fond funciar - omisiunea reclamantilor si a autorilor lor de a furniza orice informatii care sa permita stabilirea amplasamentului terenului, impiedica reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia, in orice modalitate
(Hotarare nr. 10389 din data de 07.06.2016 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1)Deliberand asupra prezentei cauze, constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 07.09.2015 sub nr. 94742/299/2015 reclamantii I.G., V.R., M.E., T.I., toti prin mandatar P.A. au chemat in judecata pe paratii INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI, COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, SUBCOMISA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, solicitand:
- desfiintarea Hotararii nr. 1539/09.07.2015 emisa de Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,
- obligarea Prefectului Municipiului Bucuresti sa elibereze reclamantilor OrD.l Prefectului pentru suprafata de 22 ha, asa cum este dovedita prin actele anexate,
- obligarea Subcomisiei Sectorului 1 Bucuresti sa procedeze de indata la punerea in posesie cu suprafata de teren mai sus mentionata,
- obligarea Subcomisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor sa comunice inventarul de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013 in vederea aplicarii dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 18/1991,
- sistarea eliberarii de Titluri de proprietate de catre Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si a punerii in posesie de catre Subcomisia Locala Sector 1.
In cuprinsul cererii, reclamantii au aratat ca, in calitate de mostenitori ai numitilor M.D., M.M., M.C., M.A. si V.E. sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au apartinut autorilor lor si care fac obiectul legilor de reparatie, sens in care s-au adresat cu mai multe cereri catre parati.
In motivarea cererii, au aratat ca intre anii 1922-1940 D.M. si M.M. au cumparat mai multe suprafete de teren situate in jud. Ilfov, prin acte autentice transcrise de Tribunalul Ilfov. Dupa decesul numitului M.D. in anul 1941, prin cererea depusa de sotia acestuia, M.M., s-a dezbatut succesiunea, mostenitori fiind 7 copii si sotia supravietuitoare.
Au precizat ca, potrivit adreselor nr. 345316/17.08.2006 emisa de DITL Sector 1 si 33942/12.10.1998 emisa de AFP Sector 1, la matricola impozit agricol nr. 1, pozitia 217 „mostenitorii M.D. au figurat ca proprietari a unui teren arabil in suprafata de 17,15 ha arabil situat in ..., iar la pozitia 440 cu 0,25 ha. Nu detinem date cu privire la modul de preluare in proprietatea statului a terenurilor mai sus mentionate”.
Reclamantii au mai aratat ca, potrivit recensamantului din anii 1947-1949 M.M. detinea in nume propriu 5 ha in …, actualmente sector 1 Bucuresti. In acest act apar M.A. (S) fiica lui M.M. si mama lui B.L. (M.E.), care a depus notificare.
Au sustinut ca, prin procesul verbal de stabilire a impozitului succesoral de pe urma defunctului M.D. din aul 1953din dosarul nr. 36/1953 al Sectiunii Financiare a raionului Stalin circa I rezulta faptul ca s-au stabilit cotele de mostenire de 1/20 penzru copii, printre care M.C. si M. (S.) A. si 13/20 sotia M.M.. In urma decesului acesteia, conform certificatului de mostenitor nr. 62/2013 sunt mostenitori M.C. si S. A., iar dupa decesul lui M.C., conform sentintei 808/1983 este mostenitoare T.I..
Dupa decesul lui S. A. conform certificatului de mostenitor 05/1999 mostenitori sunt V.E. si M.E., iar dupa decesul lui V.E., conform certificatului de mostenitor 14/2013, mostenitori sunt V.R. si I.G..
Reclamantii au sustinut ca pana in anul 2008 parata Subcomisia locala de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a refuzat solutionarea notificarii, sens in care a fost pronuntata sentinta civila nr. 4214 in dosarul nr. ... prin care Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a obligat Subcomisia Locala Sector 1 si Comisia Municipiului Bucuresti sa solutioneze notificarea, stabilind calitatea de persoane indreptatite la reconstituire a numitelor M.E. si V.E.
Reclamantii au aratat ca, potrivit adresei 1223981/3121/30.04.2014 a Directiei Patrimoniu PMB, din totalul de 17,75 ha ce au apartinut lui D.M. a fost expropriata cu titlu doar o parcela, in suprafata de 7040 mp, aflata in prezent in folosinta MAI, pentru restul neexistand titlu de preluare in proprietatea statului.
Au mai aratat ca, desi paratii aveau cunostinta de notificarea formulata si de sentinta civila mentionata, cu rea credinta au eliberat titluri de proprietate altor persoane pe terenul proprietatea reclamantilor.
Reclamantii au solicitat desfiintarea Hotararii Comisiei Municipiului Bucuresti nr. 1539/09.07.2015, comunicata la data de 11.08.2015, respectiv 15.05.2015, avand in vedere ca paratii nu au facut aplicarea dispozitiilor art. 27 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, refuzand sa emita titlul de proprietate in favoarea reclamantilor, mostenitori ai terenurilor care nu s-au inscris in cooperativele agricole de productie si care nu au predat sau carora nu le-au fost preluate terenurile de catre stat, prin acte translative de proprietate, potrivit interpretarii expuse pe site-ul ANRP.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. 2 ind. 1, art. 27 alin. 2 ind. 1, art. 64 din Legea nr. 18/1991art. 14 si art. 15 HG nr. 890/2005, Legea nr. 165/2013.
In probatiune, reclamantii au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si interogatoriu.
La data de 18.09.2015 reclamantii au depus cerere modificatoare, aratand ca inteleg sa cheme in judecata si PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI.
La data de 26.10.2015, parata Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, raportat la imprejurarea ca parata Comisia Municipiului Bucuresti functioneaza in cadrul prefecturii, insa este o entitate distincta, cu competenta distincta stabilita conform HG nr. 890/2005.
In drept, a indicat dispozitiile art. 205 C.proc.civ., Legii nr. 18/1991, HG nr. 890/2005 si a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 26.10.2015 parata Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat intampinare, invocand exceptia tardivitatii formularii plangerii de catre reclamanta T.I. (hotararea contestata fiindu-i comunicata la data de 31.07.2015, iar actiunea fiind inregistrata la instanta la data de 07.09.2015, cu depasirea termenului de 30 zile prevazut de art. 53 din Legea nr. 18/1991), exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei M.E., iar cu privire la fondul cauzei, respingerea cererii ca neintemeiata.
In aparare, a sustinut ca Hotararea nr. 1539/09.07.2015 a fost emisa avand in vedere cererea nr. 799/2000 formulata de V.E. cu privire la terenul de 20-25 ha ce a apartinut defunctei M.M., notificarea nr. 1804/2007 prin care aceeasi V.E. a solicitat reconstituirea cu privire la 17,75 si 0,25 ha apartinand defunctului M.D. si notificarea nr. 2150/2007 cu privire la suprafata de 8.800 mp, nationalizat potrivit Decretului nr. 92/1950.
Parata a sustinut ca, prin contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr. 97/15.02.2007 V.E. a cesionat definitiv si revocabil drepturile asupra imobilelor situate pe raza …, in calitate de mostenitoare a defunctilor M.D. si M.A. lui R.C., acesta cesionand ulterior catre B.G. si S.D., intrand din nou in patrimoniul sau la data de 20.03.2013. A precizat parata ca numitul R.C., prin declaratia autentificata la data de 13.11.2013 a declarat ca renunta la drepturile si obligatiile ce ii reveneau din contractele de cesiune de drepturi, motiv pentru care parata a respins cererea nr. 799/2000 in considerarea faptului ca lipseste subiectul activ, succesorul legal renuntand irevocabil la drept, la fel ca si cesionarul
A mai aratat ca, referitor la defunctii M.D., M.C. si S. A., reclamanta M.E. nu a formulat o atare cerere, iar in cererea formulata de V.E. aceasta nu a mentionat ca ar fi actionat si in numele lui M.E., lipsind calitatea acesteia de persoana indreptatita la reconstituire in baza cererii nr. 799/2000.
Parata a sustinut ca nu sustinerile legate de incidenta art. 27 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991 nu sunt intemeiate, in primul rand deoarece nu au fost invocate in cadrul procedurii administrative (fiind invocate pentru prima data in fata instantei). in al doilea rand, a mentionat ca terenurile vizate de art. 27 alin. 2 ind. 1 sunt cele care au ramas in posesia fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara a detine titluri de proprietate asupra lor, situatie in care emiterea titlului avea caracter recognitiv si care nu se regaseste in speta.
A mai precizat ca sentinta civila nr. 4214/13.03.2009 nu ii este opozabila, aspect confirmat prin solutia de admitere a contestatiei la executare pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 – sentinta civila nr. 6280/23.09.2014.
In drept, a indicat dispozitiile art. 205 C.proc.civ., Legii nr. 18/1991, HG nr. 890/2005 si a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 26.10.2015 paratul Prefectul Municipiului Bucuresti a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si, solicitand, cu privire la fondul cauzei, respingerea cererii ca neintemeiata.
In drept, a indicat dispozitiile art. 205 C.proc.civ., Legii nr. 18/1991, HG nr. 890/2005 si a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 27.10.2015 parata Subcomisia Sectorului 1 a Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privata a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant cu privire la reclamantii I.G. si V.R., exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, precum si exceptia inadmisibilitatii cererii. Cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In aparare, a precizat ca niciunul dintre reclamanti nu a formulat o cerere in temeiul art. 27 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991, cererea nr. 799/2000 avand ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafete de teren preluate de stat, respectiv prin CAP, astfel cum rezulta si din rapoartele de expertiza depuse la dosarul administrativ. Or, apreciaza parata, in aceasta situatie, prezenta cerere prin care se contesta Hotararea nr. 1539/2015 nu poate pune in discutie un alt drept decat cel ce a facut obiectul procedurii administrative.
A precizat ca prezenta cerere nu priveste notificarea nr. 4694/2000 prin care T.I. si R.M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile mostenite de la C. si M.M., intrucat aceasta nu a facut obiectul analizei si nici nu a fost respinsa prin Hotararea nr. 1539/2015.
Parata a sustinut, cu privire la reclamantii V.R. si I.G. (succesibilii defunctei V.E.), ca, prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 97/15.01.2007, autoarea lor a cesionat definitiv si irevocabil domnului R.C. toate drepturile pe care aceasta le detinea in calitate de mostenitoare a defunctului M.D., decedat la 01.02.1941, cat si in calitate de mostenitoare a mamei sale, S. A., decedata la 25.11.1999, respectiv drepturile asupra imobilelor a caror reconstituire in natura a solicitat-o, iar prin declaratia autentificata cu nr. 1693/2013 cesionarul a declarat ca renunta la orice drepturi si obligatii ce rezulta din contractul de cesiune, renuntarea nefiind un act translativ de drepturi.
Cu privire la reclamantele M.E. si T.I. a sustinut ca niciuna nu este titulara cererii nr. 799/2000, cererea fiind formulata exclusiv de numita V.E., in nume personal.
Parata a mai arata ca, la dosarul cauzei nu a fost depus nici un certificat de mostenitor de pe urma defunctului M.D. in care sa fie mentionata ca mostenitoare numita M.M., certificatul nr. 62/2013 fiind un certificat de calitate de mostenitor. A sustinut ca reclamantii nu au depus dovezi nici cu privire la cota din bunurile detinute in proprietate la momentul decesului de catre defunctul M.D..
Cu privire la petitul nr. 4, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca aceasta atributie apartine Comisiei de inventariere a terenurilor constituita potrivit art. 5 din Legea nr. 165/2013, si nu paratei.
Parata a mai sustinut ca reclamantii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la defuncta M.M., fara a formula o atare cerere cu privire la M.D. si fara a face dovada calitatii de mostenitor a numitei M.M. fata de M.D., respectiv a terenurilor dobandite de M.M. in proprietate ca urmare a stabilirii calitatii acesteia de mostenitoare a defunctului M.D..
La data de 13.11.2015 reclamantii au formulat raspuns la intampinare, solicitand respingerea ca neintemeiate a exceptiilor invocate prin intampinare si admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata.
Reclamantii au precizat ca, ulterior inregistrarii cererii nr. 799/2000, numita V.E. a formulat cererea nr. 1804/17.07.2007 prin care a solicitat, in calitate de mostenitoare a defunctului M.D., reconstituirea pe vechiul amplasament a terenului in suprafata de 17,75 ha teren arabil, teren cuprins in Matricola agricola la pozitia 217.
Prin incheierea de sedinta din data de 22.03.2016, instanta a solutionat exceptiile invocate prin intampinare, astfel:
- a respins ca neintemeiata exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a mandatarului P.A. pentru reclamantii I.G. si V.R., invocata de parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocata de parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, precum si de parata COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a respins ca neintemeiata exceptia tardivitatii cu privire la cererea formulata de reclamanta T.I., invocata de parata COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI, invocata de parata INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI,
- a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, invocata de paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI,
- a respins ca lipsita de interes exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu privire la capatul de cerere avand ca obiect desfiintarea Hotararii nr. 1359/09.07.2015 emisa de COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, invocata de parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a dispus unirea cu fondul cauzei a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, invocata cu privire la capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013,
- a calificat exceptia inadmisibilitatii cererii avand ca obiect obligarea paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR la punerea in posesie a reclamantilor cu privire la suprafata de teren de 22ha ca fiind o aparare de fond.
In sedinta publica din data de 17.05.2016, instanta a dispus, in temeiul prevederilor art. 39 C.proc.civ., prin interpretarea coroborata a alin. 1 si 2, introducerea in cauza, in calitate de reclamant si a cumparatoarei de drepturi litigioase, respectiv numita C.S.A..
In cauza, la solicitarea partilor, instanta a dispus incuviintarea probei cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in solutionarea exceptiei invocate, precum si a fondului cauzei, instanta retine urmatoarele:
Prin prezenta actiune, cu titlul de capat principal de cerere, reclamantii au solicitat desfiintarea Hotararii nr. 1539/09.07.2015 emisa de Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
In cuprinsul acestei Hotarari (f. 10) se mentioneaza dispozitia de respingere a contestatiei formulate de I.G., V.R., M.E., T.I. (toti reclamanti in prezenta cauza).
Potrivit art. 3 din Hotararea mentionata, impotriva acesteia se poate formula plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare, astfel cum stabilesc dispozitiile art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, termen care a fost respectat in cauza, prezenta cerere fiind formulata in termenul mentionat, astfel cum s-a retinut deja de catre instanta, odata cu solutionarea exceptiei tardivitatii.
Hotararea nr. 1539/2015 a fost emisa in vederea solutionarii cererii inregistrate sub nr. 799/2000 prin care numita V.E. a solicitat reconstituirea suprafetei de teren de circa 20-25 ha ce a apartinut bunicii sale, M.M. (f. 24 vol. I).
Prin cererea inregistrata sub nr. 1804/2007 aceasta a precizat ca solicita si reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafetele de 17,75 ha si 0,25 ha ce au apartinut defunctului M.D..
Prin cererea inregistrata sub nr. 4694/2000 (f. 45 vol. VI), numitele T.E. si R.M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor detinute de parintii lor, M.C. si M.M., precizand anterior, prin cererea nr. 22668/1997 (f. 37 vol. VI) ca suprafata pentru care solicita reconstituirea dreptului de proprietate este de 11.250 mp.
Cu privire la autorii indicati de reclamanti, instanta retine urmatoarele raporturi de rudenie:
- sotii M.D. si M.M. au avut 7 copii, mentionati in procesul verbal nr. 36/1953: M. C.D., G. P.M.V., C. D.M., G. D.M., P. D.M., A. D.M., A. D.M. (f. 52 vol. I).
- conform certificatului de calitate de mostenitor nr. 62/11.11.2013 (f. 68 vol. I) cu privire la defuncta M.M., s-a mentionat ca unicii mostenitori legali sunt numitii M.C. (fiu, decedat la data de 20.03.1983) si S. A. (nascuta M.), precum si ca nu exista renuntatori si nici mostenitori straini de succesiune, nefiind indicati ceilalti 5 copii ai sotilor M.D. si M., mentionati anterior.
- Conform sentintei civile nr. 808/1983, s-a retinut ca mostenitor al defunctului M.C. este reclamanta T.I..
- Conform certificatului de mostenitor nr. 05/13.12.1999 (f. 71 vol. I), s-a mentionat ca unicii mostenitori ai defunctei S. A. sunt V.E. si reclamanta M.E..
- Conform certificatului de calitate de mostenitor nr. 14/16.10.2013 (f. 72 vol. I) au fost mentionati drept persoane care au calitate de mostenitori ai defunctei V.E. reclamantii V.R. si I.G..
In raport cu cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate, astfel cum au fost mentionate, instanta retine urmatoarele:
- cu privire la reclamantii V.R. si I.G., autoarea acestora, V.E. a formulat cererea nr. 799/2000, cerere solutionata prin Hotararea nr. 1539/2015, ce face obiectul prezentei cauze.
- cu privire la reclamanta T.I., aceasta a formulat cererea nr. 4694/2000, nesolutionata pana la acest moment.
- cu privire la reclamanta M.E., nu s-a facut dovada formularii de catre aceasta sau de autorii sai a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 97/15.01.2007 (f. 30 vol. II), numita V.E. a cesionat definitiv si irevocabil numitului R.C. toate drepturile sale asupra imobilelor situate pe raza …., drepturi pe care le detine in calitate de mostenitoare a defunctului sau bunic matern M.D. si a mamei sale, S. A., drepturi de proprietate a caror reconstituire in natura a solicitat-o.
Ulterior, prin contracte succesive de cesiune, incheiate in forma autentica, cu titlu oneros, intre numitul R.C. si B.G., apoi intre B.G. si S.D. si, in cele din urma intre S.D. si R.C., acesta din urma a redobandit drepturile cesionate initial de la V.E..
Prin declaratia autentificata de notarul public sub nr. 1693/13.11.2013 (f. 79 vol. I) cesionarul R.C. a declarat ca renunta la toate drepturile ce decurg din contractele de cesiune de drepturi autentificate sub nr. 97/15.01.2007 (incheiat cu V.E., in calitate de cedent) si nr. 662/20.03.2013 (incheiat cu S.D., in calitate de cedent) si din sentinta civila nr. 4214/13.03.2009 pronuntata in dosarul nr. … de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, definitiva si irevocabila prin respingerea recursurilor.
Prin aceeasi declaratie, numitul R.C. a mentionat ca solicita in mod expres ca reconstituirea dreptului de proprietate conform cererii nr. 799/11.03.2000 inregistrata la Primaria Sectorului 1 Bucuresti sa se faca pe numele celorlalte persoane indreptatite./
Din coroborarea inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanta retine ca, in ceea ce ii priveste pe reclamantii V.R. si I.G. (prin raportare la cererea formulata de autoarea acestora, V.E., nr. 799/2000, cu privire la care a fost pronuntata Hotararea nr. 1539/2015 a carei anulare se solicita) drepturile litigioase fusesera cesionate in mod definitiv catre R.C., nefiind incluse in patrimoniul autoarei lor, ca urmare a transmiterii cu titlu oneros, prin act autentic.
Imprejurarea ca, ulterior, prin act autentic, cesionarul drepturilor litigioase a declarat ca solicita ca reconstituirea dreptului de proprietate mentionat sa se faca pe numele celorlalte persoane indreptatite nu poate echivala cu o retransmitere a acestor drepturi litigioase in patrimoniul cedentei V.E., decedata, de altfel, la data intocmirii declaratiei mentionate.
Cu atat mai mult, o atare declaratie, act eminamente unilateral, nu poate fi asimilat unui contract translativ de drepturi intre cesionarul titular al drepturilor litigioase si persoanele care au calitatea de mostenitori ai defunctei V.E., respectiv reclamantii V.R. si I.G..
De altfel, instanta retine ca acestia nici nu au fost identificati de catre cesionar, desi la acea data fusese emis certificatul de calitate de mostenitor nr./16.10.2013, act inscris in evidentele notariale.
Instanta retine ca respectiva declaratie nu poate fi asimilata nici macar unei oferte de donatie, cata vreme nu identifica destinatarul si nici nu a fost transmisa acestuia.
In plus, conform dispozitiilor art. 1011 alin. 1 C.civ. (dispozitii aplicabile rationae temporis conform art. 6 C.civ.), ” Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute”, iar doctrina si jurisprudenta sunt unanime in a stabili ca, atunci cand contractul de donatie se incheie in temeiul ofertei de donatie, atat oferta, cat si acceptarea trebuie sa imbrace forma autentica.
Or, in cauza, nu s-a pretins si nici nu s-a facut dovada unei atare acceptari de catre mostenitorii defunctei V.E., reclamantii V.R. si I.G..
In concluzie, instanta retine ca declaratia in favorem a cesionarului drepturilor litigioase ce au apartinut autoarei reclamantilor, V.E., nu poate produce efectul invocat de acestia, respectiv retransmiterea drepturilor litigioase in patrimoniul mostenitorilor titularei cererii nr. 799/2000.
Pe de alta parte, mentiunea din cuprinsul declaratiei cesionarului R.C. poate fi interpretata prin raportare la celelalte persoane indreptatite, altele in afara de cedenta de la care a dobandit drepturile litigioase. Desi superflua, aceasta mentiune se poate referi le ceilalti mostenitori care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv la reclamanta M.E. care a avut calitatea de reclamant, alaturi de cesionarul R.C., in dosarul nr. ... inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In cauza respectiva, R.C. si M.E. au solicitat instantei sa oblige paratele Subcomisia locala de aplicare a legilor fondului funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 1 Bucuresti si Comisia locala Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ca, in termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a hotararii, sa solutioneze cererea de reconstituire formulata de reclamanti, a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 6.999,41 mp ce a apartinut defunctului M.D., cererea fiind admisa de instanta.
De altfel, cesionarul a facut referire la aceasta hotarare judecatoreasca in cuprinsul declaratiei analizate, imprejurare care conduce la concluzia ca expresia ”celelalte persoane indreptatite” se refera la reclamanta M.E., nu la reclamantii V.R. si I.G. a caror autoare cesionase definitiv si integral drepturile litigioase.
Insa, in ceea ce o priveste pe reclamanta M.E.,din inscrisurile depuse la dosar, nu rezulta ca aceasta ar fi formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce ar fi apartinut bunicilor sai materni, M.D. si M.M., unica titulara a cererii nr. 799/2000 fiind V.E., fara ca in cuprinsul cererii initiale, sau al celei modificate, aceasta sa specifice ca ar actiona si in numele surorii sale, M.E..
In ceea ce o priveste pe reclamanta T.I., cererea acesteia a fpst inregistrata sub nr. 4694/2000, nefiind solutionata prin Hotararea nr. 1539/2015 care priveste exclusiv cererea nr. 799/2000. Astfel, prin raportare la cererile mentionate, instanta retine ca prezenta cauza vizeaza Hotararea nr. 1539/2015 prin care a fost solutionata cererea nr. 799/2000, deci nu priveste modalitatea de solutionare a cererii nr. 4694/2000 formulata de reclamanta T.I..
Referitor la reclamanta C.S.A., instanta retine ca aceasta a cesionat cota de 3% din drepturile litigioase ale reclamantilor V.R. si I.G., situatia juridica mentionata cu privire la acestia fiind aplicabila, mutatis mutandis, si cu privire la reclamanta C.S.A..
In consecinta, instanta retine ca in mod corect a fost emisa Hotararea nr. 1539/2015 prin care a fost respinsa cererea nr. 799/2000 formulata de numita V.E., cu mentiunea ca lipseste subiectul activ al cererii (conform declaratiei de renuntare a cesionarului R.C.), lipseste calitatea de persoana indreptatita la reconstituire a numite M.E. (fata de lipsa unei cereri depuse in termen legal de catre aceasta), respectiv nu face obiectul cererii nr. 799/2000, ci al cererii nr. 4694/2000 (cu privire la numita T.I.).
In subsidiar, instanta retine ca, potrivit art, 11 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991, ”Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fara inscriere in cooperativele agricole de productie sau de catre stat, fara nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”.
In continuare, art. 13 alin. 1 prevede: ” Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii”.
Din interpretarea coroborata a acestor texte de lege rezulta ca ipoteza vizata de legiuitor presupune ca, pentru a se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie, se impune ca mostenitorii acestor persoane sa faca dovada calitatii de mostenitor, prin certificat de mostenitor sau hotarare judecatoreasca definitiva. In lipsa unor atare inscrisuri, mostenitorii pot uza de orice probe din care sa rezulte acceptarea mostenirii.
In ceea ce priveste terenurile dobandite in proprietate de numitul M.D., instanta retine ca la dosarul cauzei au fost depuse inscrisuri cu privire la contractele de vanzare-cumparare si schimb incheiate de acesta in perioada 1922-1940 (f. 35-51 vol. I).
Totodata, la dosarul cauzei a fost depusa si adresa DITL Sector 1 nr. 345316/17.08.2006 (f. 57 vol. I) care mentioneaza inregistrari in matricola agricola, la poz. 217 si 440, pentru perioada 1947-1949, figurand most. M.D. (teren arabil 17,5 ha in ….) si M.D. (teren arabil 0,25 ha in ...).
Astfel cum s-a retinut deja, la dosarul cauzei nu au fost depuse certificate de mostenitor cu privire la reclamanti, prin raportare la defunctii autori al caror drept de proprietate solicita a fi reconstituit.
In plus, in ceea ce il priveste pe defunctul M.D., acesta a decedat anterior anului 1945. Prin urmare, in raport cu eventualele terenuri detinute in proprietate de catre acesta, nu sunt aplicabile dispozitiile legilor funciare, deoarece la data presupusei preluari de catre stat (prin ipoteza, ulterior anului 1945), acesta nu putea avea calitatea de proprietar (fiind lipsit de capacitate de folosinta, decedat).
Cu privire la succesiunea defunctului M.D. a fost depus doar procesul verbal de stabilire a impozitului succesoral nr. 36/1953, in care sunt mentionati cei 7 copii si sotia supravietuitoare, M.M..
Cu toate acestea, cu privire la defuncta M.M. se mentioneaza doar 2 copii in calitate de mostenitori, fiind emis certificatul de calitate de mostenitor cu privire la M.C. si M.A., cu mentiunea expresa ca nu exista renuntatori sau straini de succesiune, fara alte precizari referitoare la ceilalti 5 frati mentionati anterior.
Singurul certificat de mostenitor priveste succesiunea defunctei M. (S.) A. prin care se stabilesc cote egale de ½ pentru fiicele acesteia, V.E. si M.E. asupra masei succesorale compuse din doua terenuri arabile, unul dintre ele (11.350 mp, sectorul 1 Bucuresti, zona ...) fiind dobandit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii fondului funciar.
Referitor la defuncta V.E., titulara cererii nr. 799/2000, s-a eliberat doar certificatul de calitate de mostenitor, cu privire la reclamantii V.R. si I.G..
Fata de aceste inscrisuri, instanta retine ca este neintemeiata si sustinerea reclamantilor in sensul ca au calitatea de persoana indreptatita. Instanta retine ca actiunea a fost formulata cu incalcarea prevederilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, conform carora calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii.
Mai mult decat atat, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca, pentru cel putin o parte a terenului cu privire la care s-a formulat cererea nr. 799/2000, a existat un titlu de preluare in favoarea statului, nefiind asadar intrunite conditiile art. 11 din Legea nr. 18/1991, intrucat nu este in discutie reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la un teren preluat de stat fara titlu.
Astfel, conform adresei PMB nr. 1223981/3121/30.04.2014, din totalul de 17,75 ha a fost expropriata cu titlu parcela de 7040 mp, aflata in prezent in folosinta MAI, aspect inregistrat in registrele administrative inca din anul 1952, conform adresei nr. 5898/23.02.1952.
Pe de alta parte, prin sentinta civila nr. 4214/13.03.2009 pronuntata in dosarul nr. ..., Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a dispus obligarea autoritatilor competente sa analizeze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv cea inregistrata sub nr. 799/2000 cu privire la suprafata de 6.999,41 mp, nicidecum cu privire la cele 20-25 ha mentionate de reclamanti. Sub acest aspect se impune ca instanta sa retina si efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat prin raportare la suprafata mentionata in sentinta civila nr. 4214/13.03.2009.
De asemenea, instanta retine ca reclamantii nu au facut dovada ca pentru terenurile mentionate au fost emise titluri de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991.
Emiterea de catre stat, prin autoritatea administrativa competenta, a unor titluri de proprietate ar fi fost de natura sa demonstreze imprejurarea ca stapanirea materiala a bunului nu a mai fost exercitata de catre autorii reclamantilor incepand cu un moment anterior datei de 22 decembrie 1989, ci de catre stat sau de cooperativa agricola de productie, aceasta situatie constituind premisa reconstituirii dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991.
Instanta retine ca nu poate fi vorba nici despre o recunoastere implicita din partea statului, prin organele sale, a imprejurarii ca terenul respectiv a fost detinut de acesta.
Astfel, sunt neintemeiate sustinerile reclamantilor privind faptul ca pentru terenul a carei reconstituire a fost solicitata s-au emis alte titluri de proprietate, fiind ocupat in mod legal de alte persoane.
Aceste afirmatii nu sunt dovedite de niciun mijloc de proba, desi sarcina dovedirii apararilor formulate apartinea reclamantilor.
Dimpotriva, din sustinerile concordante ale partilor, coroborate cu inscrisurile depuse la dosar (in special sub aspectul extraselor de carte funciara), reiese cu evidenta ca terenul a carei reconstituire se solicita nu poate fi identificat pe baza informatiilor prezentate de reclamanti, astfel incat nu se poate stabili situatia juridica actuala a acestuia si daca se afla la dispozitia Subcomisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Sectorului 1.
Invocarea de catre reclamanti a incalcarii dreptului la un proces echitabil prin nesolutionarea cererii intr-un termen rezonabil, conform art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu justifica pronuntarea unei solutii favorabile asupra cererii de reconstituire, in situatia in care dosarul de fond funciar este incomplet, iar documentele depuse atat in procedura administrativa, cat si in cea judiciara, nu permit identificarea terenului.
Totodata, instanta stabileste ca amanarea solutionarii cererii de reconstituire a fost determinata de lipsa de diligenta a persoanelor care au formulat-o, acestia omitand sa indeplineasca chiar si obligatiile simplu de realizat constand in depunerea actelor de stare civila si a certificatelor de mostenitor.
In mod evident, necunoscandu-se amplasamentul actual al terenului presupus a fi fost preluat fara titlu, nu se poate stabili localitatea in care este situat, daca reconstituirea se poate efectua pe acelasi amplasament, daca a facut obiectul altor cereri de constituire sau reconstituire in temeiul legilor fondului funciar.
Sustinerile reclamantilor in sensul ca paratele aveau obligatia de a efectua demersurile pentru identificarea amplasamentului terenului sunt vadit neintemeiate, avand in vedere ca persoanele care au formulat cererea de reconstituire nu au furnizat informatii din care sa rezulte identificarea vechiului amplasament.
Instanta subliniaza ca omisiunea reclamantilor si a autorilor lor de a furniza orice informatii care sa permita stabilirea amplasamentului terenului, impiedica reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia, in orice modalitate, intrucat nu se poate stabili nici macar daca terenul este situat pe raza Sectorului 1 Bucuresti sau daca a facut obiectul altor cereri de reconstituire formulate in temeiul Legii nr. 18/1991.
Prin urmare, desi excede cererii nr. 799/2000, instanta retine ca nu sunt incidente nici dispozitiile art. 27 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991, reclamantii nefacand dovada ca au fost emise titluri de proprietate in mod abuziv altor persoane decat fostii proprietari.
Avand in vedere situatia de fapt stabilita, instanta constata ca cererea de chemare in judecata este vadit neintemeiata, intrucat solicitarea reclamantilor contravine flagrant dispozitiilor Legii nr. 18/1991 si nu s-a facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art. 8 si art. 13 din Legea nr. 18/1991.
In consecinta, retinand ca primul capat de cerere avand ca obiect desfiintarea Hotararii nr. 1539/2015 este neintemeiat, instanta va respinge ca neintemeiate si capetele de cerere accesorii, avand ca obiect obligarea Prefectului Municipiului Bucuresti la eliberarea OrD.lui Prefectului pentru suprafata de 22ha si obligarea Subcomisiei Sectorului 1 Bucuresti sa procedeze la punerea in posesie.
Pentru a decide astfel, instanta a avut in vedere ca aceste operatiuni tehnico-administrative sunt subsecvente emiterii dispozitiei de reconstituire a dreptului de proprietatea asupra terenurilor, iar cererea nr. 799/2000 a fost respinsa, neexistand nicio dispozitie de reconstituire a dreptului de proprietate.
De asemenea, instanta urmeaza a respinge ca neintemeiat si capatul V al cererii de chemare in judecata retinand ca nu s-a facut dovada emiterii titlurilor de proprietate in detrimentul reclamantilor, de natura a afecta integralitatea dreptului acestora de proprietate.
Cu referire la capatul IV al cererii de chemare in judecata, avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, invocata prin intampinare.
Pentru a decide astfel, instanta are in vedere ca, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 s-a dispus infiintarea Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor, entitate distincta de parata din prezenta cauza, desi ambele au in componenta reprezentanti ai acelorasi institutii.
Conform art. 6 din Legea nr. 165/2013 intra in atributiile Comisiei de inventariere obligatia de a intocmi situatia terenurilor agricole care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritoriala, in timp ce, potrivit art. 8 din acelasi act normativ, parata Subcomisia Locala Sector 1 are obligatia de a centraliza cererile de restituire nesolutionate.
In consecinta, finalizarea procesului de inventariere a suprafetelor de teren de pe raza Sectorului 1 si identificarea suprafetelor de teren care pot fi folosite in vederea reconstituirii se numara printre atributiile Comisiei de inventariere, nu ale paratei Subcomisia Locala Sector 1, situatie fata de care instanta retine ca parata Subcomisia Locala Sector 1 nu are calitate procesuala pasiva cu privire la capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile.
Drept urmare, instanta va respinge capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013, formulata in contradictoriu cu parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, ca fiind formulat impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Pentru a da efect exceptiilor solutionate pe parcursul procesului, instanta va respinge cererea formulata in contradictoriu cu parata INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI, respectiv cu paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Prin raportare la prevederile art. 453 C.proc.civ., instanta urmeaza a lua act ca partile isi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR invocata cu privire la capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013.
Respinge capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013, formulata in contradictoriu cu parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu sediul in Bucuresti, b-dul Banu Manta, nr. 9, sector 1, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea formulata in contradictoriu cu parata INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 1, corp B, sector 1, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea formulata in contradictoriu cu paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 1, corp B, sector 1, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii I.G., V.R., M.E., T.I. toti prin mandatar P.A.cu domiciliul in …., C.S.A. cu domiciliul ales la ….., in contradictoriu cu parata COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 1, sector 1, cu privire la celelalte capete de cerere, ca fiind neintemeiata.
Ia act ca partile isi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 07.06.2016.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 07.09.2015 sub nr. 94742/299/2015 reclamantii I.G., V.R., M.E., T.I., toti prin mandatar P.A. au chemat in judecata pe paratii INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI, COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, SUBCOMISA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, solicitand:
- desfiintarea Hotararii nr. 1539/09.07.2015 emisa de Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,
- obligarea Prefectului Municipiului Bucuresti sa elibereze reclamantilor OrD.l Prefectului pentru suprafata de 22 ha, asa cum este dovedita prin actele anexate,
- obligarea Subcomisiei Sectorului 1 Bucuresti sa procedeze de indata la punerea in posesie cu suprafata de teren mai sus mentionata,
- obligarea Subcomisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor sa comunice inventarul de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013 in vederea aplicarii dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 18/1991,
- sistarea eliberarii de Titluri de proprietate de catre Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si a punerii in posesie de catre Subcomisia Locala Sector 1.
In cuprinsul cererii, reclamantii au aratat ca, in calitate de mostenitori ai numitilor M.D., M.M., M.C., M.A. si V.E. sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au apartinut autorilor lor si care fac obiectul legilor de reparatie, sens in care s-au adresat cu mai multe cereri catre parati.
In motivarea cererii, au aratat ca intre anii 1922-1940 D.M. si M.M. au cumparat mai multe suprafete de teren situate in jud. Ilfov, prin acte autentice transcrise de Tribunalul Ilfov. Dupa decesul numitului M.D. in anul 1941, prin cererea depusa de sotia acestuia, M.M., s-a dezbatut succesiunea, mostenitori fiind 7 copii si sotia supravietuitoare.
Au precizat ca, potrivit adreselor nr. 345316/17.08.2006 emisa de DITL Sector 1 si 33942/12.10.1998 emisa de AFP Sector 1, la matricola impozit agricol nr. 1, pozitia 217 „mostenitorii M.D. au figurat ca proprietari a unui teren arabil in suprafata de 17,15 ha arabil situat in ..., iar la pozitia 440 cu 0,25 ha. Nu detinem date cu privire la modul de preluare in proprietatea statului a terenurilor mai sus mentionate”.
Reclamantii au mai aratat ca, potrivit recensamantului din anii 1947-1949 M.M. detinea in nume propriu 5 ha in …, actualmente sector 1 Bucuresti. In acest act apar M.A. (S) fiica lui M.M. si mama lui B.L. (M.E.), care a depus notificare.
Au sustinut ca, prin procesul verbal de stabilire a impozitului succesoral de pe urma defunctului M.D. din aul 1953din dosarul nr. 36/1953 al Sectiunii Financiare a raionului Stalin circa I rezulta faptul ca s-au stabilit cotele de mostenire de 1/20 penzru copii, printre care M.C. si M. (S.) A. si 13/20 sotia M.M.. In urma decesului acesteia, conform certificatului de mostenitor nr. 62/2013 sunt mostenitori M.C. si S. A., iar dupa decesul lui M.C., conform sentintei 808/1983 este mostenitoare T.I..
Dupa decesul lui S. A. conform certificatului de mostenitor 05/1999 mostenitori sunt V.E. si M.E., iar dupa decesul lui V.E., conform certificatului de mostenitor 14/2013, mostenitori sunt V.R. si I.G..
Reclamantii au sustinut ca pana in anul 2008 parata Subcomisia locala de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a refuzat solutionarea notificarii, sens in care a fost pronuntata sentinta civila nr. 4214 in dosarul nr. ... prin care Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a obligat Subcomisia Locala Sector 1 si Comisia Municipiului Bucuresti sa solutioneze notificarea, stabilind calitatea de persoane indreptatite la reconstituire a numitelor M.E. si V.E.
Reclamantii au aratat ca, potrivit adresei 1223981/3121/30.04.2014 a Directiei Patrimoniu PMB, din totalul de 17,75 ha ce au apartinut lui D.M. a fost expropriata cu titlu doar o parcela, in suprafata de 7040 mp, aflata in prezent in folosinta MAI, pentru restul neexistand titlu de preluare in proprietatea statului.
Au mai aratat ca, desi paratii aveau cunostinta de notificarea formulata si de sentinta civila mentionata, cu rea credinta au eliberat titluri de proprietate altor persoane pe terenul proprietatea reclamantilor.
Reclamantii au solicitat desfiintarea Hotararii Comisiei Municipiului Bucuresti nr. 1539/09.07.2015, comunicata la data de 11.08.2015, respectiv 15.05.2015, avand in vedere ca paratii nu au facut aplicarea dispozitiilor art. 27 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, refuzand sa emita titlul de proprietate in favoarea reclamantilor, mostenitori ai terenurilor care nu s-au inscris in cooperativele agricole de productie si care nu au predat sau carora nu le-au fost preluate terenurile de catre stat, prin acte translative de proprietate, potrivit interpretarii expuse pe site-ul ANRP.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. 2 ind. 1, art. 27 alin. 2 ind. 1, art. 64 din Legea nr. 18/1991art. 14 si art. 15 HG nr. 890/2005, Legea nr. 165/2013.
In probatiune, reclamantii au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si interogatoriu.
La data de 18.09.2015 reclamantii au depus cerere modificatoare, aratand ca inteleg sa cheme in judecata si PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI.
La data de 26.10.2015, parata Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, raportat la imprejurarea ca parata Comisia Municipiului Bucuresti functioneaza in cadrul prefecturii, insa este o entitate distincta, cu competenta distincta stabilita conform HG nr. 890/2005.
In drept, a indicat dispozitiile art. 205 C.proc.civ., Legii nr. 18/1991, HG nr. 890/2005 si a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 26.10.2015 parata Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat intampinare, invocand exceptia tardivitatii formularii plangerii de catre reclamanta T.I. (hotararea contestata fiindu-i comunicata la data de 31.07.2015, iar actiunea fiind inregistrata la instanta la data de 07.09.2015, cu depasirea termenului de 30 zile prevazut de art. 53 din Legea nr. 18/1991), exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei M.E., iar cu privire la fondul cauzei, respingerea cererii ca neintemeiata.
In aparare, a sustinut ca Hotararea nr. 1539/09.07.2015 a fost emisa avand in vedere cererea nr. 799/2000 formulata de V.E. cu privire la terenul de 20-25 ha ce a apartinut defunctei M.M., notificarea nr. 1804/2007 prin care aceeasi V.E. a solicitat reconstituirea cu privire la 17,75 si 0,25 ha apartinand defunctului M.D. si notificarea nr. 2150/2007 cu privire la suprafata de 8.800 mp, nationalizat potrivit Decretului nr. 92/1950.
Parata a sustinut ca, prin contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr. 97/15.02.2007 V.E. a cesionat definitiv si revocabil drepturile asupra imobilelor situate pe raza …, in calitate de mostenitoare a defunctilor M.D. si M.A. lui R.C., acesta cesionand ulterior catre B.G. si S.D., intrand din nou in patrimoniul sau la data de 20.03.2013. A precizat parata ca numitul R.C., prin declaratia autentificata la data de 13.11.2013 a declarat ca renunta la drepturile si obligatiile ce ii reveneau din contractele de cesiune de drepturi, motiv pentru care parata a respins cererea nr. 799/2000 in considerarea faptului ca lipseste subiectul activ, succesorul legal renuntand irevocabil la drept, la fel ca si cesionarul
A mai aratat ca, referitor la defunctii M.D., M.C. si S. A., reclamanta M.E. nu a formulat o atare cerere, iar in cererea formulata de V.E. aceasta nu a mentionat ca ar fi actionat si in numele lui M.E., lipsind calitatea acesteia de persoana indreptatita la reconstituire in baza cererii nr. 799/2000.
Parata a sustinut ca nu sustinerile legate de incidenta art. 27 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991 nu sunt intemeiate, in primul rand deoarece nu au fost invocate in cadrul procedurii administrative (fiind invocate pentru prima data in fata instantei). in al doilea rand, a mentionat ca terenurile vizate de art. 27 alin. 2 ind. 1 sunt cele care au ramas in posesia fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara a detine titluri de proprietate asupra lor, situatie in care emiterea titlului avea caracter recognitiv si care nu se regaseste in speta.
A mai precizat ca sentinta civila nr. 4214/13.03.2009 nu ii este opozabila, aspect confirmat prin solutia de admitere a contestatiei la executare pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 – sentinta civila nr. 6280/23.09.2014.
In drept, a indicat dispozitiile art. 205 C.proc.civ., Legii nr. 18/1991, HG nr. 890/2005 si a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 26.10.2015 paratul Prefectul Municipiului Bucuresti a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si, solicitand, cu privire la fondul cauzei, respingerea cererii ca neintemeiata.
In drept, a indicat dispozitiile art. 205 C.proc.civ., Legii nr. 18/1991, HG nr. 890/2005 si a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 27.10.2015 parata Subcomisia Sectorului 1 a Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privata a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant cu privire la reclamantii I.G. si V.R., exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, precum si exceptia inadmisibilitatii cererii. Cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In aparare, a precizat ca niciunul dintre reclamanti nu a formulat o cerere in temeiul art. 27 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991, cererea nr. 799/2000 avand ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafete de teren preluate de stat, respectiv prin CAP, astfel cum rezulta si din rapoartele de expertiza depuse la dosarul administrativ. Or, apreciaza parata, in aceasta situatie, prezenta cerere prin care se contesta Hotararea nr. 1539/2015 nu poate pune in discutie un alt drept decat cel ce a facut obiectul procedurii administrative.
A precizat ca prezenta cerere nu priveste notificarea nr. 4694/2000 prin care T.I. si R.M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile mostenite de la C. si M.M., intrucat aceasta nu a facut obiectul analizei si nici nu a fost respinsa prin Hotararea nr. 1539/2015.
Parata a sustinut, cu privire la reclamantii V.R. si I.G. (succesibilii defunctei V.E.), ca, prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 97/15.01.2007, autoarea lor a cesionat definitiv si irevocabil domnului R.C. toate drepturile pe care aceasta le detinea in calitate de mostenitoare a defunctului M.D., decedat la 01.02.1941, cat si in calitate de mostenitoare a mamei sale, S. A., decedata la 25.11.1999, respectiv drepturile asupra imobilelor a caror reconstituire in natura a solicitat-o, iar prin declaratia autentificata cu nr. 1693/2013 cesionarul a declarat ca renunta la orice drepturi si obligatii ce rezulta din contractul de cesiune, renuntarea nefiind un act translativ de drepturi.
Cu privire la reclamantele M.E. si T.I. a sustinut ca niciuna nu este titulara cererii nr. 799/2000, cererea fiind formulata exclusiv de numita V.E., in nume personal.
Parata a mai arata ca, la dosarul cauzei nu a fost depus nici un certificat de mostenitor de pe urma defunctului M.D. in care sa fie mentionata ca mostenitoare numita M.M., certificatul nr. 62/2013 fiind un certificat de calitate de mostenitor. A sustinut ca reclamantii nu au depus dovezi nici cu privire la cota din bunurile detinute in proprietate la momentul decesului de catre defunctul M.D..
Cu privire la petitul nr. 4, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca aceasta atributie apartine Comisiei de inventariere a terenurilor constituita potrivit art. 5 din Legea nr. 165/2013, si nu paratei.
Parata a mai sustinut ca reclamantii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la defuncta M.M., fara a formula o atare cerere cu privire la M.D. si fara a face dovada calitatii de mostenitor a numitei M.M. fata de M.D., respectiv a terenurilor dobandite de M.M. in proprietate ca urmare a stabilirii calitatii acesteia de mostenitoare a defunctului M.D..
La data de 13.11.2015 reclamantii au formulat raspuns la intampinare, solicitand respingerea ca neintemeiate a exceptiilor invocate prin intampinare si admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata.
Reclamantii au precizat ca, ulterior inregistrarii cererii nr. 799/2000, numita V.E. a formulat cererea nr. 1804/17.07.2007 prin care a solicitat, in calitate de mostenitoare a defunctului M.D., reconstituirea pe vechiul amplasament a terenului in suprafata de 17,75 ha teren arabil, teren cuprins in Matricola agricola la pozitia 217.
Prin incheierea de sedinta din data de 22.03.2016, instanta a solutionat exceptiile invocate prin intampinare, astfel:
- a respins ca neintemeiata exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a mandatarului P.A. pentru reclamantii I.G. si V.R., invocata de parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocata de parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, precum si de parata COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a respins ca neintemeiata exceptia tardivitatii cu privire la cererea formulata de reclamanta T.I., invocata de parata COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI, invocata de parata INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI,
- a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, invocata de paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI,
- a respins ca lipsita de interes exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu privire la capatul de cerere avand ca obiect desfiintarea Hotararii nr. 1359/09.07.2015 emisa de COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, invocata de parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR,
- a dispus unirea cu fondul cauzei a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, invocata cu privire la capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013,
- a calificat exceptia inadmisibilitatii cererii avand ca obiect obligarea paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR la punerea in posesie a reclamantilor cu privire la suprafata de teren de 22ha ca fiind o aparare de fond.
In sedinta publica din data de 17.05.2016, instanta a dispus, in temeiul prevederilor art. 39 C.proc.civ., prin interpretarea coroborata a alin. 1 si 2, introducerea in cauza, in calitate de reclamant si a cumparatoarei de drepturi litigioase, respectiv numita C.S.A..
In cauza, la solicitarea partilor, instanta a dispus incuviintarea probei cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in solutionarea exceptiei invocate, precum si a fondului cauzei, instanta retine urmatoarele:
Prin prezenta actiune, cu titlul de capat principal de cerere, reclamantii au solicitat desfiintarea Hotararii nr. 1539/09.07.2015 emisa de Comisia Municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
In cuprinsul acestei Hotarari (f. 10) se mentioneaza dispozitia de respingere a contestatiei formulate de I.G., V.R., M.E., T.I. (toti reclamanti in prezenta cauza).
Potrivit art. 3 din Hotararea mentionata, impotriva acesteia se poate formula plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare, astfel cum stabilesc dispozitiile art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, termen care a fost respectat in cauza, prezenta cerere fiind formulata in termenul mentionat, astfel cum s-a retinut deja de catre instanta, odata cu solutionarea exceptiei tardivitatii.
Hotararea nr. 1539/2015 a fost emisa in vederea solutionarii cererii inregistrate sub nr. 799/2000 prin care numita V.E. a solicitat reconstituirea suprafetei de teren de circa 20-25 ha ce a apartinut bunicii sale, M.M. (f. 24 vol. I).
Prin cererea inregistrata sub nr. 1804/2007 aceasta a precizat ca solicita si reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafetele de 17,75 ha si 0,25 ha ce au apartinut defunctului M.D..
Prin cererea inregistrata sub nr. 4694/2000 (f. 45 vol. VI), numitele T.E. si R.M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor detinute de parintii lor, M.C. si M.M., precizand anterior, prin cererea nr. 22668/1997 (f. 37 vol. VI) ca suprafata pentru care solicita reconstituirea dreptului de proprietate este de 11.250 mp.
Cu privire la autorii indicati de reclamanti, instanta retine urmatoarele raporturi de rudenie:
- sotii M.D. si M.M. au avut 7 copii, mentionati in procesul verbal nr. 36/1953: M. C.D., G. P.M.V., C. D.M., G. D.M., P. D.M., A. D.M., A. D.M. (f. 52 vol. I).
- conform certificatului de calitate de mostenitor nr. 62/11.11.2013 (f. 68 vol. I) cu privire la defuncta M.M., s-a mentionat ca unicii mostenitori legali sunt numitii M.C. (fiu, decedat la data de 20.03.1983) si S. A. (nascuta M.), precum si ca nu exista renuntatori si nici mostenitori straini de succesiune, nefiind indicati ceilalti 5 copii ai sotilor M.D. si M., mentionati anterior.
- Conform sentintei civile nr. 808/1983, s-a retinut ca mostenitor al defunctului M.C. este reclamanta T.I..
- Conform certificatului de mostenitor nr. 05/13.12.1999 (f. 71 vol. I), s-a mentionat ca unicii mostenitori ai defunctei S. A. sunt V.E. si reclamanta M.E..
- Conform certificatului de calitate de mostenitor nr. 14/16.10.2013 (f. 72 vol. I) au fost mentionati drept persoane care au calitate de mostenitori ai defunctei V.E. reclamantii V.R. si I.G..
In raport cu cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate, astfel cum au fost mentionate, instanta retine urmatoarele:
- cu privire la reclamantii V.R. si I.G., autoarea acestora, V.E. a formulat cererea nr. 799/2000, cerere solutionata prin Hotararea nr. 1539/2015, ce face obiectul prezentei cauze.
- cu privire la reclamanta T.I., aceasta a formulat cererea nr. 4694/2000, nesolutionata pana la acest moment.
- cu privire la reclamanta M.E., nu s-a facut dovada formularii de catre aceasta sau de autorii sai a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 97/15.01.2007 (f. 30 vol. II), numita V.E. a cesionat definitiv si irevocabil numitului R.C. toate drepturile sale asupra imobilelor situate pe raza …., drepturi pe care le detine in calitate de mostenitoare a defunctului sau bunic matern M.D. si a mamei sale, S. A., drepturi de proprietate a caror reconstituire in natura a solicitat-o.
Ulterior, prin contracte succesive de cesiune, incheiate in forma autentica, cu titlu oneros, intre numitul R.C. si B.G., apoi intre B.G. si S.D. si, in cele din urma intre S.D. si R.C., acesta din urma a redobandit drepturile cesionate initial de la V.E..
Prin declaratia autentificata de notarul public sub nr. 1693/13.11.2013 (f. 79 vol. I) cesionarul R.C. a declarat ca renunta la toate drepturile ce decurg din contractele de cesiune de drepturi autentificate sub nr. 97/15.01.2007 (incheiat cu V.E., in calitate de cedent) si nr. 662/20.03.2013 (incheiat cu S.D., in calitate de cedent) si din sentinta civila nr. 4214/13.03.2009 pronuntata in dosarul nr. … de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, definitiva si irevocabila prin respingerea recursurilor.
Prin aceeasi declaratie, numitul R.C. a mentionat ca solicita in mod expres ca reconstituirea dreptului de proprietate conform cererii nr. 799/11.03.2000 inregistrata la Primaria Sectorului 1 Bucuresti sa se faca pe numele celorlalte persoane indreptatite./
Din coroborarea inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanta retine ca, in ceea ce ii priveste pe reclamantii V.R. si I.G. (prin raportare la cererea formulata de autoarea acestora, V.E., nr. 799/2000, cu privire la care a fost pronuntata Hotararea nr. 1539/2015 a carei anulare se solicita) drepturile litigioase fusesera cesionate in mod definitiv catre R.C., nefiind incluse in patrimoniul autoarei lor, ca urmare a transmiterii cu titlu oneros, prin act autentic.
Imprejurarea ca, ulterior, prin act autentic, cesionarul drepturilor litigioase a declarat ca solicita ca reconstituirea dreptului de proprietate mentionat sa se faca pe numele celorlalte persoane indreptatite nu poate echivala cu o retransmitere a acestor drepturi litigioase in patrimoniul cedentei V.E., decedata, de altfel, la data intocmirii declaratiei mentionate.
Cu atat mai mult, o atare declaratie, act eminamente unilateral, nu poate fi asimilat unui contract translativ de drepturi intre cesionarul titular al drepturilor litigioase si persoanele care au calitatea de mostenitori ai defunctei V.E., respectiv reclamantii V.R. si I.G..
De altfel, instanta retine ca acestia nici nu au fost identificati de catre cesionar, desi la acea data fusese emis certificatul de calitate de mostenitor nr./16.10.2013, act inscris in evidentele notariale.
Instanta retine ca respectiva declaratie nu poate fi asimilata nici macar unei oferte de donatie, cata vreme nu identifica destinatarul si nici nu a fost transmisa acestuia.
In plus, conform dispozitiilor art. 1011 alin. 1 C.civ. (dispozitii aplicabile rationae temporis conform art. 6 C.civ.), ” Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute”, iar doctrina si jurisprudenta sunt unanime in a stabili ca, atunci cand contractul de donatie se incheie in temeiul ofertei de donatie, atat oferta, cat si acceptarea trebuie sa imbrace forma autentica.
Or, in cauza, nu s-a pretins si nici nu s-a facut dovada unei atare acceptari de catre mostenitorii defunctei V.E., reclamantii V.R. si I.G..
In concluzie, instanta retine ca declaratia in favorem a cesionarului drepturilor litigioase ce au apartinut autoarei reclamantilor, V.E., nu poate produce efectul invocat de acestia, respectiv retransmiterea drepturilor litigioase in patrimoniul mostenitorilor titularei cererii nr. 799/2000.
Pe de alta parte, mentiunea din cuprinsul declaratiei cesionarului R.C. poate fi interpretata prin raportare la celelalte persoane indreptatite, altele in afara de cedenta de la care a dobandit drepturile litigioase. Desi superflua, aceasta mentiune se poate referi le ceilalti mostenitori care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv la reclamanta M.E. care a avut calitatea de reclamant, alaturi de cesionarul R.C., in dosarul nr. ... inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
In cauza respectiva, R.C. si M.E. au solicitat instantei sa oblige paratele Subcomisia locala de aplicare a legilor fondului funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 1 Bucuresti si Comisia locala Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ca, in termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a hotararii, sa solutioneze cererea de reconstituire formulata de reclamanti, a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 6.999,41 mp ce a apartinut defunctului M.D., cererea fiind admisa de instanta.
De altfel, cesionarul a facut referire la aceasta hotarare judecatoreasca in cuprinsul declaratiei analizate, imprejurare care conduce la concluzia ca expresia ”celelalte persoane indreptatite” se refera la reclamanta M.E., nu la reclamantii V.R. si I.G. a caror autoare cesionase definitiv si integral drepturile litigioase.
Insa, in ceea ce o priveste pe reclamanta M.E.,din inscrisurile depuse la dosar, nu rezulta ca aceasta ar fi formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce ar fi apartinut bunicilor sai materni, M.D. si M.M., unica titulara a cererii nr. 799/2000 fiind V.E., fara ca in cuprinsul cererii initiale, sau al celei modificate, aceasta sa specifice ca ar actiona si in numele surorii sale, M.E..
In ceea ce o priveste pe reclamanta T.I., cererea acesteia a fpst inregistrata sub nr. 4694/2000, nefiind solutionata prin Hotararea nr. 1539/2015 care priveste exclusiv cererea nr. 799/2000. Astfel, prin raportare la cererile mentionate, instanta retine ca prezenta cauza vizeaza Hotararea nr. 1539/2015 prin care a fost solutionata cererea nr. 799/2000, deci nu priveste modalitatea de solutionare a cererii nr. 4694/2000 formulata de reclamanta T.I..
Referitor la reclamanta C.S.A., instanta retine ca aceasta a cesionat cota de 3% din drepturile litigioase ale reclamantilor V.R. si I.G., situatia juridica mentionata cu privire la acestia fiind aplicabila, mutatis mutandis, si cu privire la reclamanta C.S.A..
In consecinta, instanta retine ca in mod corect a fost emisa Hotararea nr. 1539/2015 prin care a fost respinsa cererea nr. 799/2000 formulata de numita V.E., cu mentiunea ca lipseste subiectul activ al cererii (conform declaratiei de renuntare a cesionarului R.C.), lipseste calitatea de persoana indreptatita la reconstituire a numite M.E. (fata de lipsa unei cereri depuse in termen legal de catre aceasta), respectiv nu face obiectul cererii nr. 799/2000, ci al cererii nr. 4694/2000 (cu privire la numita T.I.).
In subsidiar, instanta retine ca, potrivit art, 11 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991, ”Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fara inscriere in cooperativele agricole de productie sau de catre stat, fara nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”.
In continuare, art. 13 alin. 1 prevede: ” Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii”.
Din interpretarea coroborata a acestor texte de lege rezulta ca ipoteza vizata de legiuitor presupune ca, pentru a se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie, se impune ca mostenitorii acestor persoane sa faca dovada calitatii de mostenitor, prin certificat de mostenitor sau hotarare judecatoreasca definitiva. In lipsa unor atare inscrisuri, mostenitorii pot uza de orice probe din care sa rezulte acceptarea mostenirii.
In ceea ce priveste terenurile dobandite in proprietate de numitul M.D., instanta retine ca la dosarul cauzei au fost depuse inscrisuri cu privire la contractele de vanzare-cumparare si schimb incheiate de acesta in perioada 1922-1940 (f. 35-51 vol. I).
Totodata, la dosarul cauzei a fost depusa si adresa DITL Sector 1 nr. 345316/17.08.2006 (f. 57 vol. I) care mentioneaza inregistrari in matricola agricola, la poz. 217 si 440, pentru perioada 1947-1949, figurand most. M.D. (teren arabil 17,5 ha in ….) si M.D. (teren arabil 0,25 ha in ...).
Astfel cum s-a retinut deja, la dosarul cauzei nu au fost depuse certificate de mostenitor cu privire la reclamanti, prin raportare la defunctii autori al caror drept de proprietate solicita a fi reconstituit.
In plus, in ceea ce il priveste pe defunctul M.D., acesta a decedat anterior anului 1945. Prin urmare, in raport cu eventualele terenuri detinute in proprietate de catre acesta, nu sunt aplicabile dispozitiile legilor funciare, deoarece la data presupusei preluari de catre stat (prin ipoteza, ulterior anului 1945), acesta nu putea avea calitatea de proprietar (fiind lipsit de capacitate de folosinta, decedat).
Cu privire la succesiunea defunctului M.D. a fost depus doar procesul verbal de stabilire a impozitului succesoral nr. 36/1953, in care sunt mentionati cei 7 copii si sotia supravietuitoare, M.M..
Cu toate acestea, cu privire la defuncta M.M. se mentioneaza doar 2 copii in calitate de mostenitori, fiind emis certificatul de calitate de mostenitor cu privire la M.C. si M.A., cu mentiunea expresa ca nu exista renuntatori sau straini de succesiune, fara alte precizari referitoare la ceilalti 5 frati mentionati anterior.
Singurul certificat de mostenitor priveste succesiunea defunctei M. (S.) A. prin care se stabilesc cote egale de ½ pentru fiicele acesteia, V.E. si M.E. asupra masei succesorale compuse din doua terenuri arabile, unul dintre ele (11.350 mp, sectorul 1 Bucuresti, zona ...) fiind dobandit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii fondului funciar.
Referitor la defuncta V.E., titulara cererii nr. 799/2000, s-a eliberat doar certificatul de calitate de mostenitor, cu privire la reclamantii V.R. si I.G..
Fata de aceste inscrisuri, instanta retine ca este neintemeiata si sustinerea reclamantilor in sensul ca au calitatea de persoana indreptatita. Instanta retine ca actiunea a fost formulata cu incalcarea prevederilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, conform carora calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii.
Mai mult decat atat, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca, pentru cel putin o parte a terenului cu privire la care s-a formulat cererea nr. 799/2000, a existat un titlu de preluare in favoarea statului, nefiind asadar intrunite conditiile art. 11 din Legea nr. 18/1991, intrucat nu este in discutie reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la un teren preluat de stat fara titlu.
Astfel, conform adresei PMB nr. 1223981/3121/30.04.2014, din totalul de 17,75 ha a fost expropriata cu titlu parcela de 7040 mp, aflata in prezent in folosinta MAI, aspect inregistrat in registrele administrative inca din anul 1952, conform adresei nr. 5898/23.02.1952.
Pe de alta parte, prin sentinta civila nr. 4214/13.03.2009 pronuntata in dosarul nr. ..., Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a dispus obligarea autoritatilor competente sa analizeze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv cea inregistrata sub nr. 799/2000 cu privire la suprafata de 6.999,41 mp, nicidecum cu privire la cele 20-25 ha mentionate de reclamanti. Sub acest aspect se impune ca instanta sa retina si efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat prin raportare la suprafata mentionata in sentinta civila nr. 4214/13.03.2009.
De asemenea, instanta retine ca reclamantii nu au facut dovada ca pentru terenurile mentionate au fost emise titluri de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991.
Emiterea de catre stat, prin autoritatea administrativa competenta, a unor titluri de proprietate ar fi fost de natura sa demonstreze imprejurarea ca stapanirea materiala a bunului nu a mai fost exercitata de catre autorii reclamantilor incepand cu un moment anterior datei de 22 decembrie 1989, ci de catre stat sau de cooperativa agricola de productie, aceasta situatie constituind premisa reconstituirii dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991.
Instanta retine ca nu poate fi vorba nici despre o recunoastere implicita din partea statului, prin organele sale, a imprejurarii ca terenul respectiv a fost detinut de acesta.
Astfel, sunt neintemeiate sustinerile reclamantilor privind faptul ca pentru terenul a carei reconstituire a fost solicitata s-au emis alte titluri de proprietate, fiind ocupat in mod legal de alte persoane.
Aceste afirmatii nu sunt dovedite de niciun mijloc de proba, desi sarcina dovedirii apararilor formulate apartinea reclamantilor.
Dimpotriva, din sustinerile concordante ale partilor, coroborate cu inscrisurile depuse la dosar (in special sub aspectul extraselor de carte funciara), reiese cu evidenta ca terenul a carei reconstituire se solicita nu poate fi identificat pe baza informatiilor prezentate de reclamanti, astfel incat nu se poate stabili situatia juridica actuala a acestuia si daca se afla la dispozitia Subcomisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Sectorului 1.
Invocarea de catre reclamanti a incalcarii dreptului la un proces echitabil prin nesolutionarea cererii intr-un termen rezonabil, conform art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu justifica pronuntarea unei solutii favorabile asupra cererii de reconstituire, in situatia in care dosarul de fond funciar este incomplet, iar documentele depuse atat in procedura administrativa, cat si in cea judiciara, nu permit identificarea terenului.
Totodata, instanta stabileste ca amanarea solutionarii cererii de reconstituire a fost determinata de lipsa de diligenta a persoanelor care au formulat-o, acestia omitand sa indeplineasca chiar si obligatiile simplu de realizat constand in depunerea actelor de stare civila si a certificatelor de mostenitor.
In mod evident, necunoscandu-se amplasamentul actual al terenului presupus a fi fost preluat fara titlu, nu se poate stabili localitatea in care este situat, daca reconstituirea se poate efectua pe acelasi amplasament, daca a facut obiectul altor cereri de constituire sau reconstituire in temeiul legilor fondului funciar.
Sustinerile reclamantilor in sensul ca paratele aveau obligatia de a efectua demersurile pentru identificarea amplasamentului terenului sunt vadit neintemeiate, avand in vedere ca persoanele care au formulat cererea de reconstituire nu au furnizat informatii din care sa rezulte identificarea vechiului amplasament.
Instanta subliniaza ca omisiunea reclamantilor si a autorilor lor de a furniza orice informatii care sa permita stabilirea amplasamentului terenului, impiedica reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia, in orice modalitate, intrucat nu se poate stabili nici macar daca terenul este situat pe raza Sectorului 1 Bucuresti sau daca a facut obiectul altor cereri de reconstituire formulate in temeiul Legii nr. 18/1991.
Prin urmare, desi excede cererii nr. 799/2000, instanta retine ca nu sunt incidente nici dispozitiile art. 27 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991, reclamantii nefacand dovada ca au fost emise titluri de proprietate in mod abuziv altor persoane decat fostii proprietari.
Avand in vedere situatia de fapt stabilita, instanta constata ca cererea de chemare in judecata este vadit neintemeiata, intrucat solicitarea reclamantilor contravine flagrant dispozitiilor Legii nr. 18/1991 si nu s-a facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art. 8 si art. 13 din Legea nr. 18/1991.
In consecinta, retinand ca primul capat de cerere avand ca obiect desfiintarea Hotararii nr. 1539/2015 este neintemeiat, instanta va respinge ca neintemeiate si capetele de cerere accesorii, avand ca obiect obligarea Prefectului Municipiului Bucuresti la eliberarea OrD.lui Prefectului pentru suprafata de 22ha si obligarea Subcomisiei Sectorului 1 Bucuresti sa procedeze la punerea in posesie.
Pentru a decide astfel, instanta a avut in vedere ca aceste operatiuni tehnico-administrative sunt subsecvente emiterii dispozitiei de reconstituire a dreptului de proprietatea asupra terenurilor, iar cererea nr. 799/2000 a fost respinsa, neexistand nicio dispozitie de reconstituire a dreptului de proprietate.
De asemenea, instanta urmeaza a respinge ca neintemeiat si capatul V al cererii de chemare in judecata retinand ca nu s-a facut dovada emiterii titlurilor de proprietate in detrimentul reclamantilor, de natura a afecta integralitatea dreptului acestora de proprietate.
Cu referire la capatul IV al cererii de chemare in judecata, avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, invocata prin intampinare.
Pentru a decide astfel, instanta are in vedere ca, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 s-a dispus infiintarea Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor, entitate distincta de parata din prezenta cauza, desi ambele au in componenta reprezentanti ai acelorasi institutii.
Conform art. 6 din Legea nr. 165/2013 intra in atributiile Comisiei de inventariere obligatia de a intocmi situatia terenurilor agricole care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritoriala, in timp ce, potrivit art. 8 din acelasi act normativ, parata Subcomisia Locala Sector 1 are obligatia de a centraliza cererile de restituire nesolutionate.
In consecinta, finalizarea procesului de inventariere a suprafetelor de teren de pe raza Sectorului 1 si identificarea suprafetelor de teren care pot fi folosite in vederea reconstituirii se numara printre atributiile Comisiei de inventariere, nu ale paratei Subcomisia Locala Sector 1, situatie fata de care instanta retine ca parata Subcomisia Locala Sector 1 nu are calitate procesuala pasiva cu privire la capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile.
Drept urmare, instanta va respinge capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013, formulata in contradictoriu cu parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, ca fiind formulat impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Pentru a da efect exceptiilor solutionate pe parcursul procesului, instanta va respinge cererea formulata in contradictoriu cu parata INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI, respectiv cu paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Prin raportare la prevederile art. 453 C.proc.civ., instanta urmeaza a lua act ca partile isi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR invocata cu privire la capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013.
Respinge capatul de cerere avand ca obiect comunicarea inventarului de terenuri disponibile pentru reconstituire conform Legii nr. 165/2013, formulata in contradictoriu cu parata SUBCOMISIA LOCALA SECTOR 1 A MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu sediul in Bucuresti, b-dul Banu Manta, nr. 9, sector 1, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea formulata in contradictoriu cu parata INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 1, corp B, sector 1, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea formulata in contradictoriu cu paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 1, corp B, sector 1, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii I.G., V.R., M.E., T.I. toti prin mandatar P.A.cu domiciliul in …., C.S.A. cu domiciliul ales la ….., in contradictoriu cu parata COMISIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 1, sector 1, cu privire la celelalte capete de cerere, ca fiind neintemeiata.
Ia act ca partile isi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 07.06.2016.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016