revendicare imobiliara: comparare titluri; act translativ de proprietate – dreptul de proprietate al paratilor este mai caracterizat

INSTANTA

   Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea  inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, la data de 19.06.2015, sub nr. 74121/299/2015, reclamanta G.F. a chemat in judecata pe paratii C.M. si C.R., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate ca titlul si dreptul sau de proprietate sunt preferabile titlului de proprietate al paratilor, urmand ca acestia sa fie obligati sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie locul de parcare situat la subsolul imobilului din Bucuresti, sector 1, ..., aferent apartamentului nr. ... situat la etajul nr. ..., apartament proprietate personala, in temeiul art. 563 Cod civil, sa dispuna rectificarea Cartii Funciare nr. 249098-C1-U6, cu privire la apartamentului nr. ... situat la etajul 2 al imobilului situat in Bucuresti, sector 1, ..., proprietatea paratilor, in sensul radierii mentiunii cu privire la locul de parcare de la subsol, in temeiul art. 907 si art. 908 Cod civil, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta a aratat ca, la data de 04.07.2001, a incheiat cu numitul P.D., contractul de asociere in participatiune autentificat sub nr. ...407 de BNP D.A., al carui obiect il reprezinta asocierea in vederea constituirii unui imobil S+P+3E, pe terenul proprietatea sa situat in Bucuresti, sector 1, ..., astfel, reclamanta punea la dispozitie terenul sau in suprafata totala de 81,71 mp, iar P.D. urma sa construiasca o cladire formata din subsol, parter, trei etaje, garaje si boxe la subsol.  A invederat ca, la data de 12.09.2002 s-a obtinut autorizatia de construire nr. 601/26/N/23630 emisa de Primaria Sectorului 1 Bucuresti, prin care s-a autorizat constructia imobilului mentionat, conform documentatiei tehnice PAC vizata spre neschimbare, parte integrata din autorizatia de construire, la subsolul imobilului a fost autorizat un garaj pentru doua locuri de parcare, in suprafata de 25,5 mp.
In continuare, la data de 11.12.2003, s-a incheiat procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, imobilul fiind intabulat in Cartea Funciara nedefinitiva nr. 5544 a Municipiului Bucuresti, cu nr. cadastral al parcelei 3543/1, iar la data de 31.03.2014, s-a incheiat actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 988 de BNP M.M. prin care reclamanta si P.D., casatorit cu P.D. a, au stins starea de indiviziune si au impartit imobilul construit conform prevederilor contractului de asociere in participatiune autentificat sub nr. ...407 de BNP D.A.. In urma acestui partaj, reclamantei i-a revenit in deplina proprietate si posesie lotul nr. ..., format din urmatoarele bunuri: apartamentul nr. ... situat la etajul 1, compus din doua camere si dependinte si un loc de parcare in garaj (cel din dreapta privind de la intrare), o boxa, ambele situate la subsol, cu numar cadastral provizoriu 3543/1/2, impreuna cu 25% din partile si dependintele comune ale imobilului. A mai invederat ca, al doilea loc de parcare (din partea stanga a garajului privind de la intrare) a fost vandut catre P.S.Z. prin contractul de vanzare-cumparare cu garantie ipotecara, autentificat sub nr. 771/15.04.2004, impreuna cu apartamentul nr. ... situat la etajul 3, CF nr. 42527N si numar cadastral 3543/1/1.
A mai aratat reclamanta ca, dreptul sau de proprietate asupra apartamentului nr. ... si a locului de parcare din garaj s-a nascut prin accesiune imobiliara artificiala, pe masura ce s-a edificat imobilul, dreptul de proprietate indiviza urmand sa devina unul exclusiv prin iesirea din indiviziune realizata la data incheierii actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 988 de BNP A M.M. din 31.03.2004, accesiunea artificiala imobiliara fiind un mod originar de dobandire a proprietatii, modul sau de dobandire fiind mai bine caracterizat. Desi avea calitate de proprietar al locului de parcare, reclamanta a fost somata de catre parati prin intermediul cabinetului de avocat I.M.I., sa mute autoturismul si sa lase liber locul de parcare din garajul de la subsol (cel din partea dreapta privind de la intrare ), aferent apartamentului nr. ..., situat in Bucuresti, sector 1, strada ..., ulterior reclamanta fiind deposedata de locul de parcare proprietate personala, aferent apartamentului nr. ..., situat la etajul 1, paratii parcand autoturismul lor si impiedicandu-i accesul prin montarea unui dispozitiv cu lacat, montat in pardoseala garajului. Paratii au cumparat apartamentului nr. ... de la B.C., care la randul ei l-a dobandit de la P.M. si P.D., prin contratul de vanzare-cumparare nr. 533/22.04.2004, ulterior vanzarii apartamentului nr. ..., astfel, la momentul la care a vandut apartamentului nr. ... catre B.C., P.D. nu mai avea niciun loc de parcare in proprietate.
In drept, a invocat dispozitiile art. 563, 907, 908, 482 si urmat. Cod civil.
In probatiune, reclamanta a solicitat incuviintarea probei cu inscrisurile depuse si a evaluat obiectul cererii la suma de 15.000 lei.      
Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 855 lei pentru actiunea in revendicare, potrivit art. 3 din OUG nr. 80/2013, la valoarea indicata de reclamanta si cu 50 lei pentru capatul de cerere privind rectificare carte.
Paratii C.R. si C.M. au formulat intampinare la data de 21.09.2016, solicitand respingerea cererii de chemare in judecata, precum si cerere reconventionala si cerere de chemare in garantie in contradictoriu cu reclamanta G.F., P.D. si P.M. si B.C..
In motivare, paratii au aratat ca au achizitionat prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ...384/25.08.2014 de catre Notar Public D.A., de la B.C. apartamentului nr. ... situat in Mun. Bucuresti, str. ..., sector 1, impreuna cu un loc de parcare amplasat in garajul de la subsolul imobilului. Au aratat ca, prin incheierea nr. 55601/26.08.2014 emisa de OCPI sector 1, acestia si-au intabulat dreptul de proprietate asupra apartamentului si locului de parcare, notat in Cartea Funciara nr. 249098-C1-U6 si, dupa cum reiese din releveul apartamentului, paratii ocupa locul de parcare aferent apartamentului cumparat nr. ..., acesta fiind identificat si delimitat pe plan cu nr. cadastral 249098-C1-U6. Au invederat ca, au dobandit dreptul de proprietate asupra locului de parcare prin contract incheiat in forma autentica, locul fiind identificat si delimitat pe planul cadastral si notat in carte funciara.
Au precizat ca, prin actul de partaj voluntar nr. 988/31.03.2014, reclamanta a preluat in deplina proprietate si linistita posesie apartamentul nr. ..., un loc de parcare la garaj si o boxa, dreptul de proprietate al reclamantei este notat in cartea funciara nr. 249098-C1-U3, insa nu exista niciun fel de identificare si delimitare in planul cadastral a locului de parcare de la subsol, nu exista nicio dovada despre pozitionare acestuia. In schimb, paratii au un loc de parcare in subsol conform titlului de proprietate, loc de parcare care este clar identificat si delimitat in planul cadastral al subsolului, acest loc de parcare nu este cel al reclamantei,  ci este locul de parcare aferent apartamentului sau, conform actului de partaj voluntar la subsol existand 4 locuri de parcare, cate un loc pentru fiecare apartament. Astfel, locul de parcare al paratilor provine chiar de la reclamanta, care nu doar ca a transmis dreptul de proprietate exclusiva asupra locului de parcare autorului paratilor prin actul de partaj, ci chiar trebuie sa garanteze pentru evictiune, insa aceasta incearca sa tulbure dreptul lor de proprietate.
In drept, au invocat dispozitiile art. 205 si urmat. C.proc.civ. si art. 565 Cod civil.
In probatiune, au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, expertiza constructii pentru identificarea locurilor de parcare conforma cadastrului si actelor de proprietate, interogatoriul. De asemenea, au evaluat provizoriu locul de parcare la suma de 15.000 lei.
Cererea de chemare in garantie  formulata de catre parati a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 855 lei (f. 120 vol I).
Prin cererea depusa la data de 17.12.2015 (f. 1 vol II), reclamanta a aratat ca cererea reconventionala formulata era de fapt cerere de chemare in garantie a reclamantei, de unde rezulta ca nu formuleaza o cerere reconventionala distincta.
La data de 13.10.2015, reclamanta a depus raspuns la intampinare prin care a aratat ca paratii considera in mod gresit ca locul de parcare aferent apartamentului nr. ... ar fi identificat si delimitat pe plan cu nr. cadastral 249098-C1-U6, acest numar cadastral vizand unitatea individuala alcatuita din apartamentului nr. ... si partile comune, locul de parcare in sine nu are carte funciara si nici numar cadastral, iar daca ne raportam la obiectul contractului de vanzare- cumparare autentificat sub nr. ...384/25.08.2014 prin care paratii au cumparat locul de parcare de la B.C., nici nu poate fi identificat locul de parcare. A mai aratat ca proprietarul anterior – B.C. a detinut apartamentului nr. ... pentru 10 ani si nu a fost nicio problema, aceasta fiind deposedata abuziv de la momentul cumpararii apartamentului nr. ... de catre parati, iar identificarea facuta de parati nu are nicio valoare deoarece s-a stabilit pe baza unor declaratii neadevarate si nu pe baza unor acte de proprietate sau pe baza documentatiei cadastrale a autoarei B.C., reprezentand un alt abuz al paratilor.
La termenul din data de 04.11.2015, chemata in garantie a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in garantie ca inadmisibila, precum si o cererea de chemare in garantie succesiva a numitilor P.D. si P.M., persoanele de la care aceasta a cumparat apartamentului nr. ... si locul de parcare.
Cererea de chemare in garantie formulata de catre chemata in garantie B.C. a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 855 lei (f. 12 vol II), dupa evaluarea obiectului cererii de catre petenta la suma de 15.000 lei (f. 11 vol II).
Prin incheierea din data de 09.12.2015, instanta a admis in principiu cererea de chemare in garantie formulata de catre paratii C.M. si C.R. in contradictoriu cu B.C. si a respins ca inadmisibila cererea de chemare in garantie formulata de parati in contradictoriu cu reclamanta G.F. si cu numitii P.M. si P.D..
Prin incheierea din data de 03.02.2016, instanta a admis in principiu cererea de chemare in garantie formulata de chemata in garantie B.C. in contradictoriu cu numitii P.D. si P.M..
La termenul din data de 02.03.2016, instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile depuse la dosar, pentru reclamanta proba cu interogatoriul paratului C.M. prin mandatar, interogatoriul chematilor in garantie P.D. si B.C., pentru parati a incuviintat proba cu interogatoriul reclamantei si al chematilor in garantie B.C. si P.D. si proba cu expertiza imobiliara evaluatorie pentru a stabili valoarea de circulatie a locului de parcare, iar pentru chemata in garantie B.C. a incuviintat proba cu interogatoriul reclamantei, al paratului si al chematului in garantie P.D..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt,
Prin contractul de asociere in participatiune (f. 15-17 vol I), autentificat sub nr. ...407/04.07.2001 la BNP D.A., incheiat intre reclamanta G.F. si chematul in garantie P.D., cele doua parti s-au asociat pentru construirea unui imobil S+P+3E, pe terenul situat in Bucuresti, ..., sector 1, astfel reclamanta a intrat in asociere cu terenul in suprafata de 81,71 mp situat in Bucuresti, strada ..., sector 1, iar P.D. urma a construi pe acest teren o cladire formata din subsol + parter + trei etaje, garaje si boxe la subsol, din care reclamanta sa primeasca in proprietate etajul 1, garajul si boxa de la subsol, impreuna cu cota indiviza din partile si dependintele comune.
In continuare, la solicitarea reclamantei G.F., a fost eliberata de catre Primaria Sectorului 1 Bucuresti, autorizatia de construire nr. 601/26/N/23630 din 12.09.2002, prin care s-a autorizat executarea lucrarilor pentru construire imobil, S+P+3E cu instalatii interioare, cu respectarea avizelor si a documentatiei tehnice, precum si a proiectului nr. 2002 elaborat de S.D. S.R.L. si plan subsol elaborat de S.D. 95 S.R.L (f. 14 vol I).
Din acest plan subsol nr. 601/26 N/12.09.2002, elaborat la solicitarea reclamantei G.F. si pe baza caruia a fost eliberata autorizatia de construire, rezulta in mod clar ca in subsolul cladirii exista doar doua locuri de parcare, aspect cunoscut de catre reclamanta, astfel cum reiese si din precizarile efectuate in cererea de chemare in judecata (f. 5).
In continuare, la data de 22.12.2013, reclamanta personal a semnat procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, in calitate de presedinte (f. 13), prin care s-a constatat de catre aceasta personal urmatoarele: „Lucrarile de constructii mai sus mentionate se incadreaza in prevederile autorizatiilor de construire nr. 601/26N/23630 si nr. 933/36N/32738”, inclusiv referitor la faptul ca in garajul de la subsol exista doar doua locuri de parcare astfel cum rezulta din autorizatia de construire.
Astfel, instanta nu poate retine raspunsul reclamantei la intrebarea nr. ... din interogatoriul propus de catre parati (f. 5 vol II), prin care aceasta a aratat ca nu a vizionat cladirea dupa finalizarea constructiei la momentul intocmirii procesului verbal de receptie, in conditiile in care aceasta a semnat personal procesul-verbal si a precizat ca lucrarile s-au desfasurat conform autorizatiei, in caz contrar, ar insemna ca reclamanta a savarsit o infractiune de fals la momentul semnarii procesului-verbal de receptie.
Instanta nu poate retine nici raspunsul reclamantei la intrebarea nr. 2 din acelasi interogatoriu (f. 57 vol II), unde a precizat ca nu cunostea faptul ca sunt doar doua locuri de parcare la subsol in momentul in care a semnat actul de partaj voluntar, in conditiile in care autorizatia de construire impreuna cu planul subsolului au fost eliberate acesteia la solicitarea sa, iar in aceste acte rezulta in mod clar ca exista doar doua locuri de parcare la subsol, aspect recunoscut chiar de catre reclamanta in cererea de chemare in judecata (f. 5 vol I).
Prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 988/31.03.2004 (f. 18-19 vol I), incheiat intre reclamanta G.F. si chematii in garantie P.D. si P.M., partile au stabilit urmatoarele: reclamanta sa preia lotul nr. ... format din apartamentul nr. ... situat la etajul 2 al imobilului din strada ..., compus din doua camere si dependinte cu suprafata utila de 60,86 mp, un loc de parcare in garaj si o boxa, ambele situate la subsol cu numar cadastral 3543/1/2, conform documentatiei cadastrale impreuna cu cota indiviza de 25 % din partile comune, iar chematii in garantie P.D. si P.M. au preluat lotul nr. 2 alcatuit din urmatoarele bunuri: apartamentul nr. ... situat la parterul imobilului si un loc de parcare din garajul imobilului cu numarul cadastral provizoriu 3543/1/1, apartamentului nr. ... situat la etajul 2 al imobilului si un loc de parcare la garajul de la subsol, cu numar cadastral provizoriu 3543/1/3 si apartamentul nr. ... situat la etajul nr. ... al imobilului, impreuna cu scarile dintre etajul 3 si pod, o camera si un balcon situate in pod si un loc de parcare situat in garajul de la subsol, cu numar cadastral provizoriu 3543/1/4.
Astfel, desi pana in momentul partajului voluntar din 2004, in toate inscrisurile referitoare la imobil, planuri si autorizatii, rezulta ca la subsolul imobilului exista un garaj cu doar doua locuri de parcare, totusi prin acest act de partaj voluntar, semnat de catre reclamanta si chematii in garantie P.D. si P.M. in fata unui notar public, partile au creat artificial inca doua locuri de parcare care in realitate nu existau, precizand ca exista un loc de parcare pentru fiecare din cele patru imobile in conditiile in care existau doar doua, fara a le identifica in vreun fel.
Desi cunostea faptul ca la subsol exista un garaj cu doar doua locuri de parcare, reclamanta a fost de acord sa semneze contractul de partaj voluntar prin care au precizat ca exista patru locuri de parcare, iar aceasta greseala care apartine atat chematului in garantie cat si reclamantei, a dus la nasterea prezentului litigiu.
Ca urmare a acestui partaj voluntar, s-au format in aceeasi zi (01.04.2004) patru numere cadastrale diferite pentru fiecare din cele patru apartamente: 249098-C1-U6 (ap. … – f. 43 vol I), 249098-C1-U7 (ap. … f. 53 vol I), 249098-C1-U3 (ap. … –f. 21 vol I) si unul pentru apartamentul nr. ... pentru care nu a fost depus extras la dosar, fiecarui apartament fiindu-i atribuit si un loc de parcare la subsol, fara a fi identificat, desi in realitate existau doar doua locuri de parcare, astfel pentru toate apartamentele locul de parcare a fost inregistrat in Cartea Funciara in acelasi timp.
In continuare, la data de 15.04.2004, chematii in garantie P.D. si P.M. au vandut catre P.S.Z., apartamentul nr. ..., situat la etajul nr. ... al imobilului din ..., cu o suprafata utila de 100,46 mp si o suprafata totala de 120,88 mp si un loc de parcare situat la garajul de la subsol, impreuna cu o cota indiviza de 25 % din partile comune, astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 771/15.04.2004 la BN L. (f. 46-51 vol I). Imobilul a fost ulterior vandut cu locul de parcare catre G.G. si G.A.N. (f. 119-121 vol II).
Cu privire la apartamentului nr. ... apartinand in acest moment paratilor, la data de 22.04.2004, chematii in garantie P.D. si P.M. au vandut catre chemata in garantie B.C., apartamentului nr. ..., situat la etajul nr. 2 al imobilului din ..., cu o suprafata utila 62,89 mp impreuna cu un loc de parcare amplasat in subsolul imobilului, astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 533/22.04.2004 la BNPA P.M.N.T.K.M. (f. 27-30 vol II).
In continuare, la data de 25.08.2014, chemata in garantie B.C. a vandut catre paratii C.M. si C.R., apartamentului nr. ... impreuna cu un loc de parcare amplasat in garajul de la subsolul imobilului, cum au fost dobandite de la P.M. si P.D., astfel cum rezulta din contractul de vanzare autentificat sub nr. ...384/25.08.2014 de SPN P.M.NA T.A. (f. 27-29 vol I).
La data de 10.11.2014, paratii C.M. si C.R. au dat o declaratie autentificata sub nr. ...45 de BN S.D.S.S.A. (f.75-76 vol II) unde au aratat ca acestia detin locul de parcare din dreapta garajului, identificat cu loc de parcare apartament …, pe baza acestei declaratii si a actului administrativ nr. ...86546/11.11.2014, a fost completat releveul subsolului in cartea funciara, mentionandu-se in mod clar ca locul de parcare din dreapta apartine de apartamentului nr. ... al paratilor (f. 30 – 34 vol I).
La data de 19.12.2014 (f. 106 vol II), si proprietarii apartamentului nr.  … au inregistrat locul de parcare din stanga ca apartinand de apartamentul nr. ..., astfel, la data de 19.12.2014, din releveul subsolului existent la OCPI (f. 134 vol II), rezulta ca la subsolul imobilului din ..., exista un garaj cu doar doua locuri de parcare evidentiate in mod clar, cel din dreapta apartinand proprietarilor apartamentului nr. ... si cel din stanga apartinand proprietarilor apartamentului nr. ....
In drept,
Potrivit art. 563 Cod civil, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul.
Potrivit art. 488 Cod civil de la 1864, aplicabil avand in vedere data la care reclamanta precizeaza ca a operat accesiunea, „tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului”. Potrivit art. 482 Cod civil 1864, „proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune”.
In cadrul actiunii in revendicare cel ce pretinde ca este proprietar (reclamantul) trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate, in timp ce posesorul chemat in judecata (paratul) are o situatie pur pasiva, in favoarea lui operand, de regula, o prezumtie de proprietate dedusa din simplul fapt al posesiei, potrivit art. 919 alin. 1 Cod civil: „ pana la proba contrara, acela care stapaneste bunul este prezumat posesor”.
In situatia in care dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat a intrat in patrimoniul reclamantului printr-un mod originar de dobandire a proprietatii (cum ar fi uzucapiunea, accesiunea naturala), se considera ca proba existentei acestui drept, care consta in dovedirea unui astfel de fapt juridic, are un caracter cert, absolut. Insa, in situatia in care dreptul de proprietate  a fost dobandit printr-un mod derivat (ex. un act juridic translativ de proprietate), dovada acestui drept implica producerea inscrisului constatator al actului juridic respectiv, caz in care proba dreptului de proprietate nu mai are un caracter cert, absolut.
Prin „titlu” in materia actiunii in revendicare se intelege actul juridic, actul jurisdictional sau chiar actul administrativ translativ, constitutiv ori chiar declarativ de proprietate, care genereaza o prezumtie de proprietate in favoarea persoanei care il invoca, mai exact, o prezumtie de existenta a unui mod de dobandire a dreptului de proprietate. Astfel, notiunea de „titlu”  are, in primul rand, acceptiunea de mod de dobandire a proprietatii, iar, in al doilea rand, acceptiunea de inscris care dovedeste un anumit mod de dobandire a proprietatii.
Avand in vedere faptul ca, atat reclamanta, cat si paratii, pretind dreptul de proprietate asupra bunului revendicat – locul de parcare din dreapta garajului aflat la subsolul imobilului din ..., sector 1, instanta va proceda la compararea modurilor de dobandire a proprietatii, pentru a stabili care dintre cele doua moduri de dobandire este preferabil ( de exemplu un mod de dobandire originar – uzucapiune, accesiune naturala este preferabil unui mod derivat de dobandire a proprietatii – act translativ de proprietate).
Analizand cererea de chemare in judecata in care intreaga aparare este indreptata spre ideea ca reclamanta a dobandit proprietatea prin accesiune care este un mod de dobandire originar si preferabil, instanta apreciaza ca reclamanta, prin avocat, se afla intr-o eroare in momentul in care afirma ca a dobandit dreptul de proprietate asupra locului de parcare prin accesiune.
Accesiunea este un mod de dobandire a dreptului de proprietate care consta in incorporarea materiala a unui lucru considerat mai putin important intr-un lucru considerat mai important, astfel, prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel.  Dupa procedeul prin care are loc unirea, eveniment natural sau fapta unei persoane, accesiunea este naturala sau artificiala, iar dupa natura bunului principal, accesiunea poate fi mobiliara sau imobiliara.
Fata de situatia dedusa judecatii, reclamanta ar invoca faptul ca a operat accesiunea artificiala imobiliara, insa pentru a opera accesiunea imobiliara artificiala trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: inainte de efectuarea constructiei asupra unui imobil, trebuie sa nu se fi incheiat nicio conventie intre proprietarul imobilului si proprietarul materialelor sau autorului lucrarii, care sa aiba ca obiect situatia juridica a materialelor sau a lucrarii insesi si sa existe o incorporare a materialelor in imobil.
Instanta retine ca reclamanta nu a dobandit dreptul de proprietate asupra locului de parcare prin accesiune imobiliara artificiala, deoarece in  cauza nu este indeplinita prima conditie pentru operarea accesiunii, respectiv lipsa unei conventii anterioare intre proprietar si constructor, in conditiile in care, intre reclamanta G.F. si constructorul chemat in garantie P.D., s-a incheiat la data de 04.07.2001, contractul de asociere in participatiune, prin care reclamanta punea la dispozitie lui P.D. terenul din ..., iar P.D. urma sa construiasca cladirea din care reclamanta sa primeasca la sfarsit un apartament, boxa si loc de parcare.
Astfel, reclamanta a dobandit dreptul de proprietate asupra locului de parcare printr-un mod derivat de dobandire a proprietatii, prin contractul de asociere in participatiune si contractul de partaj voluntar, motiv pentru care instanta retine ca ambele parti au moduri derivate de dobandire a proprietatii, nefiind unul preferabil celuilalt si va proceda in continuare la compararea titlurilor.
In cauza, instanta apreciaza ca ambele titluri provin de la un autor comun, respectiv proprietarul constructiei – chematul in garantie P.D., insa nu se poate proceda la o comparare de titluri in mod clasic in care fostul proprietar a vandut acelasi bun de doua ori, deoarece in opinia chematului in garantie acesta a vandut doua locuri de parcare diferite, nefiind vorba despre acelasi loc de parcare.
Instanta retine ca dreptul de proprietate asupra unui loc de parcare fara a fi identificat, a fost inscris in documentele de publicitate imobiliara in aceeasi data – respectiv la data de 01.04.2004, fiind inscris cate un loc de parcare pentru fiecare apartament, astfel, locul de parcare al reclamantei putea foarte bine sa fie si cel din stanga, avand in vedere faptul ca in nici un moment nu a fost identificat care este locul sau de parcare.
De asemenea, instanta subliniaza ca, in momentul in care au semnat contractul de partaj voluntar,  reclamanta si chematul in garantie P.D., au creat artificial patru locuri de parcare, desi in realitate existau doar doua locuri de parcare la subsolul imobilului, aspect cunoscut si de catre reclamanta, astfel cum a fost precizat anterior. Astfel, este adevarat ca aceasta situatie a fost cauzata din culpa chematului in garantie P.D., dar la fel de bine culpa apartine reclamantei, care a semnat un contract de partaj voluntar prin care a fost de acord cu faptul ca la subsolul garajului existau patru locuri de parcare, desi a semnat procesul-verbal de receptie, iar in autorizatia de construire apareau doar doua locuri de parcare.
Instanta retine ca primii proprietari din imobil care si-au inscris un loc de parcare identificat efectiv in documentele de publicitate imobiliara sunt paratii, care la data de 19.11.2014, au identificat efectiv in releveul subsolului depus la OCPI locul de parcare din dreapta ca fiind cel care apartine proprietarilor apartamentului nr. ..., respectiv paratilor, astfel cum rezulta din extrasul de carte funciara (f. 32 vol I).
Instanta apreciaza ca dreptul de proprietate al paratilor asupra locului de parcare din partea dreapta este mult mai caracterizat decat dreptul de proprietate invocat de catre reclamanta, avand in vedere faptul ca paratii la momentul la care au cumparat imobilul au constatat ca in releveul subsolului nu este identificat nici un loc de parcare, iar autoarea acestora a dobandit de la constructor un loc de parcare, astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare si din contractul de partaj voluntar semnat de catre reclamanta, in timp ce reclamanta, in momentul in care a semnat contractul de partaj voluntar, cunostea faptul ca nu exista patru locuri de parcare, ci numai doua.
Avand in vedere faptul ca locul de parcare din dreapta garajului din subsolul imobilului situat in ..., sector 1, apartine paratilor – proprietari ai apartamentului nr. ..., care au fost cumparatori de buna-credinta, astfel cum rezulta din releveul subsolului depus de OCPI dar si faptul ca reclamanta nu a facut efectiv dovada dreptului de proprietate asupra locului de parcare din dreapta garajului identificat in releveu ca apartinand de apartamentului nr. ... al paratilor, instanta va respinge ca neintemeiata actiunea in revendicare formulata de catre reclamanta.
Avand in vedere solutia pronuntata pe capatul de cerere privind revendicarea, instanta va respinge si capatul de cerere privind rectificarea cartii funciare nr. 249098-C1-Ul, cu privire la apartamentului nr. ..., situat la etajul 2 al imobilului in sensul radierii mentiunii cu privire la locul de parcare de la subsol, in conditiile in care acest loc de parcare a fost dobandit de catre parati prin contractul de vanzare – cumparare, care nu  a fost anulat sub acest aspect.
Fata de solutia pronuntata cu privire la cererea de chemare in judecata, instanta va respinge ca ramasa fara obiect cererea de chemare in garantie formulata de catre paratii C.M. si C.R. in contradictoriu cu chemata in garantie B.C., motiv pentru care va respinge ca ramasa fara obiect si cererea de chemare in garantie succesiva formulata de catre B.C. in contradictoriu cu chematii in garantie P.D. si P.M..
Potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata, iar potrivit art. 451 C.proc.civ., cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru, onorariile avocatilor, ale expertilor si ale specialistilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare etc. Avand in vedere faptul ca cererea de chemare in judecata a fost respinsa, reclamanta fiind partea care pierde procesul, instanta va dispune obligarea reclamantei la plata catre paratii C.M. si C.R. a sumei de 5.208 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 1.608 lei reprezentand taxa judiciara de timbru achitata pentru cererea de chemare in garantie la valoarea indicata (100+ 855 + 95 +500+58), suma de 3.100 lei reprezentand onorariu avocat (2700 +400 lei) si suma de 500 lei reprezentand onorariu expert (f. 41 vol II).
Instanta apreciaza ca, intrucat culpa procesuala apartine reclamantei care, prin declansarea procedurii judiciare impotriva paratilor, a dus la formarea cererilor de chemare in garantie succesiva, se impune obligarea reclamantei la plata catre chemata in garantie B.C. a sumei de  6.350,43 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 855 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si suma de 5.495,43 lei reprezentand onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta G.F., cu domiciliul ales la …., in contradictoriu cu paratii C.M. si C.R., ambii cu domiciliul ales la …. si chematii in garantie P.D., P.M., ambii cu domiciliul in … si B.C., cu domiciliul in …..
Obliga reclamanta la plata catre paratii C.M. si C.R. a sumei de 5.208 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 1.608 lei reprezentand taxa judiciara de timbru achitata pentru cererea de chemare in garantie la valoarea indicata, suma de 3.100 lei reprezentand onorariu avocat (2700 +400 lei) si suma de 500 lei reprezentand onorariu expert.
Respinge cererea de chemare in garantie formulata de catre paratii C.M. si C.R., ca ramasa fara obiect.
Respinge cererea de chemare in garantie formulata de chemata in garantie B.C., ca ramasa fara obiect.
Obliga reclamanta la plata catre chemata in garantie B.C., a sumei de  6.350,43 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 855 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si suma de 5.495,43 lei reprezentand onorariu avocat.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28.09.2016.

        PRESEDINTE,                                                                 GREFIER,