Succesiune.

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In fapt, potrivit certificatului de deces seria DZ nr. 979525 emis la data de 21.07.2014 (fila 16 vol. I), ME, cu ultimul domiciliu in str. Ni. , nr. …,  sector 1, B. , a decedat la data de 21.07.2014.
Paratul-reclamant MN este fiul defunctei ME, asa cum reiese din certificatul de nastere seria Nb nr. 594320 (fila 59, vol. I), descendent al defunctei conform art. 975 alin. (1) Cod civil.
Potrivit certificatului de nastere seria N nr. 016171 (fila 58 vol. I), reclamanta-parata CDR este fiica numitului MI, decedat la data de 17.07.2014, potrivit certificatului de mostenitor nr. 56/06.11.2014 (fila 15 vol. I) si care era fiul defunctei ME si fratele paratului-reclamant MN. Prin urmare, reclamanta este nepoata de fiu al defunctei ME, descendent, potrivit art. 975 alin. (1) Cod civil.
Referitor la bunurile ramase de pe urma defunctei ME, fata de probatoriul administrat, instanta va constata ca masa succesorala se compune din:
a). imobilul situat in str. NC, nr. ,  sector 1, Bucuresti, compus din teren in suprafata totala de 133 mp, identificat cu nr. cadastral 221806, si locuinta formata din parter, mansarda partial si pivnita, avand nr. cadastral 221806-C1, inscris in Cartea Funciara a Municipiului Bucuresti sub nr. 221806;
b). cota indiviza din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci situat in cimitirul „Straulesti”, in suprafata totala de 1,20 x 2,50 = 3,00 mp;
c). suma de 18.900 lei, reprezentand contravaloarea chiriei imobilului situat in str. NC., nr…., sector 1, Bucuresti, aferenta perioadei 22.07.2014-02.2015, potrivit Contractului de inchiriere nr. 2/17.01.2014.
In drept, analizand cu prioritate legea aplicabila prezentului litigiu, instan?a retine ca, in materia mo?tenirii legale, legea aplicabila este legea in vigoare la data deschiderii succesiunii, in concret, data decesului celui a carei mo?tenire se dezbate. Pentru a retine astfel, instan?a are in vedere dispozitiile art. 91 din Legea nr. 71/2011, potrivit caruia mo?tenirile deschise inainte de intrarea in vigoare a Codului civil din 2009, deci inainte de 1 octombrie 2011, sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii succesiunii.
Raportand cele anterior re?inute la data la care a intervenit decesul numitei ME, respectiv 21.07.2014, instan?a re?ine ca prezenta cerere de chemare in judecata este supusa dispozi?iilor Codului civil din 2009.
In acest sens, potrivit art. 954 alin. 1 Cod civil, „mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”, iar conform art. 955 alin. 1, „patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament”.
Prin urmare, raportat la aceste dispozi?ii legale ?i la starea de fapt re?inuta, instan?a urmeaza sa constate deschisa succesiunea ramasa de pe urma defunctei ME, decedata la data de 21.07.2014, cu ultimul domiciliu in str. NC, nr…., sector 1, Bucuresti.
De asemenea, potrivit dispozi?iilor legale in vigoare, pentru ca o persoana sa poata dobandi mo?tenirea in temeiul legii trebuie sa indeplineasca urmatoarele condi?ii: sa aiba capacitate, voca?ie succesorala ?i sa nu fie dezmo?tenita.
In ceea ce prive?te capacitatea, pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii. Astfel, raportat la starea de fapt expusa anterior, se re?ine ca aceasta condi?ie este indeplinita, la momentul deschiderii mo?tenirii reclamanta-parata CDR si paratul-reclamant MN fiind in via?a.
In ceea ce prive?te voca?ia succesorala legala, potrivit art. 963 Cod civil, „(1) Mostenirea se cuvine, in ordinea si dupa regulile stabilite in prezentul titlu, sotului supravietuitor si rudelor defunctului, si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz. (2) Descendentii si ascendentii au vocatie la mostenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai pana la gradul al patrulea inclusiv”. Or, astfel cum s-a re?inut anterior, la momentul deschiderii succesiuni, defuncta avea descendenti pe fiul MN si pe nepoata de fiu predecedat CDR,  acestia avand vocatie succesorala la mostenire.
Totodata, neexistand un testament lasat de defuncta, instanta retine ca patrimoniul sau s-a transmis prin mostenire legala, potrivit art. 955, art. 963 si art. 975 alin. (4) Cod civil, reclamantei-parate CDR si paratului-reclamant MN, in cote egale de ½.
In ceea ce priveste compunerea activului masei succesorale, instanta retine urmatoarele:
In privinta imobilului situat in str. NC, nr. 8A, sector 1, B., instanta retine ca, asa cum reiese din Extrasul de Carte Funciara nr. 75948/07.11.2013 (filele 31-31, vol. I) si din Actul dotal nr. 31956/04.09.1937 (filele 32-33, vol. I), defuncta ME a dobandit in proprietate imobilul format din teren in suprafata de 133 mp si casa compusa din doua camere cu antreuri si 4 camere mai mici.
Ulterior au fost realizate lucrari de extindere si mansardare partiala a casei, cu functia de locuinta si spatiu comercial, precum si lucrari de recompartimentare, modificari fatade si realizare scara interioara, astfel cum rezulta din Autorizatia de Construire nr. 35C din anul 1994, Autorizatia de Construire nr. 963/39/N/13864 din data de 02.10.2008, Autorizatia de Construire nr. 320/13/N/16599 din 29.07.2011 si din Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2/01.11.2011 (filele 34-38, 81-85, vol. I) .
Prin concluziile raportului de expertiza intocmit de expertul tehnic in specialitatea topografie, cadastru si geodezie MSP (filele 198-201, vol. I), s-a retinut ca, in prezent, imobilul situat in str. NC, nr. 8A, sector 1, B., are o suprafata masurata de 132 mp, pe care se afla edificata o constructie formata din trei corpuri de cladire cu regim de inaltime diferit, cu o suprafata construita la sol de 103 mp, dupa cum urmeaza: - un corp de cladire cu regimul de inaltime parter + terasa circulabila, cu o suprafata construita la sol de 22 mp; - un corp de cladire cu regimul de inaltime parter + mansarda, cu o suprafata construita la sol de 36 mp; - un corp de cladire cu regimul de inaltime parter, cu o suprafata construita la sol de 45 mp. De asemenea, s-a aratat de catre expert ca imobilul expertizat are urmatoarele dimensiuni si vecinatati: - La Nord: - se invecineaza cu str. NC, pe o distanta de 12,63 m (intre punctele 1-2-3 conform Plansei nr. 4 anexa la raportul de expertiza); - La Est: - se invecineaza cu imobilul cu numarul postal 12 din str. NC, pe o distanta de 10,26 m (intre punctele 3-4-5 conform Plansei nr.4 anexa la raportul de expertiza); - La Sud: - se invecineaza cu imobilele cu numerele postale 7 si 9 din str. G. C., pe o distanta de 12,66 m (intre punctele 5-6-7 conform Plansei nr. 4 anexa la raportul de expertiza); - La Vest: - se invecineaza cu imobilul cu numarul postal 8 din str. NC, pe o distanta de 10,39 m (intre punctele 1-7 conform Plansei nr.4 anexa la raportul de expertiza);
Prin cererea reconventionala formulata, paratul-reclamant MN a invocat faptul ca doar doua camere ramase din imobilul initial fac parte din masa succesorala, restul imbunatatirilor si extinderilor efectuate la acest imobil (parter si mansarda) fiind proprietatea sa exclusiva, respectiv: o camera in suprafata de 18,03 mp, identificata pe schita cadastrala anexata cu nr. 1; hol 1 in suprafata de 7,70 mp, identificat pe schita anexata cu nr. 2; o camera in suprafata de 9.92 mp, identificata pe schita anexata cu nr. 3; o camera in suprafata de 12,43 mp, identificata pe schita anexata cu nr. 4; bucataria in suprafata de 5,54 mp, identificata pe schita anexata cu nr. 9; baia in suprafata de 1,80 mp, identificata pe schita anexata cu nr. 10; scara acces pivnita in suprafata de 1,31 mp, identificata pe schita cadastrala anexata cu nr. 11; scara acces mansarda in suprafata de 3,11 mp, identificata pe schita cadastrala anexata cu nr. 12; mansarda in suprafata de 12,28 mp, identificata pe schita cadastrala anexata cu nr. 1 mansarda, in suprafa?a totala construc?ii 72,12 mp.
In acest sens, instanta retine ca, in speta, nu sunt indeplinite conditiile accesiunii imobiliare invocate de catre paratul-reclamant, intrucat temeiul juridic invocat de acesta, respectiv art. 581 Cod civil, priveste situatia proprietarului terenului care are drept de optiune intre pastrarea imobilului cu despagubirea constructorului sau obligarea autorului constructiei la ridicarea acesteia, iar nu un drept de optiune in favoarea autorului constructiei. In speta, la momentul realizarii tuturor lucrarilor la imobil, proprietarul terenului a fost ME, care a inteles sa isi intabuleze dreptul de proprietate asupra intregului imobil – teren si constructie.
Instanta retine ca toate autorizatiile construire si procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor au fost emise pe numele defunctei ME, in calitate de proprietar al imobilului, respectiv: Autorizatia de Construire nr. 35C din anul 1994, Autorizatia de Construire nr. 963/39/N/13864 din data de 02.10.2008, Autorizatia de Construire nr. 320/13/N/16599 din 29.07.2011 si din Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2/01.11.2011 (filele 34-38, 81-85, vol. I) .
In al doilea rand, referitor la sustinerea paratului-reclamant in sensul existentei unei intelegeri de familie intre acesta, defuncta ME si defunctul MI (tatal reclamantei-parate), conform careia toate extinderile realizate la imobil ar reveni in proprietatea exclusiva a paratului-reclamant, instanta retine ca acesta nu a adus niciun mijloc de proba in dovedirea celor sustinute.
Mai mult, din declaratiile martorelor AE si HM, propuse de paratul-reclamant (filele 119-122, vol. II), reiese ca acestea nu au avut cunostinta despre existenta unei astfel de intelegeri, iar din declaratia martorei IEA, propuse de reclamanta-parata (filele 116-118, vol. II), rezulta ca, in urma discutiei directe cu defuncta, aceasta i-a spus in mod expres ca nu doreste sa lase mostenire separat unuia dintre cei doi fii ai sai, acestia urmand sa se inteleaga dupa decesul ei.
Astfel, instanta retine ca imobilul situat in str. NC, nr…, sector 1, B., compus din teren in suprafata totala de 133 mp, identificat cu nr. cadastral 221806, si locuinta formata din parter, mansarda partial si pivnita, in intregul sau, a apartinut defunctei ME, intrand astfel in masa succesorala ramasa de pe urma acesteia.
Referitor la cota indiviza din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci, instanta retine ca locurile de inmormantare din cimitirele proprietate de stat se concesioneaza prin acte administrative, titularul dobandind un drept real de folosin?a a locului, pe durata concesiunii. Acest drept real de folosin?a este un element activ al patrimoniului persoanei titulare a concesiunii si nu poate trece in alt patrimoniu decat printr-unul dintre modurile de dobandire a drepturilor, intre care si prin succesiune. Prin urmare, in caz de moarte a concesionarului, dreptul se transmite mo?tenitorilor sai care exercita acest drept in indiviziune.
In speta, potrivit Actului de concesiune nr. 3109/26.06.2006, dreptul de concesiune asupra locului de veci situat in cimitirul „S.” a fost dobandit, pe durata nelimitata, de defunctii soti ME si MI. La decesul defunctului MI  (sotul defunctei ME), cota sa de ½ din acest drept de concesiune a revenit unicului mostenitor, fiul sau MI, tatal reclamantei-parate, asa cum reiese din Certificatul de mostenitor nr. 23/18.05.2006 (fila 14). Astfel, in masa succesorala a defunctei ME a intrat cota sa parte de ½ din dreptul de concesiune asupra acestui loc de veci, aspect necontestat de vreuna dintre parti.
In privinta sumei de 18.900 lei, reprezentand contravaloarea chiriei imobilului situat in str. NC, nr…., sector 1, B., aferenta perioadei 22.07.2014-17.02.2015, instanta constata ca, prin Contractul de inchiriere nr. 2/17.01.2014 (filele 204-210, vol. II), defuncta ME a inchiriat catre S.C. EI S.R.L. suprafata de 50 mp, reprezentand spatiu comercial, situat in imobilul din B., str. N.C., nr…., sector 1, chiria lunara fiind in cuantum de 2700 lei, iar contractul avand valabilitate pana la data de 17.02.2015.
Retinand calitatea defunctei ME de proprietar asupra intregului imobil, precum si fata de decesul acesteia la data de 21.07.2014, instanta constata ca pentru perioada ramasa pana la incetarea contractului (22.07.2014-17.02.2015), chiria lunara achitata de S.C. EI S.R.L. pentru spatiul comercial din str. N. C. nr. …, sector 1, B., face parte din masa succesorala (respectiv 2700 lei x 7 luni = 18.900 lei).
In ceea ce priveste pasivul succesoral, acesta se compune din datoriile si sarcinile mostenirii, datoriile succesorale fiind acele obligatii patrimoniale ale defunctului care exista in patrimoniul succesiunii la data deschiderii mostenirii, iar sarcinile mostenirii fiind obligatiile care nu exista in patrimoniul celui care lasa mostenirea, dar care se nasc in persoana mostenitorului la deschiderea mostenirii sau ulterior, independent de vointa defunctului sau din vointa lui.
Prin cererea reconven?ionala formulata, paratul-reclamant a invocat un drept de creanta asupra imbunata?itor si extinderilor aduse la imobilul in str. NC, nr…, sector 1, B., si anume: - valoarea imbunatatirilor aduse la cele doua camere ramase din imobilul initial: racorduri apa, canal si electricitate, racord gaze doua focuri, incalzire centralizata, refacere tencuiala exterioara si interioara, refacere pardoseala in cele doua camere, recompartimentare si finisajele acestora; - valoarea refacerii gardului din panouri de tabla; - valoarea placarii curtii cu gresie; - un drept de creanta egal cu valoarea constructiilor edificate conform Autorizatiilor de construire depuse la dosar.
In acest sens, asa cum a sustinut reclamanta-parata, instanta retine ca, din declaratia martorei IEA (filele 116-118, vol. II) si din setul de inscrisuri comunicate instantei de catre S.C. C. S.R.L. (filele 237-301, vol. I, 1-53, vol. II), reiese faptul ca toate lucrarile de constructie si renovare realizate in anul 2006 (potrivit Autorizatiei de Construire nr. 963/39/N/13864 din data de 02.10.2008), in valoare totala de 18.624,8 euro, au fost realizate din fonduri externe, imprumuturi persoane fizice catre S.C. CC S.R.L. / S.C. A. S.R.L., imprumuturi ce au fost restituite in perioada 2006-2011 exclusiv din veniturile societatii.
Referitor la lucrarile de mansardare partiala, recompartimentare si scara exterioara a imobilului litigios, realizate in baza Autorizatiei de Construire nr. 320/13/N/16599 din 29.07.2011, instanta retine ca acestea s-au realizat cu venituri provenite din chiria incasata de catre defuncta ME in baza Contractelor de inchiriere incheiate de catre defuncta (filele 203-226, vol. II). .
Astfel, instanta retine ca, desi a sustinut faptul ca a suportat toate cheltuielile realizate pentru lucrarile de extindere, renovare si imbunatatire la imobil, paratul-reclamant nu a adus niciun mijloc de proba din care sa reiasa suportarea unor asemenea costuri. Faptul ca acesta a contribuit cu munca fizica la efectuarea unei parti din aceste lucrari nu dovedeste in niciun fel ca paratul-reclamant a suportat si costurile acestor lucrari, cu atat mai mult cu cat lucrarile erau efectuate la casa mamei sale (fiind ceva comun ca un fiu sa isi ajute mama la efectuarea unor lucrari la locuinta acesteia), iar paratul-reclamant desfasura o activitate comerciala la acea adresa (renovarile si extinderile profitandu-i astfel in mod direct).
In ceea ce priveste declaratiile martorelor AE si HM (filele 119-122, vol. II), cu privire la realizarea acestor lucrari la imobil, instanta retine ca acestea nu sunt concludente pentru stabilirea situatiei de fapt, intrucat sunt contradictorii si contin o serie de inadvertente. Astfel, potrivit declaratiei martorei AE, lucrarile de ridicare a camerei de la etaj si terasa ar fi fost suportate financiar de fiul paratului-reclamant, MR (iar nu de catre paratul-reclamant MN).
Totodata, in timp ce martora HM a declarat ca imobilul litigios nu a fost inchiriat niciodata, desi locuieste intr-un imobil invecinat de foarte multi ani, timp in care a fost o persoana apropiata familiei defunctei ME, pe care o vizita foarte des (situatia reala contrara rezultand in mod incontestabil chiar din contractele de inchiriere comunicate instantei de A.N.A.F. – Administratia Sector 1 a Finantelor Publice, filele 203-227, vol. II), martora AE a declarat ca nu cunoaste daca imobilul a fost inchiriat, de?i este o apropiata a familiei defunctei ME inca din anul 1995, locuind intr-un imobil vecin si vizitand-o frecvent pe defuncta.
Astfel, instanta retine ca din declaratiile tuturor martorilor audiati de instanta reiese doar faptul ca paratul-reclamant a lucrat la imobil, insa nici unul dintre martori nu a sustinut si faptul ca acesta ar fi suportat lucrarile din punct de vedere financiar. Or, avand in vedere faptul ca paratul-reclamant, impreuna cu fiul acestuia, MR, desfasurau activitati comerciale in imobil, aveau un interes direct in realizarea renovarilor si efectuarea unei extinderi.
In privinta sustinerilor referitoare la varsta inaintata a defunctei ME la data realizarii lucrarilor la imobilul din str. NC, nr. …, sector 1, B., instanta retine ca acestea sunt irelevante, in conditiile in care niciuna dintre parti nu a sustinut ca defuncta s-ar fi ocupat fizic de realizarea lucrarilor, ci problema invocata a doar aceea a provenientei banilor necesari pentru realizarea lucrarilor.
Referitor la apararea paratului-reclamant privitoare la veniturile defunctei Miu Ecaterina, instanta retine ca si aceasta este neintemeiata, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei fiind evident faptul ca aceasta nu obtinea doar venituri din pensie, ci si din contractele de inchiriere, incheiate si semnate de defuncta, personal.
Din contractele de inchiriere comunicate instantei de A.N.A.F. – Administratia Sector 1 a Finantelor Publice, filele 203-227, vol. II),  reiese ca inca din anul 2006 si pana dupa decesul defunctei ME, aceasta a inregistrat o serie de contracte de inchiriere succesive cu privire la imobilul din str. NC, nr. , sector 1, B., a caror chirie stabilita prin contract a fost in cuantum ridicat, precum chiria de 4400 lei lunar incasata de la S.C. MG S.R.L., chiria de 2200 lei lunar incasata de la S.C. GG  S.R.L. sau chiria de 2700 lei lunar incasata de la S.C. E.I.  S.R.L.
Or, fiind o persoana in varsta si simpla, care isi petrecea majoritatea timpului in casa (asa cum au declarat toti martorii audiati de instanta), este explicabil cum aceasta a putut folosi banii proveniti din contractele de inchiriere pentru a achita lucrarile efectuate la imobilul in care locuia.
Din contra, instanta retine ca paratul-reclamant MN este o persoana cu venituri reduse, fiind pensionar si avand un venit lunar de 1467 lei, iar sotia sa, MA, un venit lunar de 670 lei. Acest fapt a fost sustinut si dovedit de insu?i paratul-reclamant, care in cadrul cererii de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii reconven?ionale a depus inscrisuri in dovedirea veniturilor sale si ale sotiei sale (filele 97-99) – instanta dispunand admiterea, in parte, a cererii de ajutor public formulate de acesta, sub forma reducerii si esalonarii.
Referitor la raspunsul paratului la intrebarea nr. 12 din cadrul interogatoriului propus de reclamanta-parata (filele 110-112, vol. II), in sensul ca ar fi avut ca sursa de venit activitatea firmei S.C. RC S.R.L., instanta retine ca paratul-reclamant nu a depus niciun inscris doveditor in acest sens.
De altfel, instanta subliniaza ca, in privinta facturilor depuse la dosar de catre paratul-reclamant, emise pe numele firmei S.C. RC S.R.L., nu rezulta care este legatura acestora cu lucrarile de amenajare/extindere efectuate la imobilul in cauza, o mare parte dintre acestea nu cuprind bunuri care au legatura cu lucrarile de constructii, iar martorii audiati de instanta nu au indicat vreo legatura intre lucrarile efectuate la imobil si aceasta societate.
Mai mult, in situatia in care se sustine ca bunurile - materiale de constructie, mentionate in cuprinsul facturilor, ar fi fost cumparate de catre paratul-reclamant pentru a fi folosite la amenajarea  imobilului din str. NC, nr. …, instanta subliniaza ca achizitionarea unor bunuri in acest fel, pentru a beneficia de deducerea TVA-ului, poate crea aparenta unei fapte de evaziune fiscala.
Astfel, instanta constata ca singurele inscrisuri depuse la dosar de catre paratul-reclamant, din care sa reiasa efectuarea unor cheltuieli de catre acesta la imobilul in cauza, sunt cele doua facturi seria C nr. 00003/14.10.2009 si seria C nr. 00003/20.10.2009, prin care a fost achizitionata tamplarie PVC G.  (filele 79-80, vol. I). Instanta retine ca acestea sunt singurele facturi emise pe numele paratului-reclamant MN, depuse la dosarul cauzei si care au legatura cu pretinsele imbunatatiri efectuate la imobilul din str.  NC, nr…, sector 1, B. .
Prin urmare, instanta va stabili dreptul de creanta al paratului-reclamant MN fata de reclamanta-parata CDR in valoare de 720 lei, reprezentand contravaloare tamplarie PVC (filele 78-80, vol. I)
In ceea ce priveste valoarea cheltuielilor de inmormantare si a pomenilor crestine, pretins efectuate de catre paratul-reclamant, instanta retine ca acesta nu a evaluat in vreun fel pretinsele cheltuieli efectuate cu acest titlu si nu a depus niciun inscris doveditor in acest sens.
De altfel, referitor la cheltuielile ulterioare inmormantarii, prilejuite de indeplinirea obiceiurilor cre?tine, instan?a apreciaza ca acestea nu pot fi incluse in pasivul succesoral. Aceasta deoarece din pasivul succesoral fac parte datoriile si sarcinile mo?tenirii. Or, cheltuielile prilejuite de pomenirea memoriei defunctei nu pot fi considerate drept datorii succesorale, caci nu sunt obliga?ii patrimoniale ale celor doi defunc?i. Nici sarcini succesorale nu pot fi considerate aceste cheltuieli, deoarece prin sarcini ale mo?tenirii se in?eleg acele obliga?ii care, fara a exista in patrimoniul celui care lasa mostenirea, se nasc in persoana mo?tenitorului, la deschiderea mo?tenirii sau ulterior, independent de voin?a defunctului sau din voin?a lui.
A aprecia ca, in persoana mo?tenitorilor, la data deschiderii succesiunii, se nasc obliga?ii de indeplinire a unor obiceiuri religioase, fara a exista o clauza testamentara in acest sens, ar aduce atingere libertatii de con?tiin?a, garantata de alin. 1 al art. 29 din Constitu?ie. Daca paratul-reclamant a in?eles, potrivit convingerilor sale religioase, sa respecte obiceiurile cre?tin-ortodoxe de pomenire a defunctei, acela?i lucru nu poate fi impus si reclamantei-parate (aceasta sustinand de altfel ca a organizat personal asemenea obiceiuri, conform propriei sale credinte religioase).
Referitor la contravaloarea locului de veci in care este inhumata defuncta ME, instanta retine ca paratul-reclamant MN nu a facut dovada achitarii valorii acestuia, depunand la dosarul cauzei doar Actul de concesiune nr. 1815/1972 (fila 74, vol. I), iar nu si chitanta nr. 6939/1972 (mentionata in cuprinsul acestuia), din care sa reiasa persoana care a realizat plata. Or, in lipsa oricaror inscrisuri doveditoare in acest sens, instanta nu poate include contravaloarea acestui loc de veci in pasivul succesoral.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept mentionate, instanta va admite cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, va admite, in parte, cererea reconventionala, formulata de paratul-reclamant, va constata deschisa succesiunea defunctei ME, decedata la data de 21.07.2014, cu ultimul domiciliu in str. C., nr. …, sector 1, B. , va constata ca au calitatea de mostenitori, in cote egale de 1/2, reclamanta-parata CDR, in calitate de nepoata de fiu predecedat, si paratul-reclamant MN, in calitate de fiu, precum si faptul ca masa succesorala se compune din: a). imobilul situat in str. NC, nr…., sector 1, B., compus din teren in suprafata totala de 133 mp, identificat cu nr. cadastral 221806, si locuinta formata din parter, mansarda partial si pivnita, avand nr. cadastral 221806-C1, inscris in Cartea Funciara a Municipiului B. sub nr. 221806; b). cota indiviza din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci situat in cimitirul „S.”, in suprafata totala de 1,20 x 2,50 = 3,00 mp; c). suma de 18.900 lei, reprezentand contravaloarea chiriei imobilului situat in str. NC, nr…, sector 1, B., aferenta perioadei 22.07.2014-02.2015, potrivit Contractului de inchiriere nr. 2/17.01.2014.
De asemenea, instanta va stabili dreptul de creanta al paratul-reclamant fata de reclamanta-parata in valoare de 720 lei, reprezentand contravaloare tamplarie PVC, ti va respinge, ca neintemeiat, capatul de cerere reconventionala avand ca obiect constatarea calitatii de unic proprietar al paratului-reclamant asupra constructiilor parter si mansarda.
Asupra cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecata, instan?a urmeaza sa faca aplicarea art. 453 coroborat cu art. 451 alin. (1) ?i art. 452 Cod procedura civila. Potrivit legii, partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea par?ii care a ca?tigat, la plata sumelor reprezentate de taxe de timbru, onorarii de avocat ?i orice alte cheltuieli ocazionate de purtarea procesului, cu condi?ia sa fie dovedite pana la inchiderea dezbaterilor. Cand cererea a fost admisa numai in parte, instanta va stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, instanta va putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata.
In temeiul art. 451-art. 453 Cod procedura civila, tinand cont de particularitatea obiectului acestui litigiu (care profita atat reclamantei-parate, cat si paratului-reclamant), precum si fata de solutia pronuntata asupra fondului cererilor formulate de parti (admiterea in totalitate a cererii principale si doar in parte a cererii reconven?ionale), instanta va obliga paratul-reclamant la plata catre reclamanta-parata a sumei de 15939,70 lei, cu titlul de cheltuieli de judecata, din care suma de 7718,5 lei reprezentand jumatate din taxa judiciara de timbru, iar suma de 8221,20 lei, reprezentand onorariul avocatial, urmand sa compenseze cheltuielile de judecata reprezentand onorariile de experti.