Obligatie de a face. OG nr. 81/2003.

Potrivit dispozitiilor art. 249 alin. 3 C.fiscal „Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri”.
In aplicarea acestor dispozitii legale, la data de 05.03.2014, DGITL Sector 1 a emis titlul executoriu nr. 456951, fiind stabilita in sarcina reclamantei obligatia de plata a sumei de 112.066 lei (f. 14), cu titlul de taxa cladiri (imobilul Vila -) aferenta perioadei septembrie 2010-septembrie 2013.
Conform dispozitiilor art. 22 din OUG nr. 81/2003 „Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, activele fixe corporale de natura constructiilor si terenurilor aflate in patrimoniul institutiilor publice vor fi reevaluate cel putin o data la 3 ani, in conditiile prevazute la art. 21, de o comisie numita de conducatorul institutiei publice sau de evaluatori autorizati conform reglementarilor legale in vigoare, rezultatele reevaluarii urmand a fi inregistrate in contabilitate pana la finele anului in care s-a efectuat reevaluare”.
Ultimul raport de reevaluare/31.12.2011 (f. 67-69) care priveste mijloacele fixe constructii printre care si imobilul Vila - ce face obiectul contractului de inchiriere nr. 1183/27.04.2010 (reziliat la data de 30.06.2013), a fost finalizat in aprilie 2012 si depus la DGITL Sector 1, fiind inregistrat in evidenta fiscala si avut in vedere pentru determinarea creantelor fiscale incepand cu data de 31.05.2015, conform adresei nr. 225333/24.07.2015 (f. 62).
Solutionand cu prioritate exceptia prematuritatii, invocata de parata, instanta retine ca aceasta este neintemeiata, urmand a o respinge in consecinta. Pentru a decide astfel, instanta a avut in vedere ca ultimul raport de reevaluare al imobilului a fost intocmit in luna aprilie 2012 avand in vedere datele existente pana la data de 31.12.2011, iar in aplicarea dispozitiilor art. 22 din OUG nr. 81/2003, parata avea obligatia de a intocmi un nou raport de reevaluare cel mai tarziu la implinirea unui termen de trei ani de la aceasta data. Prin urmare, raportul de reevaluare poate fi intocmit oricand in interiorul termenului de trei ani prevazut de lege, nu doar la implinirea acestui termen, motiv pentru care o solicitare facuta in interiorul perioadei de trei ani nu poate fi respinsa ca prematura.
Cu privire la fondul cauzei, instanta retine ca aspectele prezentate de reclamanta in cuprinsul cererii nu sunt sustinute de probele administrate in cauza. In acest sens, astfel cum rezulta din dosarul fiscal comunicat de catre DGITL Sector 1, parata a inregistrat la organele fiscale raportul de reevaluare finalizat in aprilie 2012 (cu data de referinta 31.12.2011), acest raport fiind avut in vedere de catre organele fiscale inclusiv pentru stabilirea taxei pe cladiri datorate de catre reclamanta in temeiul contractului de locatiune nr. 1183/27.04.2010 care a incetat la data de 30.06.2013, conform solicitarii reclamantei formulate prin adresa nr. 5518/05.07.2013.
Prin urmare, in ceea ce priveste perioada pentru care au fost calculate creante fiscale, instanta retine ca raportul de reevaluare/aprilie 2012 a fost valabil inregistrat in evidentele fiscale incepand cu data de 31.05.2012.
Astfel, in aplicarea dispozitiilor art. 22 din OUG nr. 81/2003, parata avea obligatia de a intocmi un nou raport de reevaluare, iar la data formularii prezentei cereri, raportat la care reclamanta si-a justificat interesul prin referire la creantele fiscale stabilite in sarcina sa pentru perioada septembrie 2010-septembrie 2013, o atare obligatie nu incumba paratei.
In sens contrar sustinerilor reclamantei privind lipsa unui raport de reevaluare pe ultimii cinci ani, organele fiscale au stabilit sumele datorate cu titlul de taxa pe cladiri avand in vedere raportul de reevaluare/31.12.2011, raportul fiind intocmit si depus de catre parata cu respectarea termenelor prevazute de lege, situatia retinuta fiind aplicabila si in ceea ce priveste solicitarea reclamantei inregistrata sub nr. 143/21.11.2014.
Pentru aceste motive, retinand ca nu s-a facut dovada existentei in sarcina paratei a unei obligatii de a face constand in intocmirea unui nou raport de reevaluare care sa stea la baza stabilirii sumei datorate cu titlul de taxa cladire, instanta va respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata.
Instanta va lua act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata