exercitarea autoritatii parintesti

                                                         ROMANIA
JUDECATORIA ONESTI
JUDETUL BACAU

DOSAR NR. 165/270/2013                                 – exercitarea autorit. parintesti-          
Din 14.01.2013
                                                SENTINTA CIVILA NR. 1350
Sedinta publica din  30.04.2013
Instanta constituita din:
PRESEDINTE:
GREFIER:

      Pe rol  fiind pronuntarea din data de  30.04.2013,  in cauza civila privind pe reclamantul ----,  in contradictoriu cu parata ---- , avand ca obiect exercitarea  autoritatii parintesti..
     Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 25.04.2013, fiind consemnate in incheierea din aceeasi data,  parte integranta din prezenta sentinta cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a se depune la  dosar concluzii scrise,  a amanat pronuntarea la data de 30.04.2013.
      
INSTANTA
-deliberand-

     Asupra cererilor de fata, constata urmatoarele:
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Onesti la data de 14.01.2013 sub nr. 165/270/2013, reclamantul --- a chemat in judecata pe parata ---  solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
1. exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei ----, nascuta la data de 06.02.2012 in comun de ambii parinti;
2.  stabilirea domiciliului minorei la reclamant, respectiv in ---
3. obligarea paratei la plata pensiei de intretinere in raport cu veniturile pe care aceasta le realizeaza la ---
     In motivarea cererii reclamantul a aratat ca a fost in relatii de concubinaj cu parata timp de 1 an si jumatate, din relatia lor nascandu-se minora --- la data de 06.02.2012. In toata perioada concubinajului au locuit la domiciliul parintilor reclamantului care i-au sprijinit material. Parata este o fire extrem de nervoasa, stare care s-a agravat o data cu sarcina, motiv pentru care aceasta a fost nevoita sa efectueze numeroase controale medicale neurologice. Dupa nastere, parata  a continuat cu acelasi comportament iar in seara zilei de 20.12.2012, spre seara, a auzit copilul plangand si cand s-a dus sa vada ce se intampla a gasit-o pe parata trantind copilul in pat si tipand sa taca. Minora era foarte speriata si cand a vrut sa o ia in brate, parata a inceput sa il loveasca, moment in care a fost chemat tatal paratei care a incercat sa o linisteasca. A doua zi, parata a parasit locuinta reclamantului, minora ramanand in grija reclamantului si  a parintilor acestuia unde se afla si in prezent. Parata  nu a venit sa o viziteze desi locuieste la cateva case distanta.
     In drept s-au invocat dispozitiile art. 505 alin. 2, art. 400, art. 402 Cod civil.
     In sustinerea cererii au fost depus copiile urmatoarelor inscrisuri: certificatul de nastere al minorei, adrese, declaratii extrajudiciare. De asemenea, a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul paratei si proba testimoniala, probe admise de instanta la data de 14.03.2013.
     Prin intampinarea si cererea reconventionala depusa la dosar la data de 28.02.2013, parata --- a solicitat admiterea in parte a cererii reclamantului numai cu privire la exercitarea autoritatii parintesti ce urmeaza a se realiza in comun de ambii parinti iar sub aspect reconventional a solicitat stabilirea locuintei minorei --- la domiciliul sau din com. ---, cu obligarea reclamantului la plata unei pensii de intretinere lunare fata de minora.
     In motivarea cererii s-a aratat ca reclamantul este manipulat de parintii sai care nu au fost de acord cu relatia lor si au fost extrem de revoltati de faptul ca a ramas insarcinata. Astfel, de cand s-au mutat in gospodaria parintilor reclamantului, traiul lor a fost perturbat de amestecul mamei reclamantului care a reusit pana la urma sa il indeparteze pe acesta de ea. De la nasterea fetitei si pana la momentul in care s-a angajat (noiembrie 2012) numai ea s-a ocupat de cresterea si ingrijirea minorei, reclamantul neavand nicio implicare. Practic de la un asemenea aspect s-a iscat conflictul la despartire intrucat l-a rugat pe reclamant sa stea cateva ore cu fetita ca ea sa se odihneasca intrucat era dupa schimbul 3 dar acesta a spus ca trebuie sa mearga la meci cu prietenii. In discutie au intervenit parintii reclamantului care au amplificat starea de tensiune, l-au chemat pe tatal ei, au continuat scandalul, au deschis usa si au dat-o afara fara fetita. A doua zi nu au mai primit-o, au refuzat sa ii permita sa se apropie de copil si nu i-au dat nimic din bunurile personale. A discutat cu reclamantul care i-a spus sa aiba rabdare pentru ca vrea ca ei trei sa fie o familie si spera sa ii convinga si pe parintii lui dar ulterior a fost chemata in judecata in prezenta cauza.
     In drept  a invocat dispozitiile art. 115-118 Cod proc.civila, precum si art. 505 al. 2, 496 al. 3, si 499 al. 4 coroborat cu art. 529 si urm. Noul Cod civil.
     In sustinerea cererii a depus adeverinte medicale, adeverinte de munca, si ancheta sociala nr. 1360/27.03.2013. Totodata, a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul reclamantului si proba testimoniala, probe admise de instanta la data de 14.03.2013.
     In cauza a fost atasat dosarul nr. 855/270/2013 si s-au efectuat anchetele sociale la domiciliul ambelor parti.
     Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
     In fapt, partile au avut o relatie de concubinaj iar la data de 06.02.2012  s-a nascut minora acestora ---
     La interogatoriul luat paratei la solicitarea reclamantului, aceasta a declarat ca a ingrijit minora de cand s-a nascut si pana la 10 luni cand s-a angajat fiind ajutata de mama reclamantului iar dupa aceasta data, mama reclamantului avea grija de minora cat timp era la serviciu. De asemenea, parata a mai declarat ca in prezent locuieste in casa parinteasca impreuna cu parintii, cele doua surori si o matusa bolnava psihic insa in timpul cat va fi plecata la serviciu, minora va ramane in grija mamei ei.
     Reclamantul, la interogatoriul administrat la propunerea paratei, a declarat ca parata a stat aproape tot timpul cu minora pana la momentul cand   s-a angajat, ca lucreaza in trei schimburi la serviciu si face naveta la Onesti si  ca a solicitat o noua ancheta sociala la domiciliul paratei.
     Din referatul de ancheta sociala efectuat la domiciliul reclamantului  rezulta ca  membrii familiei reclamantului sunt cunoscuti ca oameni linistiti si gospodari, ca acestia manifesta multa grija fata de minora, ca tatal este preocupat sa aiba un venit astfel ca fiind angajat acorda putin timp activitatilor recreative si de ingrijire a copilului fiind suplinit in aceste activitati de parintii sai, ca parata ii reprosa ca avea relatii extraconjugale, devenea extrem de nervoasa avand manifestari necontrolate, crize de isterie care au culminat in cursul lunii decembrie cand parata a venit de la serviciu din schimbul de noapte, i-a spus reclamantului sa aiba grija de fetita ca ea este obosita si vrea sa doarma dar reclamantul i-a spus ca are altceva de facut, concubina sa avand iar o criza de isterie mai puternica, parintii reclamantului au incercat sa o linisteasca si de teama sa nu loveasca copilul l-au chemat pe tatal paratei cu care au ajuns la o intelegere ca doamna Radu sa locuiasca o perioada la familia ei, sa se linisteasca, fara minora. De asemenea, s-a mai aratat ca reclamantul e constient ca minora are nevoie de afectiunea mamei dar avand in vedere comportamentul ei ii este teama sa o lase singura cu copilul.
     Din referatul de ancheta sociala efectuat la domiciliul paratei a rezultat ca membrii familiei paratei sunt cunoscuti ca oameni linistiti, este compusa din 6 persoane (inclusiv parata), ca minora a beneficiat de multa afectiune,  dragoste si atentie speciala din partea mamei, ca locuinta familiei este dotata si mobilata modest, ca in luna decembrie a avut loc o cearta mai puternica intre parti intrucat   l-a rugat pe reclamant sa aiba grija de fetita pentru ca era foarte obosita dupa schimbul de noapte dar acesta i-a spus ca nu poate intrucat trebuie sa plece la fotbal cu prietenii. Atunci a avut o criza de nervi dar fata de concubin si nu fata de copil, au intervenit parintii reclamantului, a fost chemat tatal paratei si au convenit ca parata sa plece la familia ei, copilul sa ramana la familia Stefan dar in aceasta perioada sa-si viziteze copilul. Nu a putut sa-si viziteze copilul intrucat a gasit poarta inchisa iar membrii familiei Stefan si-au schimbat numerele de telefon.
     Martorii propusi de reclamant au declarat ca parata a stat cu minora de cand s-a nascut si pana in noiembrie anul trecut fiind ajutata de mama reclamantului, ca nu au asistat la acte de violenta ale paratei fata de minora ci la schimbari bruste de comportament ale acesteia, ca reclamantul lucreaza in ture si il mai ajuta si pe tatal sau in gospodarie dar cand are timp se ocupa si de minora, ca parintii  paratei consuma bauturi alcoolice insa familia reclamantului este cunoscuta ca o familie decenta, normala si linistita spre deosebire de cea a paratei care este o familie cu probleme si care fac scandal.
     Martora propusa de parata a declarat ca locuinta in care locuieste parata impreuna cu minora este curata, calduroasa, ca relatia dintre minora si parata este ok si ca ambele familii sunt de oameni gospodari.
     La data de 27.03.2013 a mai fost efectuata o ancheta sociala la cererea reclamantului al carei referat a fost depus la dosar de catre parata in care se arata ca parata a fost vizitata de Colectivul de sprijin al Autoritatii Tutelare si pentru Asistenta Sociala constatandu-se ca locuinta unse se afla minora este modesta dar curat intretinuta, ca minora este bine ingrijita din punct de vedere al igienei personale si a hainelor cu care este imbracata, ca nu prezinta urme de violenta, ca exista mancare gatita pentru minora si ca aceasta se afla in tratament pentru vindecarea unei afectiuni respiratorii.
     In cauza a fost atasat dosarul nr. 855/270/2013 avand ca obiect stabilirea locuintei minorei --- la domiciliul mamei pe calea ordonantei presedintiale. Prin sentinta civila nr. 589/19.02.2013 pronuntata de Judecatoria Onesti a fost respinsa cererea reclamantei retinandu-se ca nu s-a dovedit conditia urgentei. Ulterior, prin decizia nr. 316/2013 a Tribunalului Bacau a fost admis recursul reclamantei, modificata in tot sentinta recurata  si  admisa actiunea fiind stabilit provizoriu domiciliul minorei la mama reclamanta pana la solutionarea irevocabila a fondului litigiului din dosarul nr. 165/270/2012 al Judecatoriei Onesti.
     La dosar au mai fost depuse, in scris, declaratii ale unor persoane care locuiesc in satul ---, deci in acelasi sat cu partile dar acestea nu vor fi luate in considerare avand in vedere ca proba testimoniala trebuie administrata nemijlocit si direct de catre instanta, potrivit art. 169 coroborat cu art. 186 Cod proc. civila.
     In drept, potrivit art. 505 alin. 1 Cod civil, „in cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc”.
     De asemenea, potrivit art. 487 Cod civil, „parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia”.
     Intrucat ambele parti au solicitat ca exercitarea autoritatii parintesti sa se realizeze de ambii parinti in comun si nu au rezultat din probele administrate indicii potrivit carora interesul minorei sa determine exercitarea acesteia doar de catre un parinte, instanta va dispune ca autoritatea parinteasca pentru  minora, sa fie exercitata in comun de catre ambii parinti
     Referitor la locuinta minorei, potrivit art. 496 C.civ., regula stabilita de legiuitor este in sensul ca locuinta copilului minor va fi la parintii sai sau la unul din parinti, potrivit acordului dintre acestia,  numai in caz de neintelegere aceasta urmand a fi stabilita de instanta de tutela, in baza probelor administrate: „Copilul minor locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului. In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani”.
     In cauza, ambii parinti doresc stabilirea locuintei minorei la domiciliul lor astfel ca instanta urmeaza a analiza, in raport de probele administrate, atat conditiile pe care acestia le pot oferi cat si relatia parinte-copil.
     Este evident ca institutia fundamentala prin care se realizeaza protectia si dezvoltarea copilului este familia in cadrul careia tatal si mama copilului sunt protectorii sai naturali. Acestia trebuie sa isi asume, in mod prioritar, functia de protectie a minorului date fiind proximitatea legaturilor de sange, precum si legaturile de afectiune reala care exista intre parinti si copil. In acest sens, doua dintre principiile pe care Declaratia drepturilor copilului le contine arata ca, pe cat este cu putinta, copilul va creste sub grija si raspunderea parintilor sai, intr-o atmosfera de afectiune si securitate morala si materiala (principiul 6) si ca acestora le revine in primul rand raspunderea pentru educatia si indrumarea lui (principiul 7). Art. 18 pct. 1 din Conventia cu privire la drepturile copilului  mai statueaza ca parintii sunt principalii responsabili de cresterea si dezvoltarea copilului dar ei trebuie sa actioneze in primul rand in interesul suprem al copilului. Acest deziderat este reluat si in art. 483 alin. 2 Cod civil prin care se arata ca „parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului”.
     Aceasta ocrotire nu trebuie sa inceteze atunci cand parintii copilului nu mai locuiesc impreuna ci ea trebuie realizata continuu, indiferent la care dintre ei va fi stabilita locuinta minorului.
Din probele administrate a rezultat ca minora --- s-a aflat in grija mamei de la nastere si pana in cursul lunii decembrie cand parintii s-au despartit iar parata s-a mutat la locuinta familiei sale, minora ramanand in grija tatalui si a familiei sale. Ulterior, din luna martie 2013 si pana in prezent, minora   s-a mutat la mama sa in locuinta bunicilor materni. Instanta mai retine ca familia reclamantului dispune de o stare materiala mai buna decat familia paratei si ca familia tatalui minorei este respectata si considerata mai „linistita” decat familia mamei minorei.
Insa, la varsta de 1 an si 2 luni cat are minora in prezent, situatia materiala a familiei bunicilor sai nu are relevanta, la aceasta varsta prioritara fiind afectiunea si climatul de siguranta care trebuie oferit acesteia.
     Afectiunea reprezinta un element esential al relatiei parinte-copil si are un rol decisiv in dezvoltarea psihica a minorului. Iubirea parintilor si afectiunea manifestata de acestia, il vor ajuta pe minor sa se dezvolte armonios si echilibrat. In acest sens, prin diferite hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit ca art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului cuprinde obligatia pozitiva a statelor de a asigura contactul copiilor cu parintii sai, precum si de a nu impiedica pe acestia sa aiba legaturi cu minorul lor daca isi doresc acest lucru.
     Astfel, in Cauza Pini si Bertani, Manera si Atripaldi v. Romania, Curtea a retinut ca „atunci cand se constata existenta relatiilor de familie intemeiate pe filiatia naturala sau pe legaturi afective deja existente, art. 8 implica dreptul parintelui de a beneficia de masuri adecvate din partea statului pentru a fi alaturi de copilul sau si obligatia autoritatilor nationale de a dispune aceste masuri”. De asemenea, in Cauza Monory v. Ungaria, Curtea a retinut ca „obligatiile pozitive impuse statului de art. 8 CEDO includ luarea masurilor in vederea asigurarii reunirii parintelui cu copilul sau”, masuri care trebuie dispuse de urgenta intrucat „trecerea timpului poate avea consecinte iremediabile asupra relatiilor dintre copii si parintele care nu locuieste cu acestia”.
     Prin urmare, in stabilirea locuintei minorei trebuie sa se aiba in vedere si  sentimentul de stabilitate si apartenenta al acesteia. Acest sentiment trebuie insa sa fie dublat de sentimentul de securitate emotionala al copilului in relatie cu parintii sai, asigurandu-se ca minora nu este expusa abuzurilor fizice sau emotionale ori neglijentelor din partea persoanei cu care locuieste. Sentimentul de securitate implica ca relatia pe care copiii o au cu parintii lor sa fie ne-ostila, sa fie regulata, copilul sa stie ca poate sa-si acceseze parintele atunci cand are nevoie de el, copilul sa nu fie expus la eventualele disensiuni dintre parinti legate de cresterea si educarea sa, copilul sa nu fie folosit ca mesager intre parintii despartiti sau ca element de santaj intre parinti, etc.
     Sub acest aspect, instanta constata ca prin referatul de ancheta sociala s-a mentionat ca din cauza serviciului, tatal acorda putin timp atat activitatilor recreative cat si ingrijirii minorei, fiind suplinit in aceste activitati de catre parintii sai. Insa, ocrotirea minorei trebuie realizata in primul rand  de catre parintele sau care, atunci cand acesta lipseste, poate fi ajutat de catre familia sa. In acest sens, instanta considera ca din probele administrate a rezultat ca mama a fost aceea care a acordat mai mult timp ingrijirii minorei (chiar si in perioada cat aceasta incepuse sa lucreze). De asemenea, instanta mai retine ca pe perioada cat minora s-a aflat la domiciliul parintilor reclamantului, posibilitatea mamei de a-si vedea minora a fost afectata de pozitia familiei reclamantului fie direct prin limitarea accesului, fie prin stabilirea unei limite de timp fie prin chemarea si a altor persoane care sa fie de fata la aceste vizite, masuri care puteau afecta relatia mama-fiica.
     Din acest motiv, instanta considera ca fata de varsta de 1 an si 2 luni a minorei, relatia mama-fiica stabilita in prima perioada a vietii minorei nu trebuie afectata prin stabilirea locuintei acesteia la tatal sau chiar daca  acesta ofera conditii materiale mai bune decat poate parata, lipsurile putand fi suplinite atat prin afectiunea mamei sale cat si prin contributia tatalui la cresterea si dezvoltarea minorei. Inlocuirea acestei relatii mama-fiica cu cea tata-fiu sau, mai degraba bunici paterni-nepoata, poate afecta si sentimentul de stabilitate si apartenenta al acesteia, precum si sentimentul de securitate emotionala al copilului avand in vedere ca inca de la nastere minora a fost ingrijita si ocrotita de mama sa si pe aceasta o cunoaste cel mai bine, tatal fiind cel care o ajuta „din cand in cand” pe mama minorei, atunci cand era acasa si nu avea alte „treburi” de facut.
     In consecinta, avand in vedere ca parata are o locuinta modesta dar curat intretinuta, are un loc de munca si isi iubeste copilul,  instanta va dispune ca locuinta copilului sa fie stabilita la mama parata.
     In ceea ce priveste intretinerea minorei, potrivit dispozitiilor art. 499 alin. 1 C civ  „tatal si mama  sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala”. Avand in vedere ca locuinta minorei va fi stabilita la mama care ii va asigura acesteia in natura cele necesare intretinerii sale, reclamantul are obligatia de a contribui sub forma unei sume de bani la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului.                                                                                                       
     Potrivit art. 529 alin. 2 C.civ. „ cand intretinerea este datorata de un parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau net lunar pentru un singur copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii”.
     Intrucat din probele administrate a rezultat ca reclamantul are un loc de munca la S---, instanta il va obliga pe acesta  la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei ---, nascuta la data de 06.02.2012 in cota procentuala de 25% lunar din veniturile nete obtinute, de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la implinirea de catre minora a varstei de 18 ani.
     
     
     
     Pentru aceste motive,
     In numele legii,
     H O T A R A S T E:
     
     Admite – in parte - cererea formulata de reclamantul ---  in contradictoriu cu parata ---
     Admite cererea reconventionala formulata de parata ---
     Dispune ca exercitarea autoritatii parintesti cu privire la minora --- sa fie realizata  in comun de ambii parinti.
     Stabileste locuinta minorei ---, la mama parata, actual in Comuna ---
Obliga reclamantul --- la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei --- in cota procentuala de 25% lunar din veniturile nete obtinute de catre reclamant, in prezent de la---, incepand de la data pronuntarii prezentei hotarari, 30.04.2013 si  pana la implinirea de catre aceasta a varstei de 18 ani.
Cu apel in termen de 15 zile de la comunicare.
     Pronuntata in s sedinta publica astazi, 30.04.2013.
     
      PRESEDINTE,                                                                     GREFIER,