Actiune in anulare

Dosar nr. 11718/301/2007

R O M A N I A
Tribunalul Bucuresti Sectia a V a Civila
INCHEIERE
Sedinta publica din data de 21.06.2010
Tribunalul constituit din :
       PRESEDINTE: NASTASIE VERONICA
JUDECATOR:  OLTEANU LAURA
     JUDECATOR: CIOBOTARU SORINA
       GREFIER: MATEESCU CRISTINA


    Pe rol solutionarea recursului  civil formulat de recurenta  reclamanta F.A. impotriva sentintei civile nr. 12030/19.12.2008 pronuntata de Judecatoria Sector 3 in dosar nr. 11718/301/2007 avand ca obiect actiune in anulare, in contradictoriu cu intimatii parati T.G.E. si T.G..
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns recurenta reclamanta prin avocat George Vlaicu care depune delegatie de substituire la dosar si intimatii parati T.G.E., personal si asistat de avocat si T.G. prin acelasi avocat.
Procedura de citare legal indeplinita.
S- a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care
Aparatorul intimatilor parati depune la dosar un set de inscrisuri care se comunica si recurentei reclamante prin avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe recurs.
Recurenta reclamanta prin avocat solicita, in principal, admiterea recursului, casarea sentintei instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare, fara cheltuieli de judecata.
Atat in contractul de vanzare cumparare cat si in cele trei acte intocmite de catre notar, se arata ca  s-a deplasat la imobilul din ….., dar recurenta locuieste la …….. Prin urmare, rezulta ca de fapt, notarul nici macar nu s-a deplasat la domiciliul sau.
Intimatii parati prin avocat solicita respingerea recursului, mentinerea ca legala si temeinica a sentintei instantei de fond, fara cheltuieli de judecata.
Arata ca la fila 133 dosar de fond se afla procura autentificata din care rezulta ca recurenta avea capacitate si discernamant.  Notarul care s–a deplasat la domiciliul recurentei, a constatat ca aceasta nu era deplasabila.  Din inscrisurile depuse la acest termen de judecata, rezulta ca este vorba de o eroare materiala in ceea ce priveste procura nr. 102.
In ceea ce priveste celelalte motive de recurs, arata ca nu au fost incalcate dispozitiile art. 261 Cod de procedura civila si nici dispozitiile art. 2 Cod de procedura civila cu privire la competenta tribunalului.
 
TRIBUNALUL

     Avand nevoie de timp pentru a delibera urmeaza a amana pronuntarea, motiv pentru care

DISPUNE

Acorda pronuntarea la data de 28.06.2010.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.06.2010.



 PRESEDINTE                       JUDECATOR              JUDECATOR               
Nastasie Veronica            Olteanu Laura               Ciobotaru Sorina


GREFIER
                                                                   Mateescu Cristina
     

































Dosar nr. 11718/301/2007
R O M A N I A
Tribunalul Bucuresti Sectia a V a Civila
 DECIZIA CIVILA NR. 1530 R
Sedinta publica din data de 28.06.2010
Tribunalul constituit din :
       PRESEDINTE: NASTASIE VERONICA
JUDECATOR:  OLTEANU LAURA
       JUDECATOR: CIOBOTARU SORINA
      GREFIER: MATEESCU CRISTINA

    Pe rol se afla pronuntarea asupra  recursului  civil formulat de recurenta  reclamanta F.A. impotriva sentintei civile nr. 12030/19.12.2008 pronuntata de Judecatoria Sector 3 in dosar nr. 11718/301/2007 avand ca obiect actiune in anulare, in contradictoriu cu intimatii parati T.G.E. si T.G..
Dezbaterile asupra recursului civil au avut loc in sedinta publica din data de 21.06.2010 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta, cand, tribunalul, avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru data de 28.06.2010.

TRIBUNALUL

        Deliberand asupra recursului de fata, constata urmatoarele:
        Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului  3 Bucuresti la data de 17.09.2007 sub nr. 11718/301/2007, reclamanta F.A. a chemat in judecata pe paratii T.E. si T. G., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a actului juridic intitulat Contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2220/18.08.2005 de catre Societatea civila "Acord" Biroul Notarial, de catre notarul public D. I., cu cheltuieli de judecata.
      In fapt, s-a aratat ca prin contractul de vanzare-cumparare mentionat reclamanta a vandut paratilor imobilul din Bucuresti, …….compus din teren in suprafata de 742,15 mp si constructia constand intr-o camera, un vestibul si o magazie, la pretul de 10.000 Ron.
      Desi, din contract rezulta ca reclamanta a primit pretul vanzarii de 10.000 Ron, aceasta sustine ca paratii care sunt nepotii sai nu i-au achitat nici macar aceasta suma derizorie. Acest pret al imobilului este derizoriu in comparatie cu sumele achitate notarului: taxa de timbru de 3119 Ron, timbru judiciar de 5 Ron, onorariu de 2.593 Ron si TVA de 493 Ron (total 6.210 Ron), fara a socoti onorariile substantiale primite de avocatul care a redactat contractul si de notarul care l-a autentificat.
      Reclamanta a sustinut ca pretul vanzarii imobilului de numai 10.000 Ron este derizoriu prin raportare la valoarea la care au fost calculate taxele notariale, astfel cum au fost mentionate in penultimul alineat al contractului: "taxele au fost stabilite si achitate de cumparator la valoarea facuta prin expertiza facuta ... In anexa nr. 17 pretul minim pentru mp. de teren liber fiind de 100 euro/mp., teren ocupat de constructii de 80 euro / mp, iar pentru constructie de 25 euro/mp., rezultand un pret de calcul al taxelor de 71.623 euro, echivalentul a 257.127 Ron, sau  2.571.000.000 RoN".
      Reclamanta sustine ca a luat cunostinta de aceste c1auze contractuale de curand, mai precis in luna iulie 2007 cand Directia de impozite si taxe locale i-a comunicat ca imobilul din Bucuresti……., proprietatea sa a fost instrainata prin contractul de vanzare-cumparare mentionat mai sus.
      Reclamanta a aratat ca adevarata situatie de fapt, este urmatoarea:
      Actul de vanzare-cumparare a carui anulare se solicita este lipsit de o conditie esentiala si anume consimtamantul pe care trebuia sa il dea liber si neviciat reclamanta (conf. art. 948 Cod civil).
      Potrivit art. 953 Cod civil: " consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol".
      Art. 995 Cod civil, arata ca violenta este o cauza de nulitate, chiar cand este exercitata de o alta persoana decat cea in folosul careia s-a facut conventia, asa cum in cauza de fata sora rec1amantei T.A. a exercitat numeroase acte de violenta impotriva rec1amantei, pentru a-i fura averea in folosul ei si al copiilor ei.
      Reclamanta a mentionat ca si in prezent sora sa, impreuna cu paratii T. G.E. si T. G. fac presiuni, o ameninta cu evacurea si cu puscaria, pentru a-i fura si ceea ce i-a mai ramas iar in perioada 10-13 septembrie 2007, au fost trimisi 2 politisti care sa o ancheteze - politistii au facut presiuni asupra mea pentru a o determina sa dea dec1aratii scrise in folosul sorei rec1amantei si a copiilor ei, prin care sa recunoasca valabilitate a semnaturii sale de pe contractul de vanzare-cumparare (art. 956 alin. 1 Cod civil).
      Reclamanta a invocat si dispoz. art. 956 alin. 2 Cod civil, pe care le considera deosebit de importante pentru dezlegarea pricinii de fata: "se tine cont in aceasta materie, a violentei care altereaza consimtamantul, de etate, de sex si de conditia persoanelor".
      Reclamanta a aratat ca este o femeie singura, in var sta de 87 de ani grav bolnava, nedeplasabila, care nu a putut si nu se poate apara in nici un fel de atacurile paratilor si a surorii sale, de hotia si vic1enia lor, de amenintarile si violenta pe care continua sa o exercite impotriva sa, acestia fiind ajutati de avocati, notari, iar in ultimul timp de politisti.
      Reclamanta a invocat si art. 960 Cod civil care arata: "dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele vic1ene intrebuintate de una din parti sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatii cealalta parte nu ar fi. contactat" .
      Reclamanta a sustinut ca paratii impreuna cu mama lor, au folosit mijloace vic1ene, dolosive si masinatiuni incepand cu furtul actelor de proprietate, continuand cu masluirea contractului de vanzare-cumparare a imobilului din Bucuresti……., continuand si in prezent prin amenintari si violenta incercand sa o determine sa renunte la pretentiile sale.
      In drept, se invoca art. 961 si art. 1900 Cod civil.
      Reclamanta a solicitat in dovedirea actiunii probele cu acte, interogatorii, martori si orice mijloace de proba incuviintate de instanta.
      S-au depus la dosar taxa de timbru in cuantum de 12 lei si timbru judiciar de 0,3 lei, copia contractului de vanzare-cumparare, autentificat sub nr. 22201.18.08.2005 de catre Societate a civila "Acord" Biroul Notarial.
      La termenul din 27.11.2007 reclamanta a depus o cerere modificatoarea a actiunii prin care, in baza art. 961 si art. 1900 C.civ., solicita anularea actului juridic intitulat contract vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2220/18.08.2005 de catre Societatea civila Acord" Biroul Notarial, de catre notarul public D I., cu cheltuieli de judecata.
      In motivarea cererii depuse la 27.11.2007, reclamanta a reiterat aceeasi motivare precum cea din cererea initiala.
      Prin sentinta civila  nr.12030/19.12.2008 pronuntata in dosarul nr.11718/301/2007, Judecatoria Sectorului    3 Bucuresti a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta F.A., in contradictoriu cu paratii T.G.E. si T. G., astfel cum a fost precizata luand act ca paratii nu solicita cheltuieli de judecata.
    Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a constatat ca actiunea cu care a fost sesizata este neintemeiata, motivele de nulitate invocate de reclamanta nefiind dovedite in speta.
      Astfel, prin precizarea actiunii de la 27.11.2007 a solicitat anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2220/ 18.08.2005-BNP Acord, invocand prin raportare la dispozitiile art. 961 C.civ., precum si 953, 948 si 955 C.civ., drept cauze de nulitate violenta si dolul ca vicii de consimtamant.
      Fata de aceste precizari ale actiunii reclamantei, in temeiul art. 129 alin. final C.proc.civ., instanta a analizat cererea reclamantei din punct de vedere al acestor cauze de nulitate relativa a actului juridic.
      De altfel, in cursul judecatii, reclamanta care a fost asistata de avocat I. C. - pe tot parcursul judecatii, nu si-a mai modificat sau completat actiunea in sensul indicarii altor ori si a altor cauze de nulitate.
      Avand in vedere ca temeiul juridic al actiunii, respectiv cauza acesteia se determina exclusiv de reclamant, acest element al cererii de chemare in judecata intrand sub incidenta principiului disponibilitatii, instanta a analizat aceste cauze de nulitate relativa a actului juridic invocate de reclamanta. In ceea ce priveste dolul, instanta a constatat ca nu s-au dovedit in cauza nici elementul material, nici elementul subiectiv al acestui viciu de consimtamant.
      Astfel, dolul presupune intrunirea a doua elemente: unul material constand in manoperele dolosive exercitate de cealalta parte contractanta, si unul subiectiv respectiv, intentia de a induce in eroare o persoana pentru a o determina sa incheie un act juridic.
      In cauza de fata, reclamanta nu a indicat concret care au fost manoperele dolosive folosite de parati, aceasta facand vorbire la modul generic de asemenea manevre sustinand ca le va dovedi cu mijloace de proba. Probele administrate in cauza, respectiv martorul audiat la propunerea reclamantei nu a demonstrat aceste manopere. Mai mult, martorul propus de reclamanta care a declarat ca o cunoaste pe reclamanta de 30 de ani si ca vorbea de circa 5 -6 ori pe zi la telefon cu reclamanta, a sustinut ca nu ii cunoaste pe parati si ca nu stie nimic despre incheierea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2220/2005. asa fiind, instanta constata ca nu s-a facut proba dolului.
      Instanta a apreciat ca aceasta declaratie nu poate sta nici la baza unei prezumtii simple cu privire la existenta elementului material si a celui subiectiv al dolului, deoarece declaratia acestui martor reprezinta exclusiv pareri persona1e ale acestuia despre situatia de fapt, iar nu chestiuni de fapt la care sa fi asistat.
      In ceea ce priveste existenta violentei, pe baza declaratiei martorului audiat propus de reclamanta, instanta nu poate retine existenta acestui viciu de consimtamant in cauza deoarece martorul a declarat ca nu cunoaste nimic despre incheierea actului juridic care face obiectul actiunii.
      Pe de alta parte, instanta apreciaza ca se poate prezuma cu putere de probabilitate ca acest viciu de consimtamant nu a existat deoarece este foarte putin probabil ca, daca reclamanta ar fi fost supusa unor asemenea acte de violenta, martora care a declarat ca o cunoaste pe reclamanta de 30 de ani si ca vorbeau zilnic la telefon de circa 5-6 ori sa nu cunoasca nimic despre aceste acte de violenta sau sa nu constate existenta acestora. De altfel, martora a si afirmat in mod expres ca nu are cunostinta de asemenea acte. Or, este putin probabil ca reclamanta cel putin de la data introducerii actiunii sa nu ii fi comunicat martorei ca a suferit acte de violenta din partea paratilor, iar martora in conditiile in care comunica cu reclamanta atat de des sa nu constate la un moment aceste acte de violenta, cu atat mai mult unele din ele, cum ar fi prezenta politistilor la reclamanta acasa ar fi fost greu sa treaca neobservate.
      Sustinerile reclamantei ca prin inscrisurile trimise de sora sa a fost amenintata nu pot fi retinute, deoarece pentru a putea constitui viciul de consimtamant al violentei amenintarile in primul rand trebuie sa existe, ceea ce nu este cazul, scrisorile de la filele 103-105 cuprinzand doar nemultumirile surorii reclamantei fata de comportamentul acesteia.
      Instanta a constatat ca in motivarea cererii de chemare in judecata, reclamanta a mai invocat ca element pe baza caruia se poate prezuma dolul pretul pentru care a fost instrainat imobilul din Bucuresti….. catre parati, pret care a fost mai mic decat valoarea la care a fost evaluat imobilul de notarul public in vederea stabilirii taxelor notariale.
Instanta a retinut in primul rand ca pretul mai mic decat valoarea la care a fost imobilul evaluat de notar nu poate fi retinut ca un element care sa demonstreze dolul deoarece, acest viciu de consimtamant presupune dovedirea a doua elemente: elementul material constand in manoperele dolosive folosite de parati, si elementul subiectiv al acestora constand in intentia de a induce in eroare. Or, aceste probe nu s-au facut in cauza asa cum s-a retinut mai sus.
      Asa fiind, instanta a apreciat ca actiunea cu care a fost sesizata in cauza de fata este neintemeiata, probele administrate in cauza nedemonstrand cauzele de nulitate relativa invocate de reclamanta.
      Impotriva acestei sentinte a declarat recurs F.A. criticand-o pentru nelegalitate.
      Un prim motiv de recurs este acela ca hotararea instantei de fond este pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, contravenind dispoz.art. 304 pct.9 din Codul de pr.civila.
      Nelegalitatea sentintei recurate rezulta si din aceea ca instanta de fond a incalcat flagrant dispoz.art.258 si art.261 Cod pr.civila, care sub sanctiunea nulitatii obliga pe judecator sa semneze sentinta, sa consemneze intr-un registru special dispozitivul ( minuta ) si mai ales sa respecte interdictia: ""Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale” (art.258 alin.3 Cod de proc.civila).
Tot astfel, art.261 COD PR.CIV. sub sanctiunea nulitatii stabileste ca hotararea se da in numele legii si trebuie sa cuprinda: dispozitivul, calea de atac si termenul in care se exercita (art.261 pct.6 si 7 C.PR.CIVILA).
      Or, ce poate fi mai nelegal decat pronuntarea a doua hotarari contradictorii de catre aceeasi instanta: prima fiind sent.civ. nr.12030/ 19.12.2008 (de respingerea actiunii reclamantei), si cea de-a doua fiind data la 01.02 2009 (de trimiterea dosarului la Parchet cu privire la inscrierea in fals referitoare la cont.de vanz.cump. nr.2220/18.08.2005 autentificat de B.N.P. acord, act a carui anulare l-am solicitat prin actiune).
      In acelasi timp, recurenta a invocat incalcarea normelor de competenta materiala.
      Al doilea motiv de recurs se refera la pronuntarea a doua hotarari contradictorii, urmare a sesizarii Parchetului sub aspectul savarsirii infractiunii de fals si al aprecierii probelor de catre prima instanta.
      De asemenea, in al treilea motiv de recurs se mentioneaza ca  s-a dovedit cu probele de la dosar inclusiv cu scrisoarea sorei reclamantei care a fost trimisa dupa inceperea procesului, intreaga situatie de fapt, mijloacele viclene (dolosive) si violenta psihica exercitata chiar si pe parcursul intregului proces atat de paratii T. cat si de sora reclamantei T. A.; din aceasta scrisoare rezulta ca pe parcursul ultimilor 40 de ani acestia au exercitat permanent acte de violenta psihica, iar singurul act pe care l-a semnat este testamentul olograf din 21.01.2004, cand T. A. a exercitat si violenta fizica, obligandu-o sa scrie si sa semneze acest testament.
      A mai aratat recurenta ca in actul a carui anulare se solicita s-a consemnat ca notarul public s-a deplasat in Bucuresti..., in timp ce reclamanta nu a parasit locuinta din str. Parului nr. 18, aspect confirmat de intimatii parati.
      In drept, au fost invocate dispozitiile art. 299, 304 pct. 1, 8, 9, 172, 244, 258, 261 C.p.c., ale art. 961, 1900, 948, 953, 955, 956, 960 C.civ.
  La data de 18.09.2009 a formulat intampinare paratii T. G.E. si T. G., solicitand respingerea ca neintemeiat a apelului formulat de apelanta - reclamanta F.A., in motivare aratand urmatoarele:
      I.Aspecte privind calificarea caii de atac
      Actiunea promovata de reclamanta este supusa apelului, si nu recursului, actiunile in constatarea nulitatii relative a unui act nefiind exceptate de art. 2811 C.Proc.Civ. Din acest considerent rugam instanta sa dea calificarea corecta caii de atac, pentru o aplicare exacta a legii, chiar daca din punctul de vedere al paratilor, calificarea caii de atac ca fiind un recurs, ar fi insemnat o scurtare a timpului de rezolvare a acestei probleme.
      II.Aspecte privind primul motiv inscris in calea de atac.
Se invoca ca prime motive de critica ale sentintei atacate, urmatoarele: 1. Nulitatea sentintei datorita indicarii diferite a caii de atac in minuta fata de hotararea motivata, incalcandu-se art.261 C.Proc.Civ punctele 6, 7;
      2. Nulitatea sentintei datorita lipsei semnaturii judecatorului, dispozitivul nu e consemnat in registrul special si nu s-a respectat interdictia prevazuta de art.258 al.3 C.Proc.Civ.;
      3. Incalcarea dispozitiilor art.2 punctul 3 C.Proc.Civ., prin care se stasileste competenta materiala a Tribunalelor.
       Indicarea caii de atac si termenul in care se poate promova nu este o mentiune care sa duca la nulitatea sentintei, ea nefiind o decizie a instantei care pronunta hotararea. Calea de atac este prestabilita de lege, instanta trebuind doar sa o indice, ca informatie, in hotararea pe care o pronunta. Nu exista reglementare legala care sa sanctioneze o mentionare eronata a caii de atac, asa cum nu exista prevazuta nicio sanctiune cu privire la indicarea diferita a acesteia in minuta fata de hotarare; de altfel pentru minuta nu exista nicio prevedere care sa indice ca ar trebui sa cuprinda si calea de atac.
      Pentru aceste considerente, se apreciaza ca neintemeiata aceasta motivatie.
       Motivele de nulitate ale sentintei, invocate in conformitatea art.258. alin.3 si 261, sunt de asemenea neintemeiate, pe de-o parte datorita faptului ca dispozitivul sentintei este semnat, pe de alta parte datorita faptului ca este inscrisa in registru, dar, si daca nu ar fi fost inscrisa, nu ar fi fc)st motiv de nulitate a sentintei, nu in ultimul rand, nu exista nicio incalcare a art.258.al.3. C.Proc.Civ., avandu-se in vedere ca judecatorul care a pronuntat sentinta nu si-a modificat in nici un fel parerea dupa pronuntare.
      In ce priveste incalcarea competentei Tribunalului, se impune a fi respins acest motiv, neavand nici un fel de suport faptic sau legal.
      III Aspecte privind al doilea motiv in sustinerea caii de atac
      Asa cum instanta poate observa, instanta de fond decide inaintarea catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a incheierii din 11.11.2008, fara insa a suspenda cauza, avandu-se in vedere ca acest lucru nu s-a solicitat in baza art.183 C.Proc.Civ., reclamanta dorind a face o eventuala suspendare in baza art.244 alin 1 pct.2 C.Proc.Civ., fara insa a face dovada inceperii urmaririi penale, astfel ca cererea a fost respinsa. Toate aceste aspecte au fost dispuse in sedinta din data de 11.12.2008 si consemnate in incheierea de sedinta de la acea data.
      IV. Aspecte privind al treilea motiv in sustinerea caii de atac
      - Iscalitura reclamantei de pe toate actele pe care aceasta sustine ca nu le-ar fi semnat, este executata de catre aceasta.
      - in contradictie cu sustinerile reclamantei, instanta de fond nu a modificat obiectul actiunii, in hotararea atacata specificandu-se clar ca e vorba de o nulitate relativa, pentru dol si violenta psihica, conform cererii modificatoare a reclamantei.
      - in mod corect instanta de fond a apreciat ca scrisorile depuse de reclamanta la dosar nu probeaza niciun fel de violente psihice, amenintari sau santaj, ele reprezentand doar o corespondenta intre doua surori si exprimarea unor nemultumiri de la un moment dat.
      In drept: art.282 si urmatoarele C.Proc.Civ.
In recurs, au fost depuse urmatoarele inscrisuri: raport de constatare tehnico-stiintifica, sentinta penala nr. 304/04.11.2009, acte medicale.
Prin incheierea de sedinta din data de 08.03.2010, tribunalul a calificat drept recurs calea de atac exercitata de reclamanta.
      Analizand recursul prin prisma motivelor invocate  si fata de normele legale incidente in cauza, precum si sub toate aspectele, cf. art. 304 ind. 1 C.p.civ., tribunalul constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:
      In ceea ce priveste primul motiv de recurs, se constata, din dezvoltarea argumentelor,  ca se invoca nulitatea hotararii atacate, ca urmare a nesocotirii dispozitiilor art. 258, 261 C.p.c. referitoare la calea de atac, motiv ce se incadreaza in art. 304 pct. 5 C.p.c.
      Tribunalul retine ca in minuta intocmita de prima instanta conform art. 258 Cod de procedura civila se mentioneaza calea de atac ca fiind recurs, in timp ce in dispozitivul hotararii judecatoresti recurate este consemnat apelul.
      Contrarietatea mentiunilor din dispozitivul si minuta aceleiasi sentinte privind calea de atac nu conduce la nulitatea hotararii, in contextul reglementarii legale exprese a acestor aspecte si in conditiile in care partile nu se pot prevala de necunoasterea legii ce prevede calea de atac si termenul de exercitare a acesteia.
      Mentiunile respective sunt incompatibile cu sanctiunea nulitatii, reprezentand simple erori materiale, potential rectificabile prin procedura prevazuta de art. 281 Cod de procedura civila.
      Nu se poate retine nici incalcarea art. 258 alin. 3 din acelasi act normativ, deoarece judecatorul nu a revenit asupra solutiei pronuntate cu privire la actiunea principala sau la un capat de cerere formulat de parti, iar calea de atac ce poate fi exercitata de parti impotriva unei hotarari judecatoresti nu este stabilita de instanta, ci este guvernata de principiul legalitatii.
      Imprejurarea ca in sentinta s-a mentionat gresit ca hotararea se poate ataca cu apel nu impiedica instanta de control judiciar sa o caracterizeze potrivit naturii cauzei, dispozitiilor art. 725 alin. 1 Cod de procedura civila sau interpretarii date de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul unui recurs in interesul legii, aspect realizat de altfel in prezenta cauza, conform incheierii de sedinta din data de 08.03.2010.
      Mai constata tribunalul ca minuta a fost semnata de judecator, a fost inscrisa in registrul special, astfel cum insasi recurenta admite in dezvoltarea primului motiv de recurs, iar referitor la critica privind incalcarea normelor de competenta materiala, aceasta este nefondata, fiind respectate cerintele art. 2 pct. 3, coroborate cu art. 158 alin. 1, 159 pct. 2 Cod de procedura civila, urmare a calificarii caii de atac.
      In ceea ce priveste al doilea motiv de recurs, se retine, contrar sustinerilor recurentei, ca nu au fost pronuntate doua hotarari contradictorii, ci prin incheierea de dezbateri din 11.12.2008, instanta de fond a dispus sesizarea Parchetului de pe langa Judecatoria sector 3 Bucuresti, pentru efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de fals, avand in vedere ca recurenta reclamanta s-a inscris in fals impotriva contractului autentificat sub nr. 2220/18.08.2005 si procurii nr. 4107/03.11.2008, iar urmare a acestei dispozitii a fost emisa adresa din data de 01.02.2009.
      Prin sesizarea parchetului se constata ca prima instanta a respectat procedura falsului, prevazuta de art. 180 si urm. Cod de procedura civila.
      In acelasi timp, prin incheierea de sedinta din data de 14.10.2008, in mod corect s-a apreciat ca proba cu expertiza grafoscopica nu intruneste cerintele art. 167 Cod de procedura civila, in conditiile in care motivele de nulitate relativa invocate de reclamanta erau violenta si dolul, iar fata de pozitia reclamantei in sensul ca se inscrie in fals si indica autorii falsului s-a urmat aceasta procedura speciala.
      Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs, se retine ca prima instanta a realizat o corecta aplicare a prevederilor art. 955, 956, 961 Cod civil referitoare la cerintele violentei si dolului, ca vicii de consimtamant, apreciind ca motivele de nulitate invocate nu au fost demonstrate.
      Astfel, violenta, ca viciu de consimtamant, consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa ii produca o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Violenta poate fi fizica sau morala.
      In mod corect a retinut prima instanta ca nu au fost exercitate violente fizice sau psihice asupra recurentei, insusi martorul propus de reclamanta declarand ca nu are cunostinta de incheierea actului juridic si ca reclamanta nu i-a spus ca ar fi fost exercitate violente asupra sa de catre parati. Nici scrisorile transmise de sora recurentei nu pot proba existenta unor amenintari in vederea incheierii actului a carui nulitate se solicita, in conditiile in care contin parerea rudei recurentei asupra comportamentului acesteia, fara a incerca sa o determine pe reclamanta sa incheie un act juridic.
      Referitor la dol, ca viciu de consimtamant, ce consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina sa incheie un anumit act juridic, se constata ca nu este incident in speta.
      Niciunul din elementele dolului nu exista in cauza, anume intentia paratilor de a o induce in eroare pe recurenta si manoperele dolosive folosite de acestia, elemente care nu reies din interogatoriul administrat partilor sau din declaratiile martorilor audiati in fata primei instante.
Sustinerea recurentei in sensul ca notarul public nu s-a deplasat la locuinta reclamantei, consemnand in contract domiciliul din Bucuresti..., in loc de nr. 18, este lipsita de relevanta, in aprecierea instantei, avand in vedere ca prin raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 236475/30.01.2009, depus in recurs, s-a concluzionat ca recurenta a semnat actului juridic a carui nulitate solicita a fi constatata prin prezentul litigiu.
In acelasi timp, se apreciaza ca solicitarea de efectuare a unei expertize psihiatrice, pentru a se stabili daca recurenta avea discernamant la momentul incheierii contractului nr. 2220/18.08.2005 este neintemeiata, avand in vedere ca un astfel de motiv de nulitate relativa nu a fost invocat in fata primei instante.
Pentru considerentele mentionate, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod de procedura civila, recursul va fi respins ca nefondat.
        Se va lua act ca intimatii parati nu au solicitat cheltuieli de judecata.

        PENTRU ACESTE MOTIVE
        IN NUMELE LEGII
        DECIDE:
        
        Respinge ca neintemeiat recursul formulat de reclamanta F.A., cu domiciliul in Bucuresti, …….., impotriva sentintei civile nr.12030/19.12.2008 pronuntata de Judecatoria sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr.11718/30 1 /2007, in contradictoriu cu intimatii-parati T. G. E., T. G., domici1iati in Bucuresti, ……..
        Ia act ca intimatii parati nu au solicitat cheltuieli de judecata.
        Irevocabila.
        Pronuntata in sedinta publica, azi, 28.06.2010.
        
        PRESEDINTE,             JUDECATOR,              JUDECATOR, 
        Nastasie Veronica      Olteanu Laura            Ciobotaru Sorina
        
        
            GREFIER,
        Mateescu Cristina
        
        
red.L.O./13.07.2010
5 ex./th.red.N.V.  
JUD.S.3/Jud.Mirela Stancu