Ordonanta presedintiala, conditia urgentei. Conditia urgentei trebuie analizata in functie de faptele concrete si de circumstantele obiective ale cauzei, inclusiv in raport de intervalul de timp scurs de la data la care s-a produs, cel putin partial, fapt

Deliberand asupra cauzei civile de fa?a, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul instan?ei la data de ..2017, sub nr.x/299/2017, reclamantul DRC, in contradictoriu cu parata BANK SA, a solicitat, pe calea ordonan?ei pre?edin?iale, suspendarea platii dobanzii impuse de catre BANK SA aferenta Contractului de credit ipotecar nr. A/2012, dobanda impusa fara a fi respectate clauzele contractuale si legislatia in vigoare, stabilindu-se o dobanda care nu este certa si exigibila si pe care o solicita a se inlatura de la plata pana la judecarea definitiva a cauzei avand ca obiect actiune in constatare clauze abuzive ce face obiectul dosarului nr.A/299/2016 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In motivare, reclamantul arata ca, la data de ..01.2012 a fost incheiat Contractul de credit ipotecar nr. A intre acesta si BANCA SA, prin care i-a fost acordata suma de 80.000 de euro, cu rambursare in 360 de rate lunare, pentru achizitionarea unui apartament, acest contract avand caracterul unui contract de preformulat, facand parte din categoria contractelor de adeziune, iar reclamantul in calitate de imprumutat nu a avut decat obtiunea de a accepta sau refuza incheirea lui, fara a exista posibilitatea reala si efectiva de a influenta in orice mod conventia de imprumut impusa sau de a negocia in vreun fel.
Astfel, banca i-a acordat aceasta suma in baza unui contract la care a aderat fara a avea posibilitatea sa negocieze, totodata i-a fost impus ca acest contract sa fie semnat in valuta, respectiv in euro, iar aceasta impunere s-a materializat prin refuzul de acordare a unei sume in lei, intrucat reclamantul nu s-ar incadra in conditiile de creditare daca s-ar mentiona in contract suma in lei.
Banca i-a acordat aceasta suma impunandu-si pozitia acesteia dominanta insa in realitate suma deblocata de catre banca a fost in lei, conform extrasului de cont, iar banca a convertit automat valuta cuprinsa aparent in contractul de credit.
Beneficiind de aceasta suma de bani acordata in lei, reclamantul a dus la bun sfarsit contractul de vanzare-cumparare si a achitat in intregime pretul imobilului, incheindu-se contractul de vanzare-cumparare in forma autentica cu inscrierea ipotecii de catre creditoarea BANCA SA
Ulterior, banca, folosindu-se de acelasi mod de abordare, l-a chemat pe reclamant in vederea modificarii contractului, fara a fi negociat si fara a fi prezentat actul aditional la contract, incheindu-se Actul Aditional nr.1/02.07.2014.
In ceea ce priveste aparenta dreptului, dispozitiile obligatorii sunt cele cuprinse in art.1 si art.4 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate de comercianti si consumatori.
Astfel, art.1 alin. 3 din Legea nr.193/2000 interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, iar la art.4 alin.1 si 2 din aceeasi lege se prevede ca: „o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor."
In acelasi timp, o clauza va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
Or, sustine reclamantul, analizand clauzele prevazute la pct.3-dobanzi si comisioane, alin.3.1 din Contractul de credit ipotecar nr.A, cu privire la modificarea unilaterala a dobanzii de catre banca, respectiv la alin.3.3. din contract cu privire la dobanda penalizatoare si la perceperea comisionului de acordare si gestiune stipulate la pct.3, alin.3.2. din contract, cat si in ceea ce priveste pct.4. din contract cu privire la rambursarea ratelor direct in moneda creditului si dreptul bancii de a realiza conversia valutara la cursul de rulare al bancii, reclamantul apreciaza ca acestea au natura unor clauze abuzive astfel cum sunt stabilite aceste clauze prin art.4 din Legea nr.193/2000 si se impune inlaturarea lor din contract.
Prezumtia de legalitate este rasturnata prin simpla vizualizare a clauzelor prevazute in Contractul de credit ipotecar nr.A, in ceea ce priveste dobanzile impuse a se achita, suma calculata in cadrul raportului de expertiza anexat prezentei cereri de chemare in judecata nefiind certa si exigibila in sensul in care nu au fost respectate clauzele contractuale si legislatia in vigoare, dobanda impusa la plata reclamantului fiind nelegala si abuziva.
In ceea ce priveste urgenta necesara in vederea luarii acestei masuri, reclamantul arata ca se afla in situatia in care de mai bine de un an de zile nu are un loc de munca, dovada fiind adeverinta eliberata de catre serviciul fiscal in care se poate vedea venitul realizat pe anul 2016, motiv pentru care ii este imposibil sa acopere suma reprezentand rata si dobanda abuziv stabilita de catre banca. Mai mult decat atat, reclamantul doreste a se dispune suspendarea platii doar a dobanzilor abuzive impuse la plata, acesta urmand sa achite in continuare rata in sine, urgenta fiind reprezentata de lipsa fondurilor financiare si, implicit, de o executare a imobilului in cazul in care nu ar respecta aceste obligatii de plata.
Cu privire la vremelnicie, reclamantul arata ca solutia pe care o solicita este una temporara care nu afecteaza fondul cauzei, suspendarea platii dobanzii urmand a se aplica pana la solutionarea cauzei privind actiunea in constatare clauze abuzive, care face obiectul dosarului nr.A/299/2016 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In fine, cu privire la prejudiciu, reclamantul arata faptul ca acesta este unul iminent, rezultand din stabilirea unor sume de plata-dobanzi-nelegale si abuzive, sumele stabilite nefiind conforme cu legislatia in vigoare si cu clauzele contractuale la care acesta a aderat, asa cum rezulta din expertiza contabila extrajudiciara efectuata si depusa la dosar, fiind vorba despre unui prejudiciu material ca urmare a stabilirii unei dobanzi de catre parata, dobanda care a fost majorata unilateral de catre banca, acest lucru conducand la nelegalitatea impunerii la plata a unor sume abuziv stabilite.
In drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.997 si urmatoarele NCPC, Legea nr.193/2000, O.U.G. nr.50/2010, Legea nr.296/2004, republicata, Legea nr.363/2007, O.G. nr.21/1992, O.U.G. nr.174/2008, Directiva 93/13/CEE.
In probatiune, reclamantul a solicitat incuviintea probei cu inscrisuriile anexate cererii.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 200 lei.
Parata, legal citata, nu a depus intampinare si nu s-a prezentat in fata instantei.
La termenul de judecata din data de 30.01.2017, instanta a incuviintat pentru reclamant proba cu acte.
Analizand intreg materialul probatoriu administrat in cauza, instan?a re?ine urmatoarele:
La data de ..01.2012 a fost incheiat Contractul de credit ipotecar nr. A intre reclamant si BANCA SA, care ulterior a fost preluata de catre parata BANK SA, prin care i-a fost acordata reclamantului suma de 80.000 de euro, cu rambursare in 360 de rate lunare, pentru achizitionarea unui apartament. Contractul a fost modificat prin Actul Aditional nr.1/02.07.2014.
Pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti se afla dosarul nr. A/299/2016 ce are ca obiect actiune in constatarea clauzelor abuzive din Contractul de credit ipotecar nr. A, formulata de reclamantul din prezenta cauza in contradictoriu cu parata din prezenta cauza.
Fata de majorarea ratelor de credit datorate catre banca-determinata de cresterea dobanzii si de faptul ca o serie de clauze contractuale nu ar fi fost negociate intre parti-prin prezenta cerere de ordonanta presedintiala, reclamantul a solicitat suspendarea platii dobanzii pe care o datoreaza in baza Contractului de credit ipotecar nr. A pana la solutionarea definitiva a cauzei avand ca obiect actiune in constatare clauze abuzive ce face obiectul dosarul nr. A/299/2016 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In continuare, instanta retine ca, in drept, potrivit art.997 C.pr.civ., instan?a de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparen?a de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ?i care nu s-ar putea repara, precum ?i pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Ordonan?a este provizorie ?i executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio men?iune privind durata sa ?i nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solu?ionarea litigiului asupra fondului.
Pe cale de ordonan?a pre?edin?iala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond ?i nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situa?iei de fapt.
Reglementand prin dispozi?iile art.997-1.002 NCPC procedura ordonan?ei pre?edin?iale, legiuitorul a stabilit condi?iile ce trebuie intrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la aceasta cale rapida de solu?ionare a unei cereri: afirmarea de catre reclamat a unei aparen?e de drept, caracterul provizoriu al masurilor dispuse, caracterul urgent ?i neprejudecarea fondului.
Urgen?a constituie o cerin?a esen?iala a ordonan?ei pre?edin?iale, fapt ce explica ?i enun?area ei expresa de art.997 alin.1 C.proc.civ. In acest sens, textul men?ionat ingaduie instan?ei „sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice”, dar fara a defini conceptul de urgen?a, indicand doar situa?iile ce pot face necesara ?i posibila o interven?ie a justi?iei, respectiv pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara, inlaturarea piedicilor ivite cu prilejul executarii. In aceasta ordine de idei, in literatura ?i practica judiciara s-a aratat ca exista urgen?a ori de cate ori pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente nu s-ar putea realiza in mod adecvat pe calea unei ac?iuni de drept comun.
Fiecare dintre aceste situa?ii reclama unele explica?ii sau precizari. Cea de-a doua situa?ie–„prevenirea unei pagube iminente ?i care nu s-ar putea repara”–este o situa?ie constitutiva urgen?ei. Dar, in sens invers, poate fi, de asemenea, urgen?a cand prejudiciul pe care ordonan?a tinde sa-l previna ar fi ulterior reparabil. Totu?i, caracterul iremediabil al prejudiciului, fara a fi un element determinant, este adesea luat in considerare, la momentul pronun?arii ordonan?ei. „Prejudiciu iminent” semnifica imprejurarea ca el inca nu s-a produs, dar se va produce cu siguran?a, daca situa?ia avuta in vedere se perpetueaza. Un prejudiciu eventual nu este suficient, dar un prejudiciu condi?ionat, in cazul cand un eveniment determinat se va produce, poate justifica ordonan?a.
Urgen?a este primejdia unui prejudiciu ireparabil sau prejudiciul serios care s-ar aduce prin intarziere, necesitatea care nu sufera nicio intarziere, pericolul atat de imediat, incat nicio chemare in judecata chiar cu termen scurt nu l-ar putea inlatura.
Nu in ultimul rand, urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, instan?a trebuind sa analizeze aceste fapte si nu o eventualitate sau o probabilitate.
In speta, in raport de toate consideratiile de mai sus cu privire la urgenta, instanta retine ca reclamantul nu a facut dovada urgentei masurii solicitate, simpla sustinere ca doreste sa evite un prejudiciu prin plata unor sume mai mari decat cele negociate fiind insuficienta. Conditia urgentei trebuie analizata in functie de faptele concrete si de circumstantele obiective ale cauzei, inclusiv in raport de intervalul de timp scurs de la data la care s-a produs, cel putin partial, faptul asa-zis prejudiciabil si data introducerii actiunii. Afirmatia reclamantului potrivit careia in prezent achita o suma mai mare decat cea pe care o platea la momentul incheierii contractului din cauza unor clauze abuzive nu justifica urgenta promovarii actiunii, avand in vedere ca plata unei sume mai mari de bani fata de cea pe care o achita la inceputul derularii raporturilor contractuale nu tine de urgenta la care face referire art.997 alin.1 C.proc.civ., si anume aceea de conditie specifica pentru insasi formularea cererii in justitie, ce tine de insasi natura ordonantei presedintiale. Nu este vorba despre „un drept care s-ar pagubi prin intarziere” sau despre „prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara”, ci dimpotriva, reclamantul va avea oricand posibilitatea de a solicita de la banca restituirea sumelor de bani nedatorate, daca acest lucru se va dovedi real.
Astfel, instanta retine ca, majoritatea aspectelor invocate de reclamant in sustinerea cererii de ordonanta presedintiala sunt contemporane incheierii conventiei de credit sau actului aditional (spre exemplu, caracterul fix sau variabil al dobanzii conventionale, modul in care aceasta poate varia sau poate fi majorata, nenegocierea clauzelor contractuale). Or, pentru toata perioada de la data incheierii contractului (2012) cat si a actului aditional (2014) si pana in prezent reclamantul si-a executat intocmai contractul, fara sa reclame existenta vreunei urgente care sa justifice neachitarea ratelor corespunzatoare, care includeau si dobanda pretins majorata nelegal de catre banca. Mai mult, se mai retine si ca, desi sustine ca se afla in situatia in care de mai bine de un an de zile nu are un loc de munca, reclamantul a formulat prezenta cerere de ordonanta presedintiala abia in data de ..2017. Or, instanta retine ca, conditia urgentei trebuie analizata in functie de faptele concrete si de circumstantele obiective ale cauzei, inclusiv in raport de intervalul de timp scurs de la data la care s-a produs, cel putin partial, faptul asa-zis prejudiciabil. In continuare, instanta apreciaza ca nu se justifica urgen?a in condi?iile in care, datele incheierii conventiei de credit si actului aditional sunt ..01.2012 si 02.07.2014 iar data introducerii actiunii este ..2017.
Cu privire la pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, in doctrina de specialitate s-a subliniat ca acest text are in vedere nu doar o masura de natura conservatorie, ci situatia in care dreptul ar putea fi pagubit prin formele lente ale procesului obisnuit, ceea ce in speta nu s-a dovedit de catre reclamant.
Instanta retine ca, urgenta, ca o conditie a ordonantei presedintiale, nu trebuie confundata cu celeritatea specifica unui litigiu comercial sau cu dorinta reclamantului, legitima din punct de vedere psihologic, de a plati, cat mai grabnic, sume mai mici in achitarea obligatiilor asumate. Urgenta la care se refera art.997 alin.1 C.proc.civ. are o alta semnificatie, si anume aceea de conditie specifica pentru insasi formularea cererii in justitie, ce tine de insasi natura ordonantei presedintiale.
Referitor la posibilitatea pierderii locuintei, instanta constata ca reclamantul nu a afirmat ca impotriva sa s-a inceput executarea silita, astfel ca aceasta sustinere este neintemeiata. In situatia in care se va incepe executarea silita, reclamantul are posibilitatea sa solicite suspendarea executarii silite.
Si in ceea ce priveste conditia referitoare la neprejudecarea fondului, instanta retine ca aceasta nu este indeplinita, in conditiile in care, actiunea supune analizei modul in care raporturile contractuale dintre parti se desfasoara. Astfel, analizarea caracterului abuziv al clauzelor invocate, stabilirea naturii fixe sau variabile a dobanzii contractuale, stabilirea imprejurarii daca o serie de clauze au fost sau nu negociate, in procedura sumara a ordonantei presedintiale, ar aduce atingere fondului cauzei, si anume actiunii introduse pe calea dreptului comun, motiv pentru care ar fi incalcata conditia neprejudecarii fondului impusa de procedura speciala prevazuta de dispozitiile art.997 C.pr.civ. Chiar daca in solutionarea unei cereri pe cale de ordonanta presedintiala instanta trebuie sa cerceteze aparenta dreptului, aceasta duce la aceeasi solutie de respingere, in conditiile in care instanta ar trebui sa analizeze modul in care partile au incheiat si si-au indeplinit obligatiile contractuale pana in prezent, fapt ce ar echivala cu o adevarata judecare in fond a pricinii.
Mai mult, instanta apreciaza ca, suspendarea executarii contractului de credit in ceea ce priveste plata dobanzii nu are un caracter vremelnic, ci definitiv pe perioada suspendarii. Altfel spus, suspendarea partiala a platii ratelor bancare (se limiteaza numai la suspendarea partii din rata bancara a dobanzii) ar avea ca efect faptul ca reclamantul nu ar mai plati despagubiri (daune-interese) pentru plata cu intarziere a ratelor, care in mod evident cuprind si dobanda, daca actiunea se respinge. Aceste despagubiri sunt reprezentate in materia contractului de imprumut de dobanda moratorie-adica de penalitatile de intarziere (sau dobanda penalizatoare, asa cum se exprima banca) prevazute de conventia de credit. Altfel spus, suspendarea partiala a platii ratelor bancare in ceea ce priveste dobanda ar lipsi banca de folosinta acestor sume-care in mod normal este acoperita prin perceperea de penalitati de intarziere. Astfel, in caz de suspendare judecatoreasca a obligatiei de a plati dobanda pana la solutionarea litigiului de fond, reclamantul-daca pierde litigiul-ar putea fi obligat sa restituie bancii numai dobanda conventionala bancara (aceasta din urma reprezentand „pretul” creditului, castigul bancii, „fructele civile”). Reclamantul nu ar putea fi obligat si la plata penalitatilor de intarziere („a dobanzii penalizatoare”), desi, din perspectiva bancii, va fi vorba despre o situatie tipica de executare cu intarziere a obligatiei de plata in totalitate a ratei lunare, care cuprinde si dobanda. De aici rezulta caracterul definitiv al suspendarii, restituirea de catre reclamant a intregii sume datorate neacoperind eventualul prejudiciu incercat de banca.
Pe cale de consecinta, avand in vedere ca, conditiile pentru admiterea ordonantei presedintiale trebuie intrunite cumulativ, iar in speta nu este indeplinita niciuna dintre conditii, asa cum s-a retinut mai sus, instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.
Instanta va lua act ca parata nu a solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

Respinge actiunea formulata de reclamantul DRC, domiciliat in …., in contradictoriu cu parata BANK SA, cu sediul in …., ca neintemeiata.
Ia act ca parata nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 5 zile de la pronuntare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, …..