pretentii - pentru a obtine despagubiri de la cel care detine paza juridica a lucrului, persoana vatamata trebuie sa probeze existenta prejudiciului si cauzarea prejudiciului de catre lucrul respectiv

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 16.11.2016 sub nr. …, reclamanta E. SA  a solicitat, in contradictoriu cu parata ASB, obligarea acesteia, la plata sumei de 11.537,28 lei reprezentand contravaloare despagubire, dobanda legala de la data achitarii despagubirii catre asigurat (22.08.2016) si pana la data platii efective si plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, la data de 24.05.2016 autoturismul cu numarul de inmatriculare …. in timp ce se deplasa pe Calea Calarasi a fost avariat in urma traversarii unei gropi nesemnalizate aflate in carosabil iar in urma evaluarii efectuate de unitatea reparatoare costul aducerii autoturismului la starea anterioara se ridica la suma de 11.735,28 lei.
Reclamanta a aratat ca autoturismul avariat avea incheiata polita CASCO seria AAFA nr.6030246459/18.03.2016 in temeiul careia a achitat, la data de 22.08.2016 suma de 11.537,28 lei reprezentand contravaloarea repararii autoturismului.
Reclamanta a precizat ca in temeiul art.1376 C.civ. paratele sunt obligate sa repare prejudiciul intrucat acestea au paza juridica a respectivei portiuni de drum conform HCGMB 254/2008 iar in ceea ce priveste dobanda legala reclamanta a aratat ca paratele sunt de drept in intarziere potrivit art.1523 alin.2 lit.e C.civ.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1376, 1377, 1523 alin.2 lit.e C.civ.
In dovedirea cererii reclamanta a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, proba testimoniala si proba cu expertiza tehnica auto.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 681,86+20 lei conform art.3 din OUG 80/2013.
La data de 23.01.2017, parata ASB a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive motivat de aspectul ca obligatia de intretinere a caii de rulare a tramvaielor apartine RATB iar groapa se afla langa calea de rulare.
Cu privire la fondul cauzei, parata a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata aratand instantei ca nu sunt indeplinite conditiile pentru a putea fi angajata raspunderea civila a acesteia intrucat reclamanta nu a facut dovada ca prejudiciul a fost produs de groapa aflata pe Calea Calarasi si nu au fost depuse planse foto purtand data la care au fost efectuate.
A mai aratat parata ca este de notorietate modalitatea de conducere si participare la traficul rutier de catre conducatorii auto care in goana zilnica sfideaza Legea Circulatiei pe drumurile publice iar reclamanta nu a probat savarsirea de catre parata a faptei ilicite si nici culpa acesteia
In drept, parata a invocat prevederile C.proc.civ.
In dovedirea cererii parata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt,
Conform declaratiei numitei M.C. (fila 15) in data de 24.05.2016, in timp ce conducea autoturismul cu nr…… pe Calea Calarasi dinspre Udriste catre Hala Traian a trecut peste o groapa nesemnalizata si acoperita cu apa pe care nu a vazut-o din cauza faptului ca ploua torential.
Autoturismul cu nr…… avea incheiata polita CASCO seria AAFA nr.6030246459/18.03.2016 (filele 12-14).
Potrivit facturii seria SEV nr.4236 (fila 24) costul repararii autoturismului asigurat a fost de 11.735,28 lei.
La data de 22.08.2016 reclamanta a achitat in contul unitatii reparatoare suma de 11.537,28 lei (fila 25).
Conform raportului de expertiza judiciara (filele 85-90) avarierea autoturismului cu nr……. a fost cauzata de groapa existenta in carosabil si exista legatura directa de cauzalitate in ceea ce priveste avariile suferite de acest autoturism. Expertul a mai precizat ca este corecta valoarea reparatiilor necesare readucerii autoturismului la starea initiala.
Potrivit raportului de expertiza si mijloacelor materiale de proba constand in fotografii, groapa nesemnalizata se afla pe partea carosabila langa calea de rulare a tramvaielor.
In drept,
In temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei, astfel instanta va analiza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei.
In raport de situatia de fapt retinuta de instanta, respectiv avarierea autoturismului cu nr. ….. din cauza unei gropi aflate pe partea carosabila iar nu pe calea de rulare a tramvaielor, fata de temeiul de drept al cererii constand in raspunderea civila delictuala obiectiva, instanta va aprecia asupra exceptiei prin raportare la persoana care detinea paza juridica a sectorului de drum mentionat, acest aspect determinand atat calitatea procesuala cat si o conditie de fond a angajarii raspunderii.
Conform art.5 alin.6 din OUG 195/2002 In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.
Conform art.2 din HCGMB 254/2008 Administratia Strazilor va administra reteaua principala de strazi, piete publice si lucrari de arta ale Municipiului Bucuresti cuprinse in anexele 1 si 2 care potrivit art.3 fac parte integranta din hotarare.
Conform pozitiei 215 din anexa 1 la hotararea mentionata, sectorul de drum pe care era situata groapa, pe Calea Calarasi, intra in administrarea paratei.
Pentru considerentele anterior expuse instanta constata ca parata avea paza juridica a sectorului de drum pe care s-a format groapa iar nu pe calea de rulare a tramvaielor, de altfel sinele de tramvai sunt montate pe blocuri prefabricate de beton iar din fotografiile depuse la dosarul cauzei nu se remarca avarii de natura a pune in pericol traficul rutier, in consecinta instanta va respinge exceptia ca neintemeiata.
Instanta retine ca, in materia asigurarii de raspundere civila, Legea nr. 136/1995 si C.civ. stabilesc existenta unor raporturi juridice intre asigurator si terta persoana pagubita, nascute prin subrogare, raporturi juridice ce izvorasc ex delictu.
Astfel, art. 2210 alin.1 din noul C.civil reglementeaza subrogarea asiguratorului in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane.
Fata de cele expuse mai sus, instanta, retine ca, in speta, reclamanta, achitand in baza politei auto – CASCO, in interesul persoanei pagubite contravaloarea reparatiilor efectuate, potrivit facturii si ordinului de plata depuse la dosarul cauzei, a preluat actiunea de care acesta beneficia, in baza art. 2210 din C.civ..
Cu privire la fondul cauzei, instanta va inlatura toate apararile paratei referitoare la indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie intrucat, in mod evident, asa cum rezulta din cuprinsul cererii de chemare in judecata, nu acesta este temeiul de drept al cererii ci reclamanta si-a intemeiat pretentiile pe prevederile art. art. 1376, 1377 C.civ. ce reglementeaza raspunderea civila delictuala obiectiva.
Conform art.1376 alin.1 si 2 C.civ. Oricine este obligat sa repare, independent de orice culpa, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa. Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul coliziunii unor vehicule sau in alte cazuri similare. Cu toate acestea, in astfel de cazuri, sarcina repararii tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a carui fapta culpabila intruneste, fata de ceilalti, conditiile fortei majore.
Conform art.1377 C.civ. In intelesul dispozitiilor art. 1.375 si 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, in temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai in fapt, exercita in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu.
Din dispozitiile precitate, instanta retine ca pentru a obtine despagubiri de la cel care detine paza juridica a lucrului, persoana vatamata trebuie sa probeze existenta prejudiciului si cauzarea prejudiciului de catre lucrul respectiv.
O prima conditie vizeaza existenta identitatii intre persoana paratului si paznicul juridic al bunului aspect deja lamuri de instanta in considerentele pentru care a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Existenta prejudiciului a fost probata de reclamanta prin fotografiile depuse la dosarul cauzei, declaratia conducatorului auto si expertiza judiciara intocmita in cauza, mijloace de proba care se coroboreaza intocmai.
Instanta constata ca a fost probata si producerea prejudiciului de catre groapa astfel cum rezulta din mijloacele de proba mentionate de catre instanta.
Instanta a aratat deja ca nu este relevant cauzei a proba care este fapta ilicita, in raport de atributiile legale ale paratei cat timp temeiul raspunderii nu a fost cel fata de care parata a inteles sa faca aparari.
Instanta va respinge toate apararile paratei ca vadit neintemeiate si de natura a decela reaua-credinta a autoritatilor publice care isi incalca in mod constant oligatia de diligenta in exercitarea atributiilor in vederea carora au fost constituite, singurul fapt de notorietate pe care instanta, in temeiul art.255 alin.2 C.proc.civ., il retine este ca sectorul de drum Calea Calarasi intre strazile Mantuleasa si Traian arata ca un drum de tara desfundat si nicidecum ca o artera de importanta majora din capitala unui stat european.
Pentru toate considerentele anterior mentionate instanta constata intemeiata cererea pe care o va admite si va obliga parata Administratia Strazilor Bucuresti la plata catre reclamanta a sumei de 11.537,28 lei cu titlu de despagubiri.
Conform art.1535 alin.1 C.civ. In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.
Conform art.1523 alin.2 lit.e C.civ. debitorul se afla de drept in intarziere cand  obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale.
In raport de dispozitiile precitate instanta va obliga parata si la plata dobanzii legale de la data efectuarii platii despagubirii de catre reclamanta, respectiv 22.08.2016 si pana la data achitarii efective a debitului.
In baza art.453 C.proc.civ. constatand ca parata a pierdut procesul, fiind in culpa fata de reclamanta, o va obliga la plata sumei de 2133,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand 701,86 lei (fila 39) taxa judiciara de timbru si 631,52 lei onorariu de avocat (filele 71-72) si 800 lei onorariu de expert (fila 77).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ASB ca neintemeiata.
Admite cererea.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 11.537,28 lei cu titlu de despagubiri si dobanda legala de la data de 22.08.2016 si pana la data achitarii efective.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 2133,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 22.05.2017.