Evaziune fiscala. Facturi fiscale neinregistrate in contabilitate. Neintocmirea documentelor justificative. Sustragere de la plata impozitului pe profit si a TVA

TITLU:

Evaziune fiscala. Facturi fiscale neinregistrate in contabilitate. Neintocmirea documentelor justificative. Sustragere de la plata impozitului pe profit si a TVA

Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1) lit. b), 11, 13
Legea nr. 82/1991, art. 10

REZUMAT:

Fapta inculpatului care, in calitate de administrator al unei societati comerciale, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a procedat la emiterea unui numar de 138 facturi fiscale catre diferiti clienti din tara, fara a le include in jurnalul de vanzari, precum si la vanzarea mai multor cantitati de marfa, fara a detine documente justificative pentru aceste operatiuni contabile, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata, producand un prejudiciu de 128.798 RON, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
In calitate de administrator al societatii, inculpatul este responsabil si de faptul ca la nivelul punctului de lucru al acesteia nu a fost intocmit niciodata un registru de casa pentru evidentierea fidela a incasarilor si platilor efectuate prin casieria unitatii, iar acesta nu s-a ingrijit nici de intocmirea fiselor de magazie care ar fi redat fidel situatia stocurilor zilnice ale marfurilor rulate prin intermediul societatii comerciale.

(Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, Decizia nr. 668/A din 8.12.2009, nedefinitiva)


COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PRESEDINTE: DRAGU MIHAELA
JUDECATOR: TARTAU LUMINITA SPERANTA


CONSIDERENTE:

Prin sentinta penala nr.234/26.03.2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, in dosarul penal nr. 2277/300/2008, in baza art.9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., s-a dispus condamnarea inculpatului M.N., la 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
In baza art.64 alin. 2 si 3 C.p. raportat la art.9 alin.1 din Legea nr.241/2005, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a doua si lit.b C.p. pe o durata de 1 an, cu titlul de pedeapsa complementara.
In baza art. 71 alin. 1 C.p., s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a doua si lit b) C.p., cu titlul de pedeapsa accesorie.
In baza art. 81 C.p., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii aplicate pe durata unui termen de incercare de 4 ani, conform art. 82 C.p..
In baza art. 71 alin. 5 C.p., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In temeiul art. 359 alin. 1 C.proc.pen., s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen., a caror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a admis actiunea civila si in baza art. 14, art. 346 C.p.p. si a art. art.998 si urmatoarele Cod civil, au fost obligati inculpatul si partea responsabila civilmente S.C. O.F. S.R.L. in solidar la plata catre partea civila Statul Roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a sumei  de 221.242 lei si a majorarilor de intarziere aferente, calculate conform art. 119 si urmatoarele din O.G. nr. 92/24.12.2003 republicata privind Codul de procedura fiscala. 
S-a luat act ca Ministerul Economiei si Finantelor nu s-a constituit parte civila in cauza. 
In baza art. 353 C.p.p. raportat la art. 163 alin. 1 si 2 C.p.p. si art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a mentinut masura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului pana la concurenta sumei de 128.798 lei, dispusa prin ordonanta din 07.11.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, si s-a dispus aplicarea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului pana la concurenta cu diferenta fata de prejudiciul total de 221.242 lei plus majorarile de intarziere aferente.
In baza art. 353 C.p.p. raportat la art. 163 alin. 1 si 2 C.p.p. si art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a  dispus aplicarea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale partii responsabile civilmente S.C. O.F. S.R.L. pana la concurenta prejudiciului de 221.242 lei plus majorarile de intarziere aferente.
In baza art.13 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a dispus comunicarea, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari,  a unei copii a dispozitivului catre Oficiul National al Registrului Comertului.
In temeiul art.191 alin.1 si 3 C.p.p., inculpatul si partea responsabila civilmente S.C. O.F. S.R.L. au fost obligati in solidar la plata catre stat a cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca in perioada ianuarie-iunie 2006, S.C. O.F. S.R.L., avandu-l pe inculpat drept administrator, a vandut marfuri (ceapa, mere, morcovi – 327.085 kg) pentru care a emis 138 facturi fiscale fara a le mentiona in jurnalele de vanzari, sustragandu-se de la plata catre bugetul de stat a TVA aferenta, in cuantum de 70.149 lei, si a impozitului pe profit, in cuantum de 12.529 lei. Totodata, in aceeasi perioada, societatea a  vandut marfuri (legume si fructe – 378.915 kg.) in valoare totala de 604.717 lei fara emiterea de facturi fiscale si fara evidentierea operatiunile comerciale in actele contabile sau in alte documente legale, fiind mentionate doar in caietele si agendele ce cuprind notari olografe ale inculpatului si angajatilor societatii, sustragandu-se de la plata catre bugetul de stat a TVA aferenta, in cuantum de 114.896 lei, si a impozitului pe profit, in cuantum de 23.668 lei. Starea de fapt retinuta rezulta din coroborarea raportului de expertiza contabila judiciara nr. 6100/30.08.2007 cu inscrisurile administrate in cauza si cu declaratiile martorilor audiati, precum si, partial, cu declaratiile date de inculpat in faza urmaririi penale si in timpul cercetarii judecatoresti.
Astfel, atat in declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti cat si in declaratiile date in cursul urmaririi penale, inculpatul a recunoscut emiterea celor 138 de facturi fiscale fara evidentierea operatiunilor comerciale in jurnalele de vanzari, contestand cuantumul prejudiciului. Totodata, explicand minusurile din stocul societatii, inculpatul a recunoscut vanzarea de marfuri fara a fi intocmite si inregistrate documente de vanzare.
S-a mai retinut ca, cuantumul total al prejudiciului produs bugetului de stat este de 221.242 lei fiind reprezentat, conform expertizei contabile intocmite, de TVA (70.149 + 114.896 lei) si impozitul pe profit (12.529 + 23.668 lei). In ceea ce priveste sumele rezultand din diferentele dintre datele din caiete si agende si facturile de livrare, nu exista motive pentru ca acestea sa nu fie avute in vedere, avand in vedere certitudinea faptului ca au existat operatiuni de vanzari de marfuri fara a fi intocmite si inregistrate vreun fel de documente de vanzare, iar caietele si agendele respective s-au intocmit ca urmare a dispozitiei inculpatului de a se tine evidenta operatiunilor cu numerar ale societatii. Totodata, expertul a tinut cont la stabilirea prejudiciului de coeficientii legali de perisabilitate, stabilind cantitatea de marfuri vanduta fara includerea perisabilitatilor.
De asemenea, instanta fondului a mai stabilit ca SC. O.F. S.R.L. a fost constituita prin Actul constitutiv autentificat in data de 21.12.2004, fiind inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al Judetului Ilfov sub nr. J23/2058/29.12.2004, avand C.U.I. – R17085370, si inmatriculata din nou in data de 28.07.2005 sub nr. J40/13239/2005, atribuit de O.R.C. Bucuresti. Domeniul principal de activitate al societatii este reprezentat de  comertul cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si al tutunului – cod CAEN 513, obiectul principal de activitate fiind comertul cu ridicata al fructelor si legumelor – cod CAEN 5131. Conform Actului constitutiv – capitolul IV, atat conducerea cat si administrarea societatii erau asigurate in perioada ianuarie – iunie 2006 de cetateanul turc M.N., inculpatul, acesta fiind asociat unic si administrator. Conform art. 10 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii ii revenea acestuia, care a incalcat dispozitiile alineatelor 2 si 3 ale aceluiasi articol.
Astfel, s-a apreciat ca, in ceea ce priveste  contabilitatea societatii, aceasta nu a fost tinuta si organizata in baza unui contract de prestari servicii, martora T. S. aratand ca tinea contabilitatea pe baza unei intelegerii verbale cu inculpatul in perioada noiembrie 2005 – mai 2006, doar pe baza documentelor de evidenta ce ii erau puse la dispozitie de administrator, predarea primirea acestora nefiind facuta pe baza de borderou sau alt inscris justificativ. Astfel, martora nu putea avea in vedere facturile ce nu-i erau remise din vina inculpatului si, cu atat mai putin, operatiunile comerciale pentru care nu s-au intocmit facturi fiscale sau alte documente. Inculpatul nu a pus la dispozitia contabilei toate documentele de evidenta primara emise de catre societate spre plata, ceea ce a condus la depunerea pe zero a raportarilor la organul financiar competent.
S-a mai retinut de catre instanta de fond ca, in calitate de administrator al societatii, inculpatul este responsabil si de faptul ca la nivelul punctului de lucru al acesteia nu a fost intocmit niciodata un registru de casa pentru evidentierea fidela a incasarilor si platilor efectuate prin casieria unitatii. Inculpatul nu s-a ingrijit nici de intocmirea fiselor de magazie care ar fi redat fidel situatia stocurilor zilnice ale marfurilor rulate prin intermediul.
In drept, instanta fondului a apreciat ca, faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunii continuate de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., in temeiul caruia va dispune condamnarea acestuia, constatand ca activitatea inculpatului  prezinta pericolul social al unei infractiuni, apreciat in functie de criteriile enumerate de art. 181 alin. 2 C. pen..
Totodata, instanta fondului a constatat ca, inculpatul are calitatea de subiect activ al infractiunii retinute in sarcina sa din obligatiile stabilite de Legea contabilitatii.
Astfel, in ceea ce priveste latura obiectiva din continutul constitutiv al infractiunii de evaziune fiscala, elementul material consta in omisiunea in tot sau in parte a evidentierii in actele contabile ori in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Elementul material este realizat in cauza  atat prin omisiunea evidentierii a vanzarilor pentru care s-au emis 138 de facturi in jurnalele de vanzari si in celelalte acte contabile, cat si prin omisiunea totala a evidentierii in actele contabile ori in alte documente legale a vanzarilor privind 378.915 kg de legume si fructe si a veniturilor realizate. Urmarea imediata a elementului material este producerea unui prejudiciu bugetului de stat in cuantum de 21.242 lei fiind reprezentat de TVA  si impozitul pe profit datorate, legatura de cauzalitate fiind evidenta.
Cu privire la latura subiectiva, instanta fondului a retinut intentia directa de a savarsi fapta, inculpatul urmarind prin activitatea sa sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale.
Omisiunea evidentierii fiecarei operatiuni de vanzare de bunuri si a veniturilor realizate a avut la baza aceeasi rezolutie infractionala, indreptata spre acelasi scop, sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, fapt ce uneste actele de executare intr-o infractiune continuata.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatului si a modului de executare a acesteia se va tine seama de criteriile prev. de art. 72 si de art. 52 C.pen., respectiv gradul de pericol social al faptei savarsite, imprejurarile concrete in care a fost comisa infractiunea, dispozitiile partii generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute pentru infractiunea retinuta, precum si de persoana inculpatului. Instanta va avea in vedere faptul ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale. Instanta constata ca in cauza nu se poate retine aplicarea art. 73 Cod pen.. Totodata, instanta nu a retinut in favoarea inculpatului circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 al. 1 lit. a) C.pen., intrucat conduita buna inainte de savarsirea infractiunii avuta in vedere de acest articol presupune mai mult decat lipsa antecedentelor penale. De asemenea, s-a constatat ca nu se impune a se retine in favoarea inculpatului circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 al. 1 lit. c) C.pen.. Totusi, atitudinea cooperanta a inculpatului in timpul procesului penal si disponibilitatea exprimata de acesta de a acoperi prejudiciul, desi ii contesta cuantumul, justifica aplicarea unei pedepse principale reprezentand minimul special.
Pe latura civila, instanta fondului a retinut ca in cauza sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale astfel cum reies acestea din art. 998, 999, 1000 alin.3 Cod civil (prejudiciu, fapta ilicita, raport cauzal, vinovatie), astfel ca, avand in vedere si dispozitiile art. 35 din Decretul nr. 31/1954, si a admis actiunea civila obligand pe inculpat si pe partea responsabila civilmente S.C. O.F. S.R.L., in solidar, la plata catre partea civila Statul Roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a sumei  de 221.242 lei si a majorarilor de intarziere aferente, calculate conform art. 119 si urmatoarele din O.G. nr. 92/24.12.2003 republicata privind Codul de procedura fiscala. 
Impotriva acestei hotarari au declarat apel PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI, partea responsabila civilmente SC O.F. SRL si inculpatul M.N.
Astfel, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a solicitat sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului ca aceasta sa fie mai severa si sporita.
Inculpatul M.N. a solicitat, in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. achitarea sa pentru infractiune dedusa judecatii avand in vedere ca nu a avut intentia de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care societatea le datora bugetului de stat.
Partea responsabila civilmente a solicitat, prin motivele depuse in scris la dosar, reducerea sumei retinute in sarcina inculpatului ca fiind valoarea impozitului datorat bugetului de stat.
Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor de apel invocate cat si din oficiu conform art.371 al.2 Cod pr.pen., Tribunalul constata nefondate apelurile declarate in cauza, pentru urmatoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriul emis in dosarul nr. 951/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului M. N. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., retinandu-se ca, in perioada ianuarie-iunie 2006, avand calitatea de administrator al SC. O.F. S.R.L., in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul a procedat la emiterea unui numar de 138 facturi fiscale catre diferiti clienti din tara, fara a le include in jurnalul de vanzari, precum si la vanzarea mai multor cantitati de legume si fructe, fara a detine documente justificative pentru aceste operatiuni contabile, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata, producand un prejudiciu de 128.798 RON, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omisiune in tot sau in parte a evidentierii in actele contabile ori a altor documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, in forma continuata, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p..
Astfel, in mod corect prima instanta a dispus condamnarea inculpatului M.N. in baza art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
In ceea ce priveste vinovatia inculpatului la savarsirea faptelor pentru care a fost trimis in judecata din analiza coroborata a probatoriului administrat in cursul urmaririi penale, a cercetarii judecatoresti la prima instanta, Tribunalul constata ca in cauza exista probe care sa confirme ca inculpatul, in calitate de administrator al SC O.F. SRL., in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul a procedat la emiterea unui numar de 138 facturi fiscale catre diferiti clienti din tara, fara a le include in jurnalul de vanzari, precum si la vanzarea mai multor cantitati de legume si fructe, fara a detine documente justificative pentru aceste operatiuni contabile, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata, producand un prejudiciu de 128.798 RON.
Astfel, atat in declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti cat si in declaratiile date in cursul urmaririi penale, inculpatul a recunoscut emiterea celor 138 de facturi fiscale fara evidentierea operatiunilor comerciale in jurnalele de vanzari, contestand cuantumul prejudiciului. Totodata, explicand minusurile din stocul societatii, inculpatul a recunoscut vanzarea de marfuri fara a fi intocmite si inregistrate documente de vanzare.
In ceea ce priveste cuantumul total al prejudiciului produs bugetului de stat, Tribunalul constata ca este de 221.242 lei fiind reprezentat, conform expertizei contabile intocmite, de TVA (70.149 + 114.896 lei) si impozitul pe profit (12.529 + 23.668 lei). In ceea ce priveste sumele rezultand din diferentele dintre datele din caiete si agende si facturile de livrare, nu exista motive pentru ca acestea sa nu fie avute in vedere, avand in vedere certitudinea faptului ca au existat operatiuni de vanzari de marfuri fara a fi intocmite si inregistrate vreun fel de documente de vanzare, iar caietele si agendele respective s-au intocmit ca urmare a dispozitiei inculpatului de a se tine evidenta operatiunilor cu numerar ale societatii. Totodata, expertul a tinut cont la stabilirea prejudiciului de coeficientii legali de perisabilitate, stabilind cantitatea de marfuri vanduta fara includerea perisabilitatilor.
Astfel, Tribunalul constata ca, in ceea ce priveste  contabilitatea societatii, aceasta nu a fost tinuta si organizata in baza unui contract de prestari servicii, iar martora Tache Sanda aratand ca tinea contabilitatea pe baza unei intelegerii verbale cu inculpatul in perioada noiembrie 2005 – mai 2006, doar pe baza documentelor de evidenta ce ii erau puse la dispozitie de administrator, predarea primirea acestora nefiind facuta pe baza de borderou sau alt inscris justificativ. Astfel, martora nu putea avea in vedere facturile ce nu-i erau remise din vina inculpatului si, cu atat mai putin, operatiunile comerciale pentru care nu s-au intocmit facturi fiscale sau alte documente.
De asemenea, Tribunalul mai retine ca, inculpatul nu a pus la dispozitia contabilei toate documentele de evidenta primara emise de catre societate spre plata, ceea ce a condus la depunerea pe zero a raportarilor la organul financiar competent.
Totodata Tribunalul mai constata ca, in calitate de administrator al societatii, inculpatul este responsabil si de faptul ca la nivelul punctului de lucru al acesteia nu a fost intocmit niciodata un registru de casa pentru evidentierea fidela a incasarilor si  platilor  efectuate prin casieria  unitatii, iar acesta  nu s-a ingrijit nici de intocmirea fiselor de magazie care ar fi redat  fidel situatia    stocurilor   zilnice    ale    marfurilor  rulate prin intermediul societatii comerciale.
Cu privire la latura subiectiva, Tribunalul constata ca inculpatul a savarsit faptele cu intentie directa, acesta urmarind prin activitatea sa sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, iar omisiunea evidentierii fiecarei operatiuni de vanzare de bunuri si a veniturilor realizate a avut la baza aceeasi rezolutie infractionala, indreptata spre acelasi scop, sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, fapt ce uneste actele de executare intr-o infractiune continuata. Reevaluand intreg materialul probator existent in cauza, Tribunalul va constata ca situatia de fapt a fost corect stabilita iar solutia pronuntata, in sensul unei condamnari si are la baza tocmai situatia redata mai sus.
La individualizarea pedepsei instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevazute de art.72 Cod penal si anume: dispozitiile Legii nr.241/2005 cu referire la tipul de pedeapsa aplicata, la modalitatea de executare a pedepsei, dispozitiile partii speciale ale Codului penal, modalitatea concreta de savarsire a faptelor, precum si circumstantele de ordin personal ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, iar la stabilirea cuantumului pedepsei si a modalitatii de executare a pedepsei acestor imprejurari li s-a dat eficienta juridica.
De asemenea, Tribunalul mai constata ca inculpatul a avut o atitudine relativ sincera pe tot parcursul procesului penal, astfel ca, in acest context toate criteriile de individualizare au fost analizate, iar stabilirea cuantumului pedepsei a fost stabilit in limite legale si motivat neimpunandu-se sporirea cuantumului pedepsei aplicate si nici executarea pedepsei in regim de detentie.
Drept urmare, in temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod pr.pen., Tribunalul va respinge apelurile formulate, ca nefondate, constatand ca prima instanta a pronuntat o hotarare legala si temeinica.
In baza art.192 al.2 Cod pr.pen., va obliga pe apelantul inculpat si apelanta parte responsabila civilmente la plata fiecare a cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti vor ramane in sarcina statului.

DISPOZITIV:

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI, partea responsabila civilmente SC O.F. SRL si inculpatul M.N., impotriva sentintei penale nr.234/26.03.2009, pronuntate de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, in dosarul penal nr. 2277/300/2008.
Obliga pe apelantul inculpat si apelanta parte responsabila civilmente la plata fiecare a sumei de 300 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat, iar onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti raman in sarcina statului.
Cu recurs.
Pronuntata in sedinta publica azi, 08.12.2009.