Exceptie de neconstitutionalitate. Jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, in sensul constatarii constitutionalitatii unui text de lege. Abuz de drept. Consecinte

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PRESEDINTE: TOADER DANIELA
JUDECATOR: PURIGIU FLORIN
JUDECATOR: TARTAU LUMINITA SPERANTA


CONSIDERENTE:

Asupra recursului penal de fata:
Prin incheierea de sedinta din data de 18.05.2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in dosarul penal nr.3790/302/2010, in baza art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992, s-a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 22 alin.2 din Legea nr. 275/2006 – ca fiind expresia unui abuz de drept procesual  al petentului U.M.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca la  termenul de judecata de la aceasta data, petentul U.M. a invocat exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 22 alin.2 din Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.
In motivarea exceptiei, petentul a aratat ca textul de lege intra in conflict cu dispozitiile constitutionale (art.16 si art.22 din Constitutia Romaniei), deoarece stabilirea regimului de executare a pedepsei se realizeaza in mod arbitrar si pe criterii imprecis delimitate, determinand astfel o inegalitate intre cetateni, legea permitand comisiei arbitrariul
Ceilalti participanti la proces nu si-au exprimat opinia cu privire la temeinicia exceptiei.
Textele de lege a caror neconstitutionalitate se invoca:
Art.22 alin.2 din Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal,
„(1)Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.”
Dispozitiile constitutionale relevante in cauza:
Art.16 alin.1 din Constitutia Romaniei referitor la egalitatea in drepturi, „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.”
Art.22 alin.1 din Constitutia Romaniei, referitor la dreptul la viata si la integritate fizica si psihica: „Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.”
Admisibilitatea exceptiei:
Instanta constata ca exceptiile privesc dispozitii dintr-o lege (Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal), care au legatura cu solutionarea cauzei (contestatia formulata de catre petent se intemeiaza chiar pe disp. art.22 alin.2 din acest act normativ), prevederile legale nemaifiind constatate ca neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
Cu toate acestea, in ceea ce priveste cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate in discutie, instanta fondului a apreciat ca aceasta nu poate fi admisa, pentru urmatoarele considerente:
In cadrul oricarui proces, este de principiu faptul ca partile trebuie sa isi exercite drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului pentru care au fost recunoscute de lege.
Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege si il exercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept procesual.
Asadar, abuzul de drept constituie o depasire a limitelor ingaduite de scopul legii si de echitate si, ca atare, se situeaza in sfera faptelor ilicite.
Examinand cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de catre contestator, instanta considera ca aceasta imbraca forma de manifestare a abuzului de drept procesual.
Concluzia instantei se intemeiaza in primul rand pe  faptul ca in ultima perioada au fost invocate numeroase exceptii similare celei de fata, ale caror motivari sunt practic identice (multe dintre acestea fiind ridicate chiar in cadrul dosarelor penale aflate pe rolul acestei judecatorii).
Cu privire la o buna parte dintre acestea, Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja, in sensul respingerii ca nefondate a exceptiei de neconstitutionalitate – in considerentele primelor decizii aratandu-se in esenta pe de o parte ca „Dispozitiile criticate, care stabilesc regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, nu stabilesc privilegii sau discriminari. Astfel, prin reglementarea unor limite si conditii cu privire la exercitarea drepturilor de catre persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate nu inseamna ca se realizeaza o discriminare a acestor subiecte de drept”.
Pe de alta parte, referitor la pretinsa incalcare a art. 22 din Constitutie privind dreptul la integritate fizica si psihica al persoanei (cu motivarea ca aceasta se datoreaza aprecierii arbitrare a organelor administrative din cadrul penitenciarului), s-a aratat ca „o asemenea critica nu poate fi retinuta, deoarece vizeaza modul de interpretare si aplicare a legii de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedeaza competentei Curtii Constitutionale. De altfel, potrivit art. 26 alin. (1) si (5) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegat, prin incheiere motivata, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. In plus, in temeiul art. 26 alin. (8) din acelasi act normativ, impotriva acestei incheieri persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, cadru in care, beneficiind de garantiile stabilite de lege, poate formula toate apararile pe care le considera necesare.”  (a se vedea in acest sens deciziile nr. 1315/2008, 1308/2008, 180/2009, 256/2009, 1143/2009, 1279/2009 s.a.).
Mai mult decat atat, instanta constata ca in ultimele decizii anterior enumerate, Curtea Constitutionala a invederat ca „Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate in raport de prevederile Legii fundamentale invocate in prezenta cauza, si fata de critici similare. 
In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Decizia nr. 1.308 din 2 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 871 din 23 decembrie 2008, Decizia nr. 827 din 2 octombrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 721 din 25 octombrie 2007, si Decizia nr. 534 din 31 mai 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 428 din 27 iunie 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo retinute, exceptii de neconstitutionalitate avand ca obiect aceleasi texte din Legea nr. 275/2006, criticate fie distinct, fie alaturi de alte dispozitii ale aceleiasi legi.  Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntata anterior, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si in prezenta cauza.”
In aceste conditii, s-a apreciat ca exceptia in discutie a fost invocata de catre contestator numai in scopul amanarii solutionarii acestei cauze;  altfel spus, dreptul procesual de a invoca exceptia de neconstitutionalitate a fost folosit cu rea-credinta, in alt scop decat cel pentru care a fost acordat de lege.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs petentul Ursu Mihai criticand incheierea pentru nelegalitate, apreciind ca i se aduce atingere drepturilor sale prin incalcarea disp. art.16 din Constitutia Romaniei.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate cat si din oficiu conform art.385/6 al.3 Cod pr.pen., Tribunalul constata urmatoarele:
Analizand jurisprudenta Curtii Constitutionale in raport de disp. art.22 din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor instanta de control judiciar constata ca aceasta a pronuntat mai multe decizii, exemplificative fiind deciziile nr.1.143/2009, Decizia nr.180/2009, Decizia nr.1.308/2008, Decizia nr. 827/2007 si Decizia nr.534/2007, publicate in Monitorul Oficial prin care Curtea a respins, exceptiile de neconstitutionalitate avand ca obiect aceleasi texte din Legea nr. 275/2006, criticate fie distinct, fie alaturi de alte dispozitii ale aceleiasi legi. 
In cauza nr.18624/2003, Cornel Ivanciuc impotriva Romaniei, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului se retine: „Conventia nu garanteaza dreptul ca o cauza sa fie trimisa, cu titlu preliminar, de o instanta interna in fata unei alte instante nationale sau internationale. Ea aminteste jurisprudenta sa conform careia dreptul de a sesiza un tribunal pe calea procedurii preliminare nu mai poate fi absolut, chiar si atunci cand o legislatie pastreaza un domeniu juridic numai pentru aprecierea unui tribunal si prevede pentru celelalte instante obligatia de a-i supune, fara rezerva, toate procedurile care se raporteaza la acestea. Retinand ca acest articol a facut de mai multe ori obiectul unui control al Curtii Constitutionale care l-a declarat conform cu Constitutia de fiecare data asa incat un nou control era probabil inutil.”
Fata de cele expuse, tribunalul va constata ca in cauza, intrucat aceste dispozitii legale au facut obiectul controlului Curtii Constitutionale si cu alte ocazii, solutia era previzibila, asa incat rationamentul instantei fondului in sensul exercitarii ca un abuz de drept procesual al petentului este corect.
Drept urmare, in temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.pen., Tribunalul va respinge, ca nefondat recursul declarat de petentul U.M., constatand ca prima instanta a pronuntat o incheiere legala si temeinica.
In baza art.192 alin.2 Cod pr.pen., va obliga recurentul la plata a 150 lei fiecare cheltuieli judiciare catre stat, din care onorariul pentru avocat oficiu, in cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.


DISPOZITIV:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de petentul U.M., impotriva incheierii de sedinta din data de 18.05.2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in dosarul penal nr.3790/302/2010.
In baza art.192 alin.2 Cod pr.pen., obliga recurentul la plata a 150 lei fiecare cheltuieli judiciare catre stat, din care onorariul pentru avocat oficiu, in cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica azi, 08.06.2010.