granituire - caracterul neintemeiat al cererii de instituire a unei servituti in raport de existenta a doua cai de acces la drumul public

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 20.10.2011 sub nr. …, reclamanta A.P. a chemat in judecata pe paratul D.G., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna granituirea proprietatilor partilor, stabilindu-se linia de hotar si drumul de servitute, cu obligarea paratului sa desfiinteze constructia (gard) edificata cu nerespectarea distantei legale fata de zidul blocului reclamantului (gard lipit de bloc), fiind incalcata distanta prevazuta de lege, nesocotindu-se servitutea de trecere si accesul la utilitatile de canalizare, gaze, contoarului de consum apa rece, precum si obligarea paratului la cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca proprietatea Asociatiei de Proprietari din ... se invecineaza pe partea din spatele blocului cu proprietatea paratului D.G. de pe str. .... Din anul 1982 si pana in anul 1990 distanta dintre cele doua proprietati a fost de 4 metri, an in care paratul a pretins ca a inchis drumul pentru a nu permite accesul copiilor, dar lasand accesul la utilitati. In acest moment insa, paratul si-a lipit efectiv gardul curtii sale de proprietatea Asociatiei, astfel ca aceasta nu mai are nicio cale de acces, iar toate utilitatile (gaze, canalizare, apa calda si caldura, contoar consum apa rece) au ramas pe terenul paratului.
Reclamanta a mai aratat ca paratul a fost somat in mai multe randuri sa-si mute gardul si sa le permita accesul la utilitati si la un drum de trecere dar, permanent s-a opus, afirmand ca terenul este al sau dar, fara a prezenta acte doveditoare, nici in fata organelor de politie comunitara, nici reprezentantului furnizorului de gaze, nici chiar reprezentantilor Primariei sector 1, fapt ce a adus la amendarea sa.
A sustinut reclamanta ca blocul a intrat in programul de reabilitare termica si dupa finalizarea lucrarilor de la fatada in 20.08.2011 constructorul trebuia sa monteze schelele pe spatele blocului, dar acest lucru nu s-a putut realiza cu toate interventiile, inclusiv ale politiei, paratul refuzand sa-si mute gardul fie si numai pentru montarea schelelor.
Reclamanta a mentionat ca lipsa servitutii de trecere poate provoca situatii foarte grave, deoarece pompierii, smurd, furnizorii de gaze, apa, nu au acces la aceste utilitati. In acest sens, reclamanta a facut demersuri si s-a adresat atat la Consiliul Local sector 1, I.D.G. Politia Comunitara - Biroul Disciplina in Constructii, cat si detasamentului de Pompieri Baneasa, aducandu-le la cunostinta aceasta situatie si in masura competentelor sa ia masurile necesare pana la rezolvarea litigiului, mentionandu-se totodata ca in acest moment lucrarile de reabilitare termica pe spatele blocului au fost sistate.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 560, 612, 617, 619, 621, 622 si 768 C.civ de la 1864.
In sustinerea actiunii au fost depuse, in copie, inscrisuri.
Cererea a fost timbrata cu sumele de 19 lei si 19 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si timbre judiciare in valoare de 0,50 lei.
La data de 18.04.2012, paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala.
Pe cale de intampinare(f.20 vol. I), paratul a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neintemeiata.
In motivarea intampinarii, paratul a aratat ca terenul a fost initial proprietatea numitei S.E., pentru ca apoi mostenitoarea acesteia, P.L. sa il instraineze catre numita M.S., care la randul ei l-a instrainat catre parat prin contractul de vanzare cumparare nr. 1999/29.09.1998. Cu toate ca susnumitul contract de vanzare cumparare dintre parat si M.S. prevede o suprafata de teren de doar 250 mp, din actele de instrainare anterioare ale terenului se poate vedea clar ca suprafata detinuta era de 516 mp. De asemenea, prin Decretul nr. 252/30.06.1979 din teren a fost expropriata o suprafata de aproximativ 100mp. Totodata, prin sentinta civila nr.7876/22.05.2006, s-a admis actiunea in constatare formulata de acesta prin care s-a constatat dobandita o suprafata de teren de 143.86 mp(si astfel s-a corectat greseala din contractul de vanzare-cumparare dintre L.P. si M.S., privitoare la suprafata de teren instrainata).
Paratul a mai aratat ca sustinerile reclamantei sunt nefondate si neprobate. In primul rand, sustinerea ca distanta dintre cele doua proprietati la nivelul anului 1990 era de 4 metri este nereala. Acea distanta este de fapt distanta dintre bloc si casa paratului. De asemenea, sustinerea ca a inchis drumul de acces este lipsita de temei, deoarece proprietarul de la acel moment al terenului nu a inchis niciun drum de acces, ci doar si-a reconstruit o parte din gardul proprietatii, ca urmare a faptului ca suprafata terenul acestuia fusese diminuata prin expropriere si a faptului ca la cererea constructorilor blocului, le lasase acestora un spatiu de trecere.
De asemenea sustinerile conform carora toate utilitatile blocului se afla pe terenul paratului sunt lipsite de temei. Aceste utilitati: apa, gaze, Radet se afla in subsolul blocului asociatiei, impreuna cu contoarele aferente. Daca nu ar fi fost asa, cum se explica faptul ca de la existenta blocului, asociatia de locatari a platit facturile emise de distribuitori de utilitati susmentionati.
Paratul si-a exprimat indignarea fata de afirmatiile nereale ale reclamantului, prin reprezentant M.C., potrivit carora ar fi ocupat abuziv o suprafata de teren si ar fi fost cercetat de cei de la Politia Comunitara. Inainte de a face afirmatii cu caracter denigrator, aceasta reprezentanta a Asociatiei de Propietari trebuie sa faca dovada celor sustinute prin cererea de chemare in judecata.
Pe cale de cerere reconventionala(f.22 vol. I), paratul-reclamant a solicitat instantei sa dispuna granituirea celor doua proprietati conform schitei raportului de expertiza aferent sentintei civile nr. 7876/22.05.2006, punerea in posesie a acestuia asupra diferentei de teren care i se cuvine conform sentintei civile nr. 7876/22.05.2006 si obligarea reclamantului la dezafectarea constructiei ridicate ilegal pe terenul acestuia, respectiv a balconului construit ilegal de M.C..
In motivare, paratul-reclamant a reiterat ca prin contractul de vanzare cumparare nr 1999 din 29.09.1998 a dobandit o suprafata de teren de 250 mp, iar prin sentinta civila nr 7876/22.05.2006 instanta a constatat dreptul sau de proprietate asupra inca 143.66 mp alaturati terenului sau, asa cum se observa si din schita raportului de expertiza atasat sentintei. Prin incheierea nr. 997827/17.09.2007 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara sector 1, i s-a admis cererea de intabulare a terenul proprietate personala in suprafata de 393.66 mp. Paratul-reclamant a mai aratat ca, in cursul anului 2006, cand am incercat sa edifice un nou gard, care sa delimiteze suprafata de teren castigata prin sentinta civila nr 7876/22.05.2006, numita M.C., administratorul Asociatiei de propietari, a daramat gardul.
In drept, cererea reconventionala nu a fost intemeiata.
Paratul a depus la dosar inscrisuri in fotocopie.
Cererea reconventionala a fost timbrata cu sumele de 19 lei, 8 lei si 11 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si timbre judiciare in valoare de 0,60 lei.
La data de 13.06.2012, reclamanta a depus la dosar cerere prin care a solicitat intregirea cadrului procesual pasiv(f.52 vol. I),  in sensul ca intelege sa cheme in judecata si pe S.D., sotia paratului-reclamant D.G., intrucat dupa depunerea actelor de catre acesta a aflat din contractul de vanzare-cumparare nr. 1999/29.09.1998 ca S.D. este coproprietara cu D.G. a imobilului din ....
La termenul de judecata din data de 13.06.2012, instanta a luat act de cererea modificatoare formulata de reclamanta si a dispus introducerea in cauza, in calitate de parata a numitei S.D..
La data de 13.06.2012, reclamanta a formulat raspuns la intampinare si intampinare la cererea reconventionala(f.54 vol. I), prin care a aratat ca paratul - reclamant afirma ca pe terenul sau nu s-ar afla utilitati ce apartin reclamantei-parate, cand de fapt tevile de apa calda si rece se prelungesc pe terenul acestuia, iar teava de gaze este in pamant tot pe acest teren pe care paratul il revendica, iar aceste utilitati se pot observa in schita de amplasament si delimitare a imobilului teren si constructie din str. ....
 Reclamanta a mai aratat ca nu se poate discuta ca expertiza paratilor-reclamanti efectuata in actiunea de uzucapiune sa fie omologata in aceasta cauza, avand cu totul alt obiect, iar din acea expertiza nu rezulta clar suprafata de teren ce apartine paratului-reclamant in raport cu vecinatatile.
Reclamanta a sustinut ca afirmatiile ca administratorul blocului si-a edificat o constructie(balcon), ocupand o suprafata de teren, sunt inexacte, intrucat balconul s-a construit avand aprobari si nu a ocupat terenul, fiind pe aliniamentul blocului. In plus, a invederat instantei ca acest litigiu este intre reclamanta - parata asociatia de locatari cu sediul in ..., sector 1 si paratii-reclamanti D.G. si D.S. si nu intre acestia si administratorul asociatiei.
La data de 10.10.2012, paratii-reclamanti D. au depus la dosar cerere prin care au solicitat introducerea in cauza a numitei M.C., in calitate de intervenient, cu care inteleg sa se judece cu privire la capetele II si III din cererea reconventionala, precizandu-se totodata ca parata D.S. achieseaza la cererea reconventionala formulata in cauza(f.75 vol. I).
La termenul de judecata din data de 10.10.2012, instanta a luat act de cererea modificatoare formulata de paratii-reclamanti si a dispus introducerea in cauza a numitei M.V.C., in calitate de intervenient.
La data de 05.12.2012, paratii-reclamanti au depus la dosar cerere precizatoare a cererii reconventionale(f.98 vol. I),  prin care au aratat ca suprafata de teren revendicata este de 0,9 mp.
Ulterior, paratii-reclamanti au formulat cerere prin care au aratat ca inteleg sa cheme in judecata, in ceea ce priveste cererea reconventionala, si pe numitul M.F., sotul  intervenientei M.V.C.(f.216 vol. I).
La termenul de judecata din data de 11.09.2013, instanta a luat act de cererea de intregire a cadrului procesual pasiv al cererii reconventionale prin introducerea in cauza a numitului M.F.G. si a dispus citarea in cauza a acestuia, in calitate de intervenient.
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri, pentru reclamanta si intervenienta proba cu interogatoriul paratilor, pentru parati proba cu interogatoriul reclamantei si intervenientei, pentru reclamanta si parati proba cu expertiza tehnica specialitatea topografie.
La data de 03.04.2013, reclamanta a depus la dosar raspunsurile la interogatoriul propus de parati(f.127 vol.I), iar la termenul de judecata din data de 29.05.2013 au fost administrate interogatoriile paratilor si intervenientei, raspunsurile acestora fiind consemnate in scris si atasate la dosarul cauzei(f. 149-156 vol.I).
La data de 01.04.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de dna expert D.M.(f. 118-122 vol. I), iar la 22.10.2013 si 03.12.2013 expertul a depus raspunsuri la obiectiune formulate de parti(f. 213, f. 219 vol. I).
La termenul de judecata din 22.01.2014, in vederea aflarii adevarului si pentru clarificarea situatiei de fapt, instanta, nefiind pe deplin lamurita, a dispus efectuarea unei noi expertize topografice.
La data de 15.04.2014, a fost depus la dosar raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de dl. expert topo N.I.(f.237-241 vol. I), ulterior fiind depuse de catre expert raspunsuri la obiectiunile formulate de parti si de instanta(f. 314 vol. I, f. 118 vol. II, f. 134 vol. II, f. 78 vol. V).
Instanta a dispus atasarea dosarului nr. … al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti avand ca obiect actiunea in constatare.
Analizand probatoriul administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 252/30.06.1979 au fost expropriate si trecute in proprietatea statului mai multe imobile din Bucuresti, printre care si imobilul din str. ..., la pozitia 226 din anexa la decret fiind inscrisi M.I., M.S. cu 128 mp constructii si P.L. cu teren expropriat in suprafata de 512 mp(f. 52 din dosarul nr. ... al Jud. Sect. 1).
Ulterior masurii de expropriere, in anii 1980-1981, a fost edificat blocul de locuinte bl. ..., avand trei scari, caruia i s-a atribuit adresa postala ....
Prin sentinta civila nr. 2425/28.05.1991 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr.  …, ramasa definitiva prin nerecurare(f.25 vol. I), instanta a admis actiunea formulata de reclamanta M.S. in contradictoriu cu parata P.L. si, in temeiul art. 12 din Decretul nr. 144/1958, a pronuntat o hotarare care tine loc de act autentic de vanzare-cumparare pentru suprafata de 250 mp teren situat in str. ..., constatand totodata, in temeiul art. 488 si urm. C.civ., ca reclamanta este proprietara a constructiei compusa din 4 camere si dependinte, parter si etaj, situata pe terenul mai sus mentionat.
Potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat de BNP G.C.M.(f. 28 vol. I), numita M.S. a vandut paratilor-reclamanti D.G. si D.S., imobilul situat in Bucuresti, str. ..., compus din teren in suprafata de 250 mp si constructia existenta pe acesta, mobil dobandit in baza sentintei civile nr. 2425/28.05.1991 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Prin sentinta civila nr. 7876/22.05.2006 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. …., astfel cum a fost modificata in recurs prin decizia nr. 2001/23.11.2006 a Tribunalului Bucuresti(f.29-37 vol. I), instanta a admis actiunea formulata de reclamantii D.G. si D.S. in contradictoriu cu parata M.S. si a constatat ca reclamantii au dobandit prin uzucapiune  dreptul de proprietate asupra unei teren in suprafata de 143,66 mp, indicat in anexa I a raportului de expertiza efectuat in cauza respectiva.
Prin incheierea nr. 997827/17.09.2007 emisa de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara sector 1(f.38-42 vol. I), s-a dispus intabularea in favoarea paratilor-reclamanti D.G. si D.S. a dreptului de proprietate asupra imobilului-teren in suprafata de 393,66 mp situat in Bucuresti, str. ..., precum si asupra imobilului-constructie de la aceeasi adresa.
In prezenta cauza, prin actiunea principala, reclamanta A.P. a solicitat granituirea terenului aferent bl. ... din ... si a terenului paratiilor D.G. si D.S. situat in Bucuresti, Str. ..., instituirea unei servituti de trecere pe terenul paratilor pentru accesul la utilitatile de canalizare, gaze, apa rece si obligarea paratilor sa desfiinteze constructia (gard) edificata cu nerespectarea distantei legale fata de zidul blocului.
Cu caracter prealabil, in ceea ce priveste legea aplicabila, instanta retine ca in cauza sunt incidente disp. art. 6 alin. 6 NCC potrivit carora dispozitiile legii noi sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia daca ele deriva din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Actiunea in granituire, reglementata de art. 560 C.civ., este actiunea reala prin care proprietarul unui teren solicita, in contradictoriu cu vecinul sau, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.
Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila prin decizia nr. 1330 din 5 mai 1995 a statuat ca, in principiu granituirea reprezinta o operatie de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati vecine. Granituirea este actiunea exercitata cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa il urmeze hotarul, iar granituirea se poate dispune atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exterioare exista, dar sunt contestate de parti.
Totodata este necesar ca o granituire dispusa prin hotarare judecatoreasca sa rezolve contestatiile si pretentiile partilor cu caracter revendicativ, dar sa tina seama si de transformarile produse in configuratia terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile, pentru a se asigura o folosinta utila a proprietatilor.
In conformitate cu dispozitiile art. 2 lit. i din Legea nr. 114/1996, condominiul  este imobilul format din teren cu una sau mai multe constructii, dintre care unele proprietati sunt comune, iar restul sunt proprietati individuale, pentru care se intocmesc o carte funciara colectiva si cate o carte funciara individuala pentru fiecare unitate individuala aflata in proprietate exclusiva, care poate fi reprezentata de locuinte si spatii cu alta destinatie, dupa caz. Constituie condominiu un corp de cladire multietajat sau, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna, fiecare tronson cu una sau mai multe scari din cadrul acestuia, ori un ansamblu rezidential format din locuinte si constructii cu alta destinatie, individuale, amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care proprietatile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comuna fortata si perpetua.
In blocul ... din ..., exista mai multe apartamente si prin urmare, ii sunt aplicabile, in privinta exploatarii, dispozitiile cuprinse in Legea nr. 114/1996.
In ceea ce priveste calitatea procesuala activa a reclamantei A.P., se retine ca disp. art. 34 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 prevad ca sunt in sarcina asociatiei de proprietari administrarea, intretinerea, investitiile si reparatiile asupra proprietatii comune.
Din raportul de expertiza efectuat in cauza de expertul N.I. si din raspunsul expertului la obiectiuni(f.314 vol. I), instanta retine ca amprenta la sol a blocului ... este de 715,96 mp, suprafata care include atat terenul aflat sub constructia-bloc de locuinte, cat si trotuarul de protectie a blocului.
Conform anexei nr. 4 la Hotararea Consiliului de Ministri nr. 880/1973 pentru stabilirea masurilor de executare a dispozitiilor Legii nr. 4/1973, in mediul urban, in ansamblurile de  cladiri parter si etaj cu mai mult de doua apartamente se atribuie in folosinta suprafata construita la sol plus suprafata trotuarului de protectie.
Fata de dispozitiile legale mai sus mentionate, sunt neintemeiate sustinerile paratilor potrivit carora A.P. nu a facut dovada dreptului de proprietate pentru cei 715,96 mp, fiind lipsit de relevanta ca din insumarea suprafetelor de teren inscrise in actele de proprietate ale titularilor de apartamente din bloc rezulta doar 475,75 mp, atata timp cat normativele in vigoare la data edificarii blocului prevedeau in mod clar ca trotuarul de protectie face parte din suprafata de teren aferenta blocului.
In acest sens, se constata ca in planul topografic scara 1:2000 din 1986 si in planul topografic scara 1:500 din 1987(f.268-271 vol. 1) este evidentiat trotuarul de protectie pentru bl. ... din ....
Instanta apreciaza neintemeiat capatul de cerere reconventional prin care paratii-reclamanti au solicitat sa se stabileasca linia de demarcatie intre terenurile partilor conform schitei din raportul de expertiza efectuat in dosarul nr.  …, schita ce a fost avuta in vedere la pronuntarea sentintei civile nr. 7876/22.05.2006 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Paratii-reclamanti au invocat in favoarea acestora efectul pozitiv al sentintei civile nr. 7876/22.05.2006 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, respectiv constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unei diferente de teren in suprafata de 143,66 mp, in plus fata de cei 250 mp mentionati in contratul de vanzare-cumparare incheiat cu M.S., insa reclamanta A.P. nu a fost parte in dosarul in care s-a pronuntat  sentinta civila nr. 7876/22.05.2006, astfel incat aceasta sentinta nu ii este opozabila decat pana la proba contrara.
Or, in prezenta cauza, din plansele foto depuse la dosar(f.159-199 vol.I) coroborate cu raspunsul paratului D.G. la intrebarile 3 si 5 din interogatoriul propus de reclamanta, instanta retine ca, chiar daca in prezent peretele blocului se afla in curtea paratilor, existand un gard de lemn care nu permite accesul pe trotuarul de protectie a blocului decat pana la intrarea din spatele a scarii A, teava de gaz situata pe peretele blocului continua dincolo de aceasta ingradire, pana la terminatia blocului, spre str. ... si aceasta teava se termina in pamant in curtea imprejmuita de parati, iar pana in anul 2011 pe bloc exista un regulator de gaze. In aceste conditii, instanta apreciaza credibile sustinerile reclamantei si intervenientei potrivit carora, abia in anul 2011 paratii au ingradit accesul Asociatiei de proprietari la trotuarul de protectie care permitea accesul la conducta de gaze si la contorul de gaze montate pe bloc.
Astfel fiind, nu se poate retine ca la momentul pronuntarii sentintei civile nr. 7876/22.05.2006 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, D.G. si D.S. ar fi exercitat o posesie exclusiva sub nume de proprietar asupra terenului aferent trotuarului de protectie a blocului, care sa fi putut conduce la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv prin uzucapiune.
De altfel, analizand actele din dosarul nr. ... al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, se constata ca in acel dosar a existat schita emisa de Primaria Sectorului 1(f.48) in care s-a evidentia o suprafata de teren de 100,01 mp care a fost expropriata tocmai pentru a se asigura o zona de protectie cu o latime de 4 m fata de blocul ..., insa atunci cand s-a intocmit anexa I  la raportul de expertiza efectuat in cauza respectiva(f.68), s-a masurat terenul pana la peretele blocului, fara a se mai tine seama de trotuarul de protectie.
De altfel, D.G. si D.S. au devenit proprietari asupra imobilului din str. ... ... abia in 1998, astfel incat acestia nu erau in masura sa cunoasca linia de hotar care a existat intre proprietati in urma decretului de expropriere, parata D.S. recunoscand la intrebarea nr. 7 din interogatoriul propus de reclamanta ca gardul existent in anii 1980 a fost mutat de fostul proprietar la solicitarea celor care au construit blocul, dar a sustinut ca, ulterior, cel de la care au cumparat acestia terenul a adus gardul pe vechiul amplasament.
Instanta apreciaza ca preluarea terenului de catre stat in temeiul Decretului nr. 252/30.06.1979 a fost legala, autoarea paratilor pierzandu-si calitatea de proprietar ca urmare a exproprierii, iar paratii nu puteau sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenului afectat de trotuarul de protectie a blocului, de vreme ce suprafata de teren de 100,01 mp a fost expropriata tocmai pentru a se asigura zona de protectie a blocului, impusa de normativele in vigoare la acel moment.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca nu exista niciun temei pentru care paratii-reclamanti D. sa fie indreptatiti sa stapaneasca suprafata de teren aferenta trotuarului de protectie a blocului, in detrimentul reclamantei A.P., care s-ar vedea astfel in situatia de a nu avea acces la gurile de vizitare si la conducta de gaze montate pe peretele blocului.
Pentru aceste considerente, instanta va stabili linia de hotar dintre imobilul situat in ….. ..., sector 1 si imobilul situat in Bucuresti, str. ..., pe aliniamentul 22-33-34-78-77-94-76-95-75, reprezentat in planul de situatie scara 1:200, anexa 1 la raspunsul la obiectiunile partilor privind raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in  cauza de expertul tehnic N.I..
Ca urmare a solutiei pronuntate asupra cererii de granituire, instanta va obliga paratii sa desfiinteze gardul de lemn, edificat intre punctele 34 - 59 reprezentat in planul de situatie mai sus mentionat, apreciind ca mentinerea acestuia reprezinta o incalcare a dreptului de folosinta a reclamantei A.P. asupra terenului aferent trotuarului de protectie a blocului.
Referitor la cererea reclamantei privind instituirea unui drum de servitute asupra terenului proprietatea paratilor, instanta retine ca prevederile art. 617 NCC reglementeaza dreptul de trecere al proprietarului fondului care nu are acces la calea publica, ceea ce corespunde servitutii legale de trecere, reglementata de art. 616 C.civ. de la 1864.
Prin „cale publica” se intelege drumul deschis circulatiei publice, prevazut de art. 4 lit. a) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, respectiv orice drum public, precum si orice drum de utilitate privata care asigura, de regula, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor si pietonilor.
Din plansele foto depuse la filele 310-311 vol. I, se constata ca proprietarii apartamentelor din bl. ... au acest pietonal si auto atat din str. …., cat si din str. ....
Coroborand continutul adreselor comunicate de ….(f. 291-303 vol. I), cu raspunsul expertului N.I. la obiectiuni (f. 314-318 vol. I), instanta retine ca terenul paratilor este strabatut de doua trasee de cabluri electrice si de doua trasee de canalizare care deservesc blocul de locuinte. Insa, retele electrice si de canalizare mentionate nu se afla in proprietatea reclamantei, ci in proprietate publica.
Potrivit art. 12 alin. 2 din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, ”asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata a altor persoane fizice ori juridice si asupra activitatilor desfasurate de persoane fizice sau juridice in vecinatatea capacitatii energetice se instituie limitari ale dreptului de proprietate in favoarea titularilor autorizatiilor de infiintare si de licente care beneficiaza de:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii, relocarii, retehnologizarii sau desfiintarii capacitatii energetice, obiect al autorizatiei;
b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii, obiect al autorizatiei de infiintare, pentru reviziile, reparatiile si interventiile necesare;
c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea/desfiintarea de retele electrice sau alte echipamente aferente capacitatii energetice si pentru acces la locul de amplasare a acestora, in conditiile legii(…)”.
Dispozitiile art. 14 alin. 3 din acelasi act normativ prevad ca dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii energetice se intinde pe toata durata functionarii capacitatii, iar exercitarea lui se face ori de cate ori este necesar pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii(…). Servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde dreptul de acces si de executare a lucrarilor la locul de amplasare a capacitatilor energetice cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii si avarii(art. 14 alin. 6).
De asemenea, potrivit art. 109 din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, asupra terenurilor si altor bunuri proprietate publica sau proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice, precum si asupra activitatilor desfasurate de persoane fizice sau juridice in vecinatatea capacitatilor, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiaza, in conditiile legii, pe durata lucrarilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare, respectiv de exploatare si de intretinere a capacitatilor respective, de urmatoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare in vederea realizarii, reabilitarii sau modernizarii obiectivelor/sistemelor;
b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii prin efectuarea reviziilor, reparatiilor si a interventiilor necesare;
c) dreptul de servitute legala de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, de conducte, de linii sau de alte echipamente aferente obiectivelor/sistemelor si pentru accesul la locul de amplasare a acestora(…).
Dispozitiile art. 112 din acelasi act normativ prevad „Servitutea legala de trecere subterana, de suprafata sau aeriana cuprinde dreptul la instalare de retele, de conducte, linii, stalpi si de alte echipamente aferente capacitatii, precum si accesul la locul de amplasare a acestora pentru interventii, intretinere, reparatii, revizii, modificari si exploatare, conform prevederilor legale in vigoare.”
Pe cale de consecinta, constatand ca reclamanta are doua drumuri de acces la calea publica, nefiind indeplinite conditiile art. 617 N.C.C., retinand totodata ca societatile care administreaza retelele de energie electrica si de gaze naturale beneficiaza de servitutea legala, in conditiile prevazute de Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, instanta apreciaza neintemeiata cererea reclamantei privind instituirea unui drum de servitute asupra terenului proprietatea paratilor.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, se retine ca propunerea de granituire formulata de paratii-reclamanti prin capatul I a fost apreciata de instanta ca neintemeiata, pentru argumentele expuse mai sus cu ocazia solutionarii cererii de granituire formulate de reclamanta.
Referitor la capetele II si III din cererea reconventionala, prin care paratii-reclamanti au revendicat de la reclamanta A.P. suprafete de teren, respectiv de la intervenientii M.V.C. si  M.F.G. suprafata de teren pe care acestia au edificat un balcon la parterul blocului, solicitand totodata ca intervenientii sa dezafecteze balconul, sustinand ca acesta a fost construit ilegal pe terenul paratilor, instanta retine urmatoarele:
Din planul de situatie atasat de expertul tehnic N.I. raspunsului la obiectiuni(f.78-82 vol. V) rezulta ca suprafetele de teren stapanite de reclamanta si suprafata de teren pe care s-a edificat balconul intervenientilor corespund trotuarului de protectie a blocului.
 In aceste conditii, avand in vedere linia de hotar care a urmeaza a fi stabilita intre terenurile partilor, se constata ca reclamanta si intervenientii nu ocupa teren din proprietatea  paratilor-reclamanti, astfel incat capatul de cerere reconventional avand ca obiect revendicare este neintemeiat.
Cererea paratilor-reclamanti privind dezafectarea balconului construit de intervenientii M. este, de asemenea, neintemeiata, intrucat din plansele foto  depuse la dosar si din constatarile expertului N.I. reiese ca balconul respectiv a fost edificat la parterul blocului, pe trotuarul de protectie, pe acelasi aliniament cu balcoanele de la etajele blocului, in cursul prezentului proces fiind eliberata si autorizatia de construire nr. 206/21/M/10798/16.05.2013(f. 139 vol. I), prin care Primaria Sectorului 1 Bucuresti a autorizat executarea lucrarilor de construire de catre M.V.C. si  M.F.G. pentru intrarea in legalitate prin executarea unui balcon la parterul imobilului.
Fata de considerente expuse, instanta va admite, in parte, actiunea principala, va stabili linia de hotar dintre imobilul situat in …. ..., sector 1 si imobilul situat in Bucuresti, str. ..., pe aliniamentul 22-33-34-78-77-94-76-95-75, reprezentat in planul de situatie scara 1:200, anexa 1 la raspunsul la obiectiunile partilor privind raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in  cauza de expertul tehnic N.I. si va obliga paratii la desfiintarea gardului edificat intre punctele 34 - 59 reprezentat in planul de situatie mai sus mentionat, urmand a respinge capatul de cerere avand ca obiect servitutea de trecere si cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti D.G. si D.S., ca neintemeiate.
Avand in vedere solutiile care urmeaza a fi pronuntate in cauza, instanta va obliga paratii, aflati in culpa procesuala, sa plateasca reclamantei suma de 7.219 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in 19 lei taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor admise, 4.200 lei onorarii experti(conform chitantelor depuse la filele 124, 126, 246, 247 vol. I si 84, 85 vol. V) si 3.000 lei onorariu de avocat(redus fata de onorariul de 5.700 lei achitat conform chitantei la fila 86 vol. V, in raport de masura in care cererea de chemare in judecata a fost apreciata intemeiata), fara a se acorda cu titlu de cheltuieli de judecata costurile suportate de reclamanta pentru intocmirea documentatiei cadastrale si pentru copia cartii tehnice a blocului, intrucat aceste documente nu au fost concludente si utile solutionarii cauzei.
Pentru aceleasi motive, instanta va obliga paratii-reclamanti sa plateasca intervenientilor suma de 1.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in 400 lei onorariu expert(conform chitantei de la fila 249 vol. I) si 1.400 lei onorariu avocat(conform chitantei la fila 87 vol. V) si va respinge ca neintemeiata cererea paratilor-reclamanti de obligare a reclamantei si intervenientilor la plata cheltuielilor de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite, in parte, actiunea privind pe reclamant A.P. - ….. ..., intervenienti M.V.C. si  M.F.G., ambii  cu domiciliul in …., pe paratii D.G. si D.S., ambii cu domiciliul in …..
Stabileste linia de hotar dintre imobilul situat in Bucuresti, str. …. ..., sector 1 si imobilul situat in Bucuresti, str. ..., pe aliniamentul 22-33-34-78-77-94-76-95-75, reprezentat in planul de situatie scara 1:200, anexa 1 la raspunsul la obiectiunile partilor privind raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in  cauza de expertul tehnic N.I..
Obliga paratii la desfiintarea gardului edificat intre punctele 34 - 59 reprezentat in planul de situatie mai sus mentionat.
Respinge capatul de cerere avand ca obiect servitutea de trecere, ca neintemeiat.
Respinge cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti D.G. si D.S., ca neintemeiata.
Obliga paratii sa plateasca reclamantei suma de 7.219 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Obliga paratii-reclamanti sa plateasca intervenientilor suma de 1.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Respinge cererea paratilor privind plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 17.02.2016.