Rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare.

III. IN DREPT
A. Reglementari incidente
In ce priveste procedura aplicabila prezentei cereri, instanta retine aplicabilitatea Codului de procedura civila 2010 – Legea nr. 134/2010, publicata in M.Of. nr. 545 din 03.08.2012, republicata in temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010, publicata in M.Of. din 30.05.2012 – intrat in vigoare la data de 15 februarie 2013.
Cauza de fata a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 27.11.2014 prin urmare procedura se va desfasura conform Codului de procedura civila intrat in vigoare la 15 februarie 2013.
Instanta retine ca la data de 01.10.2011 a intrat in vigoare Codul civil 2009 – Legea nr. 287/2009, publicata in M. Of. nr. 505/15.07.2011, republicata in temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil (publicata in M.Of. nr. 409 din 10 iunie 2011).
Potrivit art. 6 din Codul civil 2009 raportat la art. 102 din Legea nr. 71/2011, „contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa”.
Tinand cont ca respectivul Contract a fost incheiat in sens de negotium reprezentand temeiul pretentiilor solicitate dupa intrarea in vigoare a Codului civil 2009, instanta retine ca aplicabil in cauza de fata va fi Codul civil 2009.

B. Solutia instantei

B.1. Solu?ia instan?ei cu privire la excep?ia lipsei calita?ii procesuale pasive a SC - SRL
-
Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana chemata in judecata si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii.
         Sub acest aspect, se retine ca procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, instanta fiind tinuta de cadrul procesual trasat prin continutul cererii, astfel incat reclamantul este dator sa justifice si calitatea procesuala a persoanei chemata in judecata.
In solu?ionarea acestei excep?ii instan?a nu poate ?i nu trebuie sa se pronun?e asupra fondului pricinii, ci trebuie sa analizeze sumar identitatea din persoana chemata in judecata ?i care care este subiect pasiv al raportului juridic obliga?ional.
In primul rand, instan?a re?ine ca reclamantul a ales sa cheme in judecata atat SC - SRL cat ?i S. C. -.
In al doilea rand, instan?a analizand situa?ia faptica expusa de par?i re?ine ca reclamanta ini?ial a avut rela?ii doar cu S. C. - insa la interpelarea acesteia din urma, la data de 20.11.2012 aceasta trimi?and societa?ii reclamante elementele de identificare ale SC - SRL in vederea emiterii comenzii sale ferme. Reclamanta trimite Comanda nr. C1297.1/470 catre parata SC - SRL, iar aceasta din urma emite factura proforma nr. 46, parata S. C. - emi?and Declara?ia de conformitate ?i garan?ie nr. 031.
In virtutea acestor rela?ii contractuale ?i lipsa unui contract incheiat in sens de instrumentatum instan?a ia act ca rela?iile contractuale au o natura tripartita, insa partea care s-a angajat contractual fa?a de reclamanta a fost SC - SRL in favoarea careia a fost emisa comanda respectiva, in favoarea careia a fost emisa factura ?i in favoarea careia chiar parata S. C. - a indrumat-o, S. C. -ac?ionand ca simplu producator, iar nu vanzator, rol pe care l-a jucat SC - SRL.
Instan?a nu poate re?ine natura de simplu ”intermediar” al SC - cat timp comanda a fost lansata catre aceasta din urma, factura a fost emisa in favoarea acelea?i societa?i comerciale.
Astfel, constatand natura tripartita a acestui contract instan?a, in virtutea principiului disponibilita?ii procesului civil dar ?i raportat la neprejudecarea fondului in solu?ionarea unei excep?ii procesuale de fond instan?a va respinge excep?ia lipsei calita?ii procesuale a paratei SC - SRL.

B.2. Solu?ia instan?ei cu privire la fondul pricinii

Odata tran?ata natura contractului de fa?a instan?a re?ine ca, in esen?a, ac?iunea de fa?a avand ca obiect rezolu?iunea contractului ?i restituirea presta?iilor aferente are la baza critici ce ?in de executarea necorespunzatoare a contractului de catre para?i, ace?tia avand obliga?ia de a livra produsul a?a cum a fost comandat ?i apt sa exercite func?ia sa specifica.
Pentru interven?ia rezolu?iunii contractului, un remediu foarte dur care consta in incetarea existen?ei sale cu caracter retroactiv, prima conditie consta in existen?a unui viciu. Legea nu precizeaza direct ce se in?elege prin no?iune de viciu, dar indica consecin?ele care atrag activarea garan?iei, anume ca lucrul vandut sa nu fie bun de intrebuin?at, dupa destinarea sa, adica sa fie total impropriu utilizarii careia ii este destinat. Este vorba, a?adar, de apari?ia unor deficien?e sau lipsuri ale lucrului vandut, caci numai acestea pot face lucrul impropriu utilizarii sale conform destina?iei sale ori sa ii diminueze valoarea.
Lucrul trebuie sa fie impropriu utilizarii conform destina?iei sale sau utilitatea sa diminuata din motive care ?in de el, iar nu de elemente exterioare.
Din dispozitiile art. 1.707 din C.civ., rezulta ca vanzatorul raspunde catre cumparator de lini?tita posesiune a lucrului ?i de viciile aceluia?i lucru. Viciile despre care este vorba constau in deficien?e care fac lucrul impropriu utilizarii lui conform destina?iei sale sau a?teptarilor cumparatorului. Garan?ia pentru vicii asigura cumparatorului repararea prejudiciilor decurgand din deficien?ele legate de utilitatea practica a lucrului vandut, adica cele din cauza carora „care fac bunul vandut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea masura intrebuintarea sau valoarea incat, daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un pret mai mic”.
Garan?ia pentru vicii ascunse este inclusa de drept in contract, fara a fi necesar ca par?ile sa o stipuleze in  mod expres, fiind a?adar legala. Fundamentul garan?iei nu este o lipsa subiectiva a vanzatorului (culpa), ci  un fapt obiectiv dedus din caracterul sinalagmatic al vanzarii, care face ca pre?ul platit de cumparator sa ramana fara cauza, atunci cand apare o deficien?a care face lucrul impropriu utilizarii sale normale. Fiind obiectiva, garan?ia se impune vanzatorului indiferent daca a cunoscut sau nu anterior vanzarii existen?a viciilor, doar intinderea raspunderii fiind mai extinsa in cazul vanzatorului de rea-credin?a. A?adar, asupra vanzatorului apasa o obliga?ie de rezultat - sa furnizeze un lucru in buna stare de func?ionare, apt sa fie folosit conform destina?iei sale, pentru punerea in func?iune a mecanismelor garan?iei cumparatorului nefiind obligat sa faca proba culpei vanzatorului, ci doar a existen?ei viciului la data vanzarii.
Totodata, viciul trebuie sa fie ascuns. Conform prevederilor art. 1.707 din C.civ.,  deficien?ele lucrului vandut trebuie, pe de o parte, sa nu fie vizibile, iar pe de alta parte, sa nu fie cunoscute de cumparator. Astfel, viciul trebuie sa fie ascuns la data incheierii contractului ?i sa ramana astfel ?i la data recep?iei.
Viciul trebuie sa prezinte o anumita gravitate, condi?ie ce rezulta tot din art. 1.707 C.civ.
In virtutea acestor aspecte teoretice instan?a apreciaza ca intre par?i exista esen?ialmente dispute in ceea ce prive?te :
1. Duritatea materialul din care a fost produs reperul ?i procedeul de calire utilizat.
2. Posibilitatea realizarii reperului din 2 buca?i, iar nu in sistem monolitic.
Privitor la prima chestiune instan?a re?ine ca reclamanta a inaintat catre parate un desen tehnic
care a stat la baza realizarii reperului de catre producator, parata S. C. -
Din discu?iile purtate intre par?ile contractului la data de 18.04.2013 reclamanta a recunoscut ca a solicitat paratei S. C. -, interpelata de faptul ca nu se poate ob?ine duritatea ceruta de proiectant in desenul tehnic, ”sa ob?ina o duritate cat mai ridicata dupa imbunata?ire, chiar la limita prelucrabilita?ii” (f. 96).
Totodata, instan?a re?ine din declara?iile paratului -, directorul general al societa?ilor parate acesta a luat legatura cu domnul V-I, angajat al societa?ii reclamantei prin care i s-a comunicat ca nu poate realiza condi?iile impuse intrucat nu se poate face un tratament termic pe acest produs, ”tratamentul termic pentru a se ajunge la o duritate de 62 HRC se poate face numai pentru ?uruburile cu bile”. La acest tip de ?uruburi materialul poate suferi un tratament de imbunata?ire care poate ridica duritatea pana la 30-32HRC.
In ciuda acestor declara?ii expertul, analizand reperul respectiv a constatat ca pe flancul filetului s-au masurat doar 22-23 HRC (f. 232).
Pe cale de consecin?a instan?a re?ine ca valoarea durita?ii materialului din care era produs reperul respectiv este cu 30% mai mica decat specifica?iile la care se convenise de catre par?i. Astfel chiar daca par?ile au derogat de la recomandarile proiectantului modelului respectiv, reclamanta a solicitat o duritate cat mai ridicata, re?inand ca parata nu de?ine mijloacele tehnologice necesare sa ob?ina o valoare de duritate de 62 HRC, insa s-a convenit asupra unei durita?i de 30-32 HRC, nerespectata de parata in procesul de fabrica?ie.
Instan?a procedand la analiza celei de-a doua critica a procesului de fabrica?ie exercitata de reclamanta, re?ine ca problema ce trebuie sa fie tran?ata este daca reperul putea fi produs din doua buca?i ?i, ulterior, daca reclamanta a acceptat ?i aceasta derogare de la recomandarile proiectantului.
Reclamanta, in interogatoriul administrat de parata S. C. - a negat faptul ca ar fi acceptat ca respectivul reper sa fie produs din mai multe buca?i.
Insa, in comunicarea avut ulterior livrarii intre reclamanta ?i parata prima afirma ca a fost ca a fost surprins ca se executa a?a, dar fiind in mare intarziere a acceptat aceasta metoda (f. 96).
-
Analizand aceste declara?ii, interogatoriile par?ilor ?i declara?iile matorilor raportate la constatarile expertului desemnat in cauza, instan?a re?ine ca situa?ia faptica a fost urmatoarea : reclamanta a inaintat paratei deseul tehnic al reperului respectiv. Parata a procedat, in contra celor ce se impuneau prin desenul tehnic, sa produca respectivul ?urub din noua buca?i. La momentul livrarii respectivului reper catre reclamant acesta l-a acceptat fiind in mare intarziere, considerand ca poate intocmi specifica?iile tehnice.
Viciile eventuale ale unui bun nu pot fi privite in mod izolat, caci doua cauze care privite individual nu ar putea prejudicia in niciun mod o anumita persoana, produse concomitent pot avea un rezultat nedorit ?i prejudiciant.
Astfel, din analiza expertizei tehnice de specialitate care a stabilit ca producatorul respectivului reper nu a respectat specifica?iile tehnice, instan?a re?ine ca producatorul piesei, parata S. C. -S nu a produs ?urubul dintr-o singura bucata a?a cum se impunea ?i nu a urmat duritatea materialului prescrisa de producator, in cauza de fa?a viciul de fabrica?ie constand in lipsa caracterului monolitic al turnarii reperului raportat la duritatea mai redusa nu doar decat a specifica?iilor tehnice ale proiectantului, dar ?i a celor convenite a creat un viciu global al ?urubului T 112-2165-01, viciu care a atras defectarea ansamblului tehnologic atunci cand a fost pus in func?ie.
Reclamanta, intr-adevar, a acceptat unele devia?ii de la modelul impus de proiectant, insa instan?a apreciaza ca in niciun moment reclamanta nu a acceptat ca parata poate transforma ?urubul respectiv intr-un reper inutilizabil sau chiar care sa produca eventuale prejudicii beneficiarului final al produsului.
Totodata, instan?a re?ine ca obiec?iunile paratei la raportul de expertiza nu sunt unele intemeiate. Chiar daca expertul uneori ?i-a depa?it competen?a stabilind culpa in sarcina uneia din par?i, acesta totodata a raspuns in mod intemeiat intrebarilor adresate de catre instan?a de judecata atestand ca : duritatea este una scazuta ?i ca ?urubul respectiv nu putea ?i nu trebuia sa fie produs din doua buca?i.
Potrivit art. 1.707 alin. 1 C.civ. ”vanzatorul garanteaza cumparatorul contra oricaror vicii ascunse care fac bunul vandut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea masura intrebuintarea sau valoarea incat, daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un pret mai mic.”
Totodata, conform art. 1.710 alin. C.civ. ”in temeiul obligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor, cumparatorul poate obtine, dupa caz:  a) inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia;   b) inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii;  c) reducerea corespunzatoare a pretului;    d) rezolutiunea vanzarii.” 
In lumina acestor considerente, instanta apreciaza ca, in speta, sunt intrunite in sarcina paratului,  elementele constitutive ale raspunderii civile contractuale,  in sensul art. 1.707 din  C.civ.
Fundamentul juridic al acestei forme de raspundere consta in garantia pe care vanzatorul  o datoreaza cumparatorului. Este vorba, deci, despre o raspundere obiectiva, independenta de existenta culpei, fondata pe necesitatea garantarii „comportamentul general” al acelui lucru, pentru eventualele sale vicii ori disfunctionalitati.
In acest sens, din concluziile rapoartelor de expertiza de specialitate intocmite in cauza de  expert, rezulta ca bunul achizitionat de reclamant a fost afectat de un viciu ascuns,  confirmandu-se existenta unui raport de cauzalitate intre viciul ascuns si prejudiciile produse in patrimoniul cumparatorului.
Instanta a acordat valoare probatorie acestei lucrari, apreciind ca sunt  riguros fundamentate prin raportare la modul de reconstituire a dinamicii incidentului,  fiind apte sa demonstreze faptul ca ?urubul achizi?ionat a prezentat un viciu asuns, care il facea impropriu utilizarii sale normale.

Inlaturarea viciilor ?urubului T 112-2165-01 nu poate fi realizata, viciile sale lovind insa?i substan?a materialului din care este produs. De asemenea, reclamanta deja a apelat la serviciile unei alte societa?i pentru a-i furniza un reper confom specifica?iilor, astfel inlocuirea nu va mai putea repara prejudiciului produs. Instan?a astfel re?ine ca respectivul contract intre reclamanta ?i parata SC - SRL nu mai poate fi salvat, instan?a trebuind a pronun?a rezolu?iunea.
-
Pe cale de consecin?a instan?a urmeaza sa constate rezolutiunea vanzarii dintre reclamanta si parata -, urmand a obliga parata SC AAB ASSEMBLING COMPANY SRL sa plateasca reclamantei suma de 21.000 Euro, reprezentand pretul vanzarii conform comenzii nr. -.
Totodata instan?a re?ine ca atunci cand se pronun?a rezolu?iunea unui contract, partea din a carei culpa a intervenit rezolu?iunea trebuie sa restituire nu doar presta?iile ce le-a primit in urma executarii contractului, dar ?i sa repare orice prejudiciu produs din culpa sa celeilalte par?i  contractuale.
In cauza de fa?a instan?a constata ca reclamanta a trebuit sa plateasca propriului beneficiar unele prejudicii cauzate ca urmare a livrarii produsului neconform ?i a prejudiciilor ce a trebuit sa le acopere ca urmare a blocarii activita?ii cocontractantului sau.
Astfel, instan?a va obliga parata SC AAB ASSEMBLING COMPANY SRL la plata catre reclamanta a sumei de 10.480,48 lei reprezentand contravaloarea facturii nr. 1985 ART13/27.06.2013 emisa de SC -