Contestatie la executare - contestatie la poprire. OG nr. 22/2002. Cheltuieli de executare.

Aceasta fiind situatia de fapt, instanta retine ca, potrivit art. 712 alin. 1 Cod procedura civila, impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. Contestatia la executare este o cale speciala de atac aplicabila in faza executarii silite prin care se poate obtine anularea actelor de executare efectuate cu incalcarea dispozitiilor legale.
I. Primul motiv al contestatiei la executare este neintemeiat si formulat de contestatoare cu rea-credinta, intrucat aceasta nu a facut dovada niciunui demers pentru executarea de buna-voie a titlului executoriu si nici a unei lipse de fonduri care sa determine un impediment la executarea benevola, pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 1 din O.G. nr. 22/2002.
Totodata, instanta retine ca debitoarea a cunoscut existenta obligatiei de plata inca de la data de emiterii titlurilor puse in executare (hotarari judecatoresti ce i-au fost comunicate conform Codului de procedura civila), nerespectand termenul de plata a sumelor astfel stabilite.
Intelegerea procedurii de realizare a unei creante impotriva statului sau a unei institutii publice trebuie a porni de la anumite principii inerente statului de drept: interpretarea cu buna-credinta a legii, respectarea legii, executarea cu celeritate a hotararilor judecatoresti, fara de care dreptul la un proces echitabil este golit de continut si lipsit de finalitate; in cazul in care exista dubiu, normele se interpreteaza in favoarea creditorului, iar nu a debitorului, institutia publica (parte in litigiul solutionat prin titlul executoriu ce o obliga) care trebuia sa execute ori sa depuna toate diligentele pentru executarea de bunavoie a obligatiei, comportandu-se astfel exemplar pentru celelalte subiecte de drept; in acest context, doar in cazul in care institutia publica nu are fonduri special alocate executarii obligatiei din titlul executoriu (conform art. 1 din O.G. nr. 22/2002), executarea silita va fi oprita 6 luni de zile, in care se intelege ca institutia publica va depune din nou toate diligentele pentru obtinerea de fonduri special destinate executarii obligatiilor prevazute in titluri executorii. In cazul in care diligentele nu au ca rezultat obtinerea unor astfel de fonduri speciale, creditorul este indreptatit sa continue executarea silita potrivit Codului de procedura civila, avand astfel nu numai posibilitatea de a popri conturi ale institutiei, ci si de a executa silit bunuri mobile si imobile ale institutiei publice.
Acesta este singurul rezultat ce se impune in cadrul operatiunii de interpretare juridica de buna-credinta, realizate cu luarea in seama a imperativului executarii cu celeritate a creantelor mentionate in titluri executorii-hotarari judecatoresti, imperativ derivat din art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si art. 11, art. 20 si art. 21 din Constitutia Romaniei.
In cazul de fata, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor nu a executat de bunavoie obligatia devenita exigibila inca din luna octombrie 2013, dupa ce creditorul a obtinut un titlu executoriu prin care i-a fost recunoscuta creanta si s-a adresat unui organ competent de executare pentru executarea silita a sumei pe care contestatoarea a omis sa o achite in urma pronuntarii hotararii judecatoresti care a ramas irevocabila la data de 18.09.2014.
Mai mult decat atat, contestatoarea-debitoare nici macar nu l-a informat pe executorul judecatoresc despre lipsa fondurilor necesare realizarii creantei si nu a facut dovada niciunui demers pentru obtinerea fondurilor. In consecinta, instanta considera ca executorul judecatoresc a procedat in mod corect la infiintarea popririi, fara a mai astepta implinirea termenului de 6 luni, contestatoarea nefacand dovada indeplinirii conditiilor pentru aplicarea art. 2 din O.G. nr. 22/2002.
Nici la data pronuntarii prezentei hotarari, contestatoarea nu a facut dovada obtinerii fondurilor necesare si platii creantei datorate intimatului, astfel incat nu exista nicio justificare pentru anularea actelor de executare silita si suspendarea popririi infiintate, prin raportare la dispozitiile O.G. nr. 22/2002.
In ceea ce priveste cererea de reducere a cheltuielilor de executare reprezentand onorariu de avocat, stabilite prin Incheierea din 23.02.2015 intocmita de executorul judecatoresc in Dosarul nr. 21/A/2015, instanta retine prevederile art. 670 alin. 2 si alin. 4 Cod procedura civila, conform carora cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, iar sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Dispozitiile legale enuntate prevad expres ca aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta, dispozitiile art. 451 alin. 2 si 3 aplicandu-se in mod corespunzator.
Astfel, cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanta de judecata, care trebuie sa verifice daca cheltuielile stabilite prin incheierea executorului judecatoresc au fost necesare pentru efectuarea executarii, daca sunt reale si daca nu sunt disproportionate fata de cuantumul creantei si volumul de munca efectuata de cei implicati in executare. Chiar daca debitorul este in culpa pentru faptul ca nu a executat de buna-voie creanta cuprinsa intr-un titlu executoriu, aceasta nu inseamna ca creditorul sau poate efectua cheltuieli de executare exagerate, stiind ca le va recupera in temeiul art. 670 alin. 2 Cod procedura civila.
Prin aplicarea dispozitiilor art. 670 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2 Cod procedura civila, instanta nu intervine in relatia dintre avocat si client si nu cenzureaza onorariul stabilit prin contractul de asistenta juridica, insa are posibilitatea de a micsora cuantumul cheltuielilor pe care si le recupereaza creditorul cu acest titlu, in situatia in care sunt nepotrivit de mici sau de mari fata de valoarea creantei sau de munca indeplinita de avocat.
In speta, nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 670 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2 Cod procedura civila pentru reducerea cheltuielilor de executare constand in onorariu de avocat in suma de 1.000 lei, achitate de intimat, conform chitantei nr. 101 din 26.11.2014 eliberata de Cabinet de Avocat „-”.
In acest sens, instanta retine ca stabilirea cheltuielilor de executare pentru reprezentarea creditorului de catre avocat s-a facut cu luarea in considerare a activitatii prestate de avocat pentru creditori, cunoscandu-se dificultatile generate de poprirea conturilor debitoarei de catre un numar mare de creditori, precum si de opozitia manifestata de institutia statului cu privire la orice act de executare, chiar daca acesta este legal intocmit si este efectuat in vederea realizarii creantei datorate. Totodata, instanta retine ca procedura de recuperare a sumelor de bani datorate de catre contestatoare este una dificila, cu durata prelungita in timp si necesita consultanta de specialitate din partea unui avocat.
In consecinta, constatand ca valoarea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu de avocat nu este vadit disproportionata in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei si cu activitatea prestata de catre avocat, precum si ca nu s-au adus critici cu privire la stabilirea onorariului executorului judecatoresc, acesta fiind determinat cu respectarea art. 39 alin. 1 lit. d Cod procedura civila, si a celorlalte cheltuieli de executare, instanta va respinge ca neintemeiata si contestatia la executare formulata impotriva Incheierii din data de 23.02.2015 intocmita de executorul judecatoresc in dosarul nr. 21/A/2015.
Dand eficienta juridica considerentelor anterioare, constatand ca motivele de nelegalitate a executarii silite si actelor de executare invocate de contestatoare sunt vadit neintemeiate, instanta urmeaza sa respinga ca atare contestatia la executare.