au solicitat in contradictoriu cu paratul M.H.sa se constate ca au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 60 mp  situat in Bucuresti, …, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.
Prin sentinta civila nr. 7171/12.10.2009, pronuntata de Judecatoria  Sector 2 Bucuresti s-a admis cererea astfel cum a fost modificata si completata, s-a constatat deschisa succesiunea defunctului M.H., decedat la data de 20.06.2003  cu ultim domiciliu in Bucuresti, …, s-a constatat vacanta succesiunea ramasa de pe urma defunctului M.H., s-a constatat ca paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor are calitatea de mostenitor legal al defunctului, s-a constatat ca masa  succesorala ramasa de pe urma defunctului  se compune din terenul in suprafata de 60 mp situat in Bucuresti, …, teren identificat prin raportul de expertiza topo intocmit de expert tehnic judiciar A.I., astfel. S-a constatat ca reclamantii au dobandiit dreptul de proprietate asupra terenului de 60 mp situat in Bucuresti, …, teren identificat prin raportul de expertiza topo intocmit de expert tehnic judiciar A.I., astfel: la  Nord-Est- C.I.l=6.00 m.la Sud- Est- imobil reclamanti L= 10.00 mla Sud- Vest M.A. l=6.00 m la Nord- Est- Z.B. L= 10.01 m, prin efectul uzucapiunii de 30 ani, s-a respins   ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii invocata de paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor, s-a respins ca ramasa fara obiect exceptia calitatii procesuale pasive invocata de Statul Roman prin Ministerul Finantelor, s-au obligat paratii la plata sumei de 648 lei fiecare cheltuieli de judecata catre reclamanti reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu de expert.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut urmatoarele:
Defunctul M.H.a decedat Ia data de 20.06.2003, astfel cum rezulta din relatiile comunicate de Directia Evidenta Persoanelor (fila 51), avand ultimul domiciliu in Bucuresti, ….
Potrivit dispozitiilor art.651 C.civ. data deschiderii succesiunii coincide cu momentul mortii celui care lasa mostenirea, iar conform dispozitiilor art.659 C.civ., succesiuni le sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale, in ordinea si dupa regulile determinate de lege.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 680 C. civil, in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct ‘trec in proprietatea statului, care culege mostenirea vacanta. In caz de vacanta succesorala, reprezentantul statului solicita notarului a se constata vacanta succesorala, eliberandu-se certificat dupa expirarea termenului de 6 luni prev. de art. 700 C. civil, in care trebuie .exercitat dreptul de optiune succesorala. In doctrina si jurisprudenta s-a statuat ca instanta judecatoreasca, in lipsa certificatului de vacanta, succesorala, poate constata existenta unei succesiuni vacante si a componentei masei succesorale. Din relatiile comunicate de Camera Notarilor Publici (fila 56) rezulta ca procedura succesorala de pe urma defunctului M.H. nu a fost inregistrata pe rolul fostului Notariat de Stat sau al vreunui Birou Notarial Public.
Fata de cele retinute anterior, instanta, in baza art.680 C.civ. a constatat ca mostenirea ramasa dupa defunctul M.H. este vacanta, a admis primul capat de cerere si a constatat deschisa succesiunea numitului M.H., decedat la data de 20.06.2003, avand ultimul domiciliu in Bucuresti, …,  paratul Statul Roman prin Ministerul  Finantelor avand calitatea de mostenitor legal al defunctului.
Din probele administrate in cauza, instanta a retinut faptul ca defunctul M.H.a detinut in proprietate un imobil compus din teren in suprafata de 405 mp si casa de locuit situat in Bucuresti, …., dobandit prin mostenire de la autoarea sa M.V., astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 349/1978 (fila 14). La randul sau, aceasta din urma dobandise imobilul in parte in baza testamentului autentificat sub nr. 21172/1923 (fila 29), iar parte prin actul de vanzare incheiat in 10.09.1923 (fila 26).
Prin cererea de chemare in judecata reclamantii au solicitat sa se constate ca au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului teren in suprafata de 60 mp situat in Bucuresti, …, prin uzucapiunea de lunga durata. Au sustinut ca terenul face parte dintr-un teren mai mare in suprafata de 405 mp ce a apartinut autoarei numitului M.H.. Sustinerea acestora a fost confirmata de probele administrate in cauza (inscrisurile depuse la filele 14, 26, 29), astfel, instanta, avand in vedere si principiul disponibilitatii, a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune din terenul in suprafata de 60mp situat in Bucuresti, …, teren identificat prin raportul de expertiza topo intocmit de expert tehnic judiciar A.I..
In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, instanta constata ca reclamantii au intrat in posesia terenului in anul 1978, fapt ce rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza, D.M. si M.M. (filele 87 si 88) coroborate cu cele ce rezulta din inscrisul intitulat "Chitanta" depus la fila 6 din dosar, posedand astfel imobilul pentru durata mai mare de 30 de ani.
In ceea ce priveste conditia posesiei utile a terenului, instanta constata ca aceasta este indeplinita, mai ales ca regularitatea posesiei se prezuma, iar paratul nu a facut dovada contrara. Reclamantul se poate prevala de o posesie continua si neintrerupta, netulburata (in declaratiile martorilor se sustine faptul ca dreptul de proprietate al reclamantului nu a fost contestat de nimeni,  publica si sub nume de proprietar (fapt atestat de plata impozitului in nume propriu, precum si de declaratiile martorilor).
De asemenea instanta a mai retinut, din cuprinsul raportului de expertiza topografica ca terenul de 60 mp se afla in continuarea celor 200 mp teren detinuti de catre reclamanti conform Ordinul Prefectului nr.849/2006.
Instanta a inlaturat apararile paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice in sensul ca inainte de 1989 terenurile statului nu puteau fi uzucapate, fiind proprietate publica respectiv ca M.H. a decedat in anul 2003, timp suficient din 1989 pentru a fi intocmite actele de vanzare cumparare in privinta terenului, pentru urmatoarele motive: In primul rand trebuie aratat ca terenul uzucapat nu a fost inainte de 1989 proprietate a statului, ci proprietatea defunctului. M.H., el fiind dobandit de catre stat de la defunct prin mecanismul mostenirii vacante. In al doilea rand instanta a retinut ca uzucapiunea reprezinta un mod originar de dobandire a proprietatii si in acelasi timp o sanctiune impotriva adevaratului proprietar ,care a ramas in pasivitate desi bunul sau se afla in posesia altei persoane astfel incat nu trebuie sanctionati reclamantii printr-o solutie de respingere a cererii ci dimpotriva paratul care a stat in pasivitate.
In raport de toate aceste considerente de fapt si de drept, instanta a admis actiunea precizata si a constatat ca reclamantii au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 60mp situat in Bucuresti, ….
In baza art. 274 coroborat cu disp. art.277 C.proc.civ. a obligat paratii, a caror culpa procesuala a retinut-o, la plata sumei de 648 lei fiecare cheltuieli de judecata catre reclamanti, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar, onorariu expert.
Impotriva acestei hotarari, la data de 03.02.2010 au declarat recurs  paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si Municipiul Bucuresti prin Primar General criticandu-o pentru netemeinicie si nelegalitate, avand in vedere urmatoarele motive:
     Recurentul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice  a aratat ca prin actiunea introdusa pe rolul Judecatoriei Sector 2, reclamantii C.R.si C.V. au chemat in judecata pe paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si Municipiul Bucuresti prin Primar General, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa constate vacanta succesiunea de pe urma defunctului M.H. si dobandirea dreptului de proprietate al reclarnantilor prin uzucapinea de 30 de ani asupra terenului in suprafata de 60 mp, ….
Ministerul Finantelor Publice a formulat intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii introduse de reclamantii C.R.si C.V. si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Finantelor Publice in calitate de reprezentant al Statului Roman, precizand ca nu este proprietarul bunului, calitate procesuala pe capatul de cerere privind dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune avand unitatea administrativ-teritoriala in a carei raza teritoriala se afla imobilul.
Hotararea pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti este netemeinica si nelegala, fiind pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedura civila).
Recurenta critica hotararea instantei de fond deoarece apreciaza ca in mod gresit
instanta de fond a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii pe capatul de cerere referitor la constatarea vacantei succesorale, exceptie pe care o reitereaza :
In drept, solicita instantei sa aiba in vedere ca, potrivit art. 680 din Codul civil: "in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului." Pe de alta parte, Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala, prevede in art. 85 o procedura speciala privind constatarea vacantei succesorale, la initiativa reprezentantului statului, dupa expirarea termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, procedura ce se finalizeaza cu eliberarea certificatului de vacanta succesorala de catre notarul public.
Procedura succesorala, indiferent ca aceasta priveste o succesiune vacanta sau o succesiune cu privire la care exista succesibili care indeplinesc conditiile cerute de lege pentru a mosteni, este prin natura ei, o procedura necontencioasa.
Prin exceptie, atunci cand exista unul din cazurile prevazute la art. 78 lit. b) din Legea nr. 36/1995, respectiv atunci cand mostenitorii isi contesta unul altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale ori cu privire la intinderea drepturilor care li se cuvin, procedura succesorala dobandeste caracter contencios, intre parti existand un litigiu pentru a carui solutionare competenta revine instantelor judecatoresti, spre care notarul trebuie sa indrume partile, conform art. 78 alin. 3 din Legea nr. 36/1995.
Avand in vedere cele mentionate, precum si dispozitiile art.680 C.civ., apreciaza ca procedura succesorala ce are ca obiect constatarea vacantei succesorale este intodeauna necontencioasa, dreptul statului asupra unei succesiuni vacante putand coexista cu drepturile persoanelor care invoca un legat cu titlu universal sau cu titlu particular asupra unei astfel de mosteniri, fara a veni astfel in conflict cu acestea, fapt ce exclude posibilitatea existentei unui litigiu cu privire la intinderea drepturilor succesorale intre stat, in calitate de titular al dreptului de a culege mostenirea vacanta, si legatarii cu titlu universal sau particular.
Conform art. 331 C.proc.civ., pentru solutionarea cererilor necontencioase, instantele judecatoresti sunt competente numai atunci cand interventia lor este necesara ("cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei ... "). Intrucat legea prevede o competenta speciala in favoarea notarilor publici pentru solutionarea cererilor de constatare a vacantei succesorale, interventia instantelor judecatoresti pentru solutionarea unor astfel de cereri nu este necesara.
Arata ca simplul fapt ca succesiunea unei persoane nu a fost dezbatuta nu echivaleaza automat din punct de vedere juridic cu faptul ca aceasta succesiune este vacanta, de vreme ce in virtutea legii, aceasta stare de fapt se constata printr-un certificat de vacanta succesorala, care, intr-adevar, nu are efect constitutiv, ci numai declarativ, cu consecinta ca statul ar dobandi mostenirea chiar de la data deschiderii succesiunii defunctului. Cu alte cuvinte, desi statul ar dobandi mostenirea, ope legis, de la deschiderea succesiunii defunctului M.H., pentru a se produce un asemenea efect este obligatorie eliberarea unui certificat de vacanta succesorala de catre notarul public, in procedura strict reglementata de lege, care sa constate lipsa oricaror mostenitori legali sau testamentari.
O solutie contrara ar duce la consecinte inadmisibile, respectiv s-ar accepta, pe cale de consecinta, ideea ca, in acele situatii in care nu a fost dezbatuta succesiunea defunctei din diverse motive, automat statul este mostenitor, procedura constatarii vacantei succesorale de catre notar devenind practic inutila, aceasta reglementare legala ramanand fara aplicabilitate practica si fara continut.
Mai mult decat atat, apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 1847 Cod civil, intrucat uzucapiunea reprezinta modul de dobandire a proprietatii prin posedarea neintrerupta a bunului in tot timpul fixat de lege.
Solicita sa se observe ca instanta de fond a retinut in considerentele sentintei atacate faptul ca terenul in litigiu “ nu a fost inainte de 1989 proprietate a statului ci proprietatea defunctului M.H.” pana in 2003 cand a decedat, statul dobandindu-l prin mecanismul mostenirii vacante, mostenire care nu a fost dezbatuta. Nu mentioneaza in considerentele sentintei ca acest teren ar fi fost dobandit in vreun mod de catre reclamanti, ci a stat in propritetatea defunctului pana la decesul acestuia.
Prin urmare, acest lucru poate fi interpretat in mod clar ca fiind o intrerupere a cursului prescriptiei, tinand cont si de faptul ca reclamantii nu au avut un titlu autentic asupra terenului, asa cum este prevazut de dispozitiile legale in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra imobilelor-teren.
Mai mult, in mod gresit instanta de fond a apreciat aceasta uzucapiune ca fiind o sanctiune impotriva paratului care a considerat ca, prin incheierea unui act de vanzare-cumparare sub semnatura privata cu reclamantii ar fi transferat dreptul sau de proprietate acestora si, in mod just acestia ar fi trebuit sa dea dovada de suficiente diligente pentru a incheia un act autentic, asa cum prevede legea. Interesul era al reclamantilor care se doreau a fi proprietari in mod legal, si nu al paratului defunct. Vointa paratului a fost de a vinde si nu de a i se aplica o sanctiune pentru pasivitate in exercitarea dreptului de proprietate.
Iar in ceea ce priveste Statul Roman, acesta ar fi venit la mostenire dupa expirarea termenului de optiune succesorala, si numai dupa acest termen i s-ar  opune uzucapiunea
Avand in vedere motivele expuse mai sus, solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat, modificarea sentintei civile atacate, in sensul admiterii exceptiei inadmisibilitatii si respingerii actiunii ca inadmisibila.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, invedereaza ca, Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, nu a dat dovada de rea credinta, neglijenta, nu se face vinovat de declansarea litigiului si, prin urmare nu poate fi sanctionat procedural prin obligarea la plata cheltuielilor de judecata. Neexistand culpa procesuala a acestei institutii, principiu consacrat de procedura civila, potrivit art. 274 Cod proc.civ. si neexistand nici temei legal este neintemeiata obligarea si la plata cheltuielilor de judecata.
In drept  si-a intemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9 C.p.c., art.680 C.civ. si Legea nr. 36/1995.
Prin recursul depus la  data de 03.02.2010 recurentul-parat  Municipiul Bucuresti prin Primar General a solicitat modificarea sentintei civile recurate, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca neintemeiata, pentru urmatoarele motive:
Considera ca sentinta pronuntata este netemeinica si nelegala intrucat in opinia lor instanta de fond in mod gresit a admis actiunea in contradictoriu cu aceasta institutie atata vreme cat reclamantul nu a facut dovada ca ultimul proprietar al imobilului in litigiu ar fi Municipiul Bucuresti prin Primarul General, cu atat mai mult cu cat uzucapiunea curge fata de ultimul proprietar. Or in speta, terenul a apartinut unei persoane fizice si nu institutiei lor.
Mai mult decat atat calitatea procesual pasiva presupune existenta unei identitati intre peroana chemata in judecata in calitate de parat si persoana obligata prin raportul juridic nascut intre parti, fondat pe un act sau fapt juridic.
In speta , acesta identitate nu exista, statul nefiind parte in nici un act translativ de proprietate.
Astfel cum si instanta de fond, retine, in considerentele hotararii recurate, uzucapiunea reprezinta un mod originar de dobandire a proprietatii si in acelasi timp o sanctiune impotriva adevaratului proprietar, care a ramas in pasivitate, desi bunul sau se afla in posesia altei persoane astfel inca nu intitutia lor trebuie sanctionata cu admiterea actiunii, ci Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice ce are patrimoniu si persoanlitate juridica.
Ori, adevaratul proprietar al terenului in discutie, este Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, astfel cum si instanta de fond a motivat in considerentele hotararii, in sensul ca: ‘" in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului, care culege mostenirea vacanta" (art.680 Cod civil).
Imobilele din domeniul privat sunt supuse disparitiilor dreptului comun, adica pot fi in ultima instanta chiar uzucapate. Constitutii le anterioare anului 1991 nu faceau distinctie intre domeniul public al statului in domeniul privat al statului. Mai mult, aceasta stare de fapt a fost consfintita si prin decizii ale Tribunalului Suprem chiar in legatura cu prescriptibilitatea-imprescriptibilitatea proprietatii statului .
Avand in vedere aceste considerente, a opinat ca termenul de prescriptie asupra terenului nu putea sa inceapa sa curga dupa anul 1991. In consecinta in mod gresit s-a apreciat ca uzucapiunea de 30 de ani a activat in cazul imobilului in cauza.
Astfel a opinat ca in speta exista un caz de intrerupere naturala a prescriptiei achizitive conform art.1864 pct.2 C. civ. prescriptia ... este intrerupta natural... cand lucrul este declarat neprescriptibil in urmarea unei transformari legale a naturii sau destinatiei sale.
Considera ca sentinta pronuntata este netemeinica si nelegala si pe aspectul ca institutia lor trebuie sa plateasca cheltuieli de judecata catre reclamanti in valoare de 648 lei atata timp cat reclamantul nu a facut dovada culpei lor procesuale in conditiile art.274 Cod procedura civila.
De asemenea a solicitat sa se observe ca in ceea ce priveste obligarea Municipiului Bucuresti prin Primarul General la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 648 lei catre reclamanti, a preciat ca nu s-a facut dovada culpei procesuale a sus-mentionatei institutii in conditiile art.274 Cod procedura civila.
In drept si a intemeiat recursul pe disp. art.304 pct.9 cod proc.civ
Examinand sentinta prin prisma motivelor invocate Tribunalul apreciaza ca recursul declarat de recurentul parat Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Sub un prim aspect se critica modalitatea de solutionare a exceptiei inadmisibilitatii capatului de cerere referitor al constatarea vacantei succesorale , cu motivarea ca aceasta procedura succesorala este intotdeauna necontencioasa.
Ori, art.85 din Legea nr.36-1995,potrivit cu care notarul public constata vacanta succesorala la cererea reprezentantului statului si elibereaza certificatul de vacanta succesorala dupa expirarea termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, nu reglementeaza competenta exclusiva a notarului public in aceasta materie, constatarea existentei unei sucesiuni vacante si a componentei acesteia putandu-se  face si de catre instanta judecatoreasca in mod direct, in lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat de notarul public.
 
Indiferent pe ce cale se va constata vacanta succesorala, statul dobindeste mostenirea in virtutea legii, ca orice mostenitor la data deschiderii succesiunii, si atit certificatul de vacanta succesorala cit si hotarirea judecatoreasca au un caracter declarativ si nu unul constitutiv de drepturi. De la aceasta data bunurilor din mostenire urmeaza a li se aplica regimul juridic specific proprietatii de stat.
         Deoarece statul dobandeste un patrimoniu, deci o universalitate, fiind un succesor in drepturi al defunctului, el va fi obligat fata de creditori in conditiile in care ar fi obligat orice mostenitor legal sau legatar universal ori cu titlu universal acceptant al mostenirii sub beneficiu de inventar, neputandu-se aplica, prin asemanare, reglementarile speciale care vizeaza trecerea in proprietatea statului a unor bunuri in conditii deosebite.  
          Trebuie subliniat faptul ca statul nu are drept de optiune succesorala, precum mostenitorii, el neputind renunta la mostenirea vacanta, deoarece bunurile succesorale ramase fara stapin ar reveni tot acestuia, in baza art. 646 Cod civil.
         Asadar, termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala nu isi gaseste aplicabilitatea in cazul statului, iar organul competent - notarul sau instanta de judecata - poate constata vacanta succesorala oricind si  uneori chiar si din oficiu.
             Prin urmare, pentru dobandirea mostenirii de catre stat nu este obligatorie eliberarea unui certificat de vacanta succesorala de catre notarul public in procedura necontencioasa, astfel cum se sustine de catre recurent, in mod corect fiind respinsa exceptia inadmisibilitatii de catre prima instanta.
         Nici in cursul judecatii in prima instanta nici prin motivele de recurs formulate recurentul parat nu a mentionat existenta unor mostenitori ai defunctului M.H.si nu a contestat calitatea sa de mostenitor legal al defunctului ori faptul ca masa succesorala ramasa la decesul defunctului se compune din terenul de 60 mp situat in Bucuresti , …., in litigiu.
        Sub un al doilea aspect se sustine de catre recurentul parat ca in mod gresit instanta de fond a apreciat in solutionarea capatului doi de cerere uzucapiunea ca fiind o sanctiune impotriva Statului Roman prin Ministerul Finantelor.
Din acest punct de vedere se constata ca prin cererea modificatoare depusa la 10.11.2008 si prin precizarile formulate in sedinta publica din 09.02.2009 reclamantii au aratat  expres ca Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice are calitate de parat exclusiv  pe capatul de cerere avand ca obiect constatare vacanta succesorala, capatul de cerere avand ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune fiind formulat numai in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti.
In considerarea modificarilor aduse de reclamanti actiunii initiale instanta a respins ca ramasa fara obiect exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman pe capatul II de cerere , retinand ca nu are calitate de parat pe acest capat de cerere.
Constatand ca prima instanta a admis actiunea astfel cum a fost modificata si completata , iar critica adusa prin acest motiv de recurs excede limitelor stabilite atat in ceea ce priveste obiectul cererii cat si calitatea recurentului de parat numai in raport de primul capat de cerere, pentru aceste considerente tribunalul, in baza art. 312 C. proc.civ. urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.

In ce priveste recursul declarat de recurentul parat Municipiul Bucuresti prin Primar, Tribunalul analizand legalitatea si temeinicia hotararii, fata de criticile formulate, constata recursul intemeiat.             
 Admitand actiunea astfel cum a fost modificata , prima instanta a constatat ca reclamantii au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 60 mp prin uzucapiunea de 30 de ani , cu motivarea ca terenul uzucapat  a fost anterior anului 1989 proprietatea persoanei fizice decedata, teren dobandit de catre stat de la defunct prin mostenire vacanta, fiind inlaturate apararile paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor, desi acesta nu avea calitatea de parat pe capatul II de cerere.
Nu a fost solutionata de catre prima instanta cererea formulata in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti prin Primar General , nu a fost analizata calitatea procesual pasiva a Municipiului Bucuresti ca persoana ce putea fi obligata in raportul juridic dedus judecatii prin actiunea in uzucapiune .
Prima instanta nu  s-a pronuntat  asadar in limitele obiectului cererii de chemare in judecat, cu incalcarea principiului disponibilitatii , in temeiul caruia limitele cererii sunt determinate de reclamant prin stabilirea cadrului procesual, adica a persoanelor chemate in judecata si a obiectului.
Se constata ca prima instanta nu a cercetat fondul raportului juridic litigios prin raportare la paratul Municipiul Bucuresti prin Primar General , iar solutia se intemeiaza pe motive straine de cadrul fixat de reclamanti , astfel incat verificarea calitatii procesual pasive a paratului si a fondului dreptului pentru prima oara in recurs ar nesocoti principiul  respectarii gradelor de jurisdictie
Pentru aceste motive, in temeiul art. 312 alin. 5 Cod de procedura civila, raportat la art. 304 pct. 5 Cod de procedura civila,  Tribunalul va admite recursul formulat de recurentul parat, va casa  sentinta civila recurata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante pentru solutionarea  capatului II din actiune formulat in contradictoriu cu intimatul parat Municipiul Bucuresti prin Primar General.
 La rejudecarea cauzei  se va analiza de catre prima instanta   calitatea  procesual pasiva a paratului Municipiul Bucuresti prin Primar General; se va verifica situatia juridica a terenului ce face obiectul actiunii in uzucapiune in raport si de suprafata de 405 mp situata in Bucuresti, ….,  mentionata in actul de vanzare cumparare din 10.09.1923,  al carei amplasament actual  va fi identificat  prin efectuarea unei expertize judiciare, in raport de actele de proprietate existente la dosarul cauzei si de inregistrarile cuprinse in registrele autoritatilor locale competente;  se vor avea in vedere de catre prima instanta  si sustinerile cuprinse in motivele de recurs cu privire la modul de solutionare a cererii privind obligarea paratilor la plata  cheltuielilor de judecata reprezentand taxa de timbru si onorariu de expert , cheltuieli necesare pentru solutionarea capatului de cerere in uzucapiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:

        Respinge ca nefondat recursul declarat de STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, impotriva sentintei civile nr. 7171/12.10.2009 pronuntata in dosar nr. 3229/300/2008 al Judecatoriei Sector 2 Bucuresti, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti C.R. si C.V..
        Admite recursul declarat de MUNICIPIUL BUCURESTI prin Primar General.
       Caseaza in parte sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecarea capatului de cerere avand ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune la aceeasi instanta.
        Mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
        Irevocabila.
        Pronuntata in sedinta publica, azi, 10.09.2010.


PRESEDINTE,                      JUDECATOR,                   JUDECATOR,
 Ciobotaru Sorina                   Mateescu Andreea          Nastasie Nicoleta Mirela 
                               
GREFIER,
           Micu Manuela


Red. N.M.
Dact. V.N.M./2 ex.
Jud.sector 2/Jud.Mariana Popescu