Partaj

Constata  ca prin actiunea inregistrata sub nr. …/260/2009 pe rolul Judecatoriei Moinesti, jud.Bacau reclamantul D.I. a chemat in judecata pe numitii D.M., I.E., I.M., I.C., I.M., I.N. I.S., I.V., I.D. si I.M. pentru iesirea din indiviziune asupra averii ramase la decesul mamei sale I.I., decedata la 16.02.2008, cu ultimul domiciliu in Comanesti,jud. Bacau , cu cheltuieli de judecata.
Actiunea a fost timbrata cu 19 lei prin chitanta nr.7016568/22.06.2009 , 3 lei timbru judiciar si in motivare se arata ca reclamantul doreste impartirea averii ramase dupa defuncta mama si paratii I.N., I.S. , I.V. , I.D. si I.M. sa raporteze suprafata de 22 prajini teren arabil pe care tatal lor Neculai , actualmente decedat l-a folosit in timpul vietii , teren provenit tot de la defuncta.
In drept au fost invocate prevederile art.728 si urmatoarele Cod civil.
Prin intampinarea-reconventionala formulata de paratul I.S.  acesta a aratat ca cererea de partaj sa fie admisa in parte deoarece din suprafata totala de 6100 mp , cea de 179 mp a cumparat de la defuncta in timpul vietii sale, nu este de acord cu cererea de raport deoarece sunt proprietarii terenului prin s.c. nr…../1998 si a solicitat  chemarea in judecata a numitilor D.I., D.M., I.E., I.M., I.C. pentru perfectarea vanzarii suprafetei de 179 mp teren situat la Comanesti, str. S….., teren pe care acesta arata ca la data de 25.05.1998 l-a cumparat de la I.I. la pretul achitat de 3.000.000 lei rol.
Cererea nu a fost motivata in drept.
Cererea a fost timbrata cu 136 lei prin chitanta nr.0106769/17.02.2010 , 1,50 lei timbru judiciar .
In cauza s-au depus acte , s-au luat interogatorii , s-au audiat martori , s-a efectuat expertiza topo prealabila , probatorii din analiza carora instanta a retinut urmatoarele:
La data de 16.02.2008 a decedat I.I. , cu ultimul domiciliu in Comanesti, jud.Bacau.
Conform sesizarii privind deschiderea procedurii succesorale si a actelor de stare civila depuse la dosar , au ramas mostenitori cu vocatie succesorala , in calitate de descendenti directi , fii si fiice : I.M. , I.E., I.C. , I.N. fiu decedat (cu mostenitorii : I.N. , I.S., I.V., I.D., I.M. ) si D.I. , D.M..
Din declaratiile martorilor A.G. (fila 103) si chiar a martorilor paratului I.S. respectiv: F.L. (fila 98), M.G. (fila 101 dosar), D.F. (fila 102) rezulta ca suprafata de teren solicitata la masa de partaj a apartinut defunctei care a stapanit-o de peste 70 de ani , fiind mostenire de la parintii sai.
Instanta va proceda, in aceste conditii, la verificarea indeplinirii a celor doua conditii impuse de lege pentru aplicarea institutiei juridice a uzucapiunii de 30 de ani, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de buna sau de rea-credinta si exercitarea neintrerupta a acestei posesii timp de 30 de ani.
         Cu privire la prima conditie, instanta o considera indeplinita , fiind o posesie utila, asa cum este definita aceasta de art.1847 C.civ., si anume o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Calitatile cerute posesiei pentru a uzucapa fiind de a reprezenta o posesie continua, netulburata, publica si neechivoca, acestea se regasesc in cauza de fata asa cum rezulta din toate probele administrate.
         Astfel, caracterul continuu al posesiei reclamantei reiese din efectuarea actelor de stapanire asupra imobilului cu regularitatea impusa de natura lucrului prin ocuparea imobilului si plata anuala a taxelor si impozitelor, in calitate de titular de rol fiscal, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in cauza, posesoarea comportandu-se ca adevarata proprietara, calitate in care de altfel a fost cunoscuta de catre martori.
         Depozitiile acelorasi martori vin si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei , rezultand ca din momentul dobandirii imobilelor , nu a fost tulburata de nimeni in exercitarea actelor de stapanire, ceea ce atesta ca posesia nu a fost dobandita sau conservata prin acte de violenta.
         Caracterul public al posesiei reiese din insasi natura de bun imobil a obiectului litigiului, care impiedica exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezulta si din declaratiile martorilor, in sensul ca acestia au cunoscut proprietara imobilelor in litigiu, calitate ce nu le-a fost contestata de nimeni.
         Caracterul neechivoc al posesiei,  respectiv ca posesoarea a intrat in stapanirea imobilului cu intentia de a se comporta fata de acestea in calitate de proprietar si nu cu intentia de a-l detine pentru altul, este sustinut de prezumtia relativa de neprecaritate instituita de art.1854 C.civ. care se coroboreaza cu atitudinea de se a deschide rol fiscal , de a plati cu regularitate taxele si impozitele .
         Cea de-a doua conditie, respectiv exercitarea neintrerupta a posesiei timp de 30 de ani, este de asemenea indeplinita in cauza. Fiind dovedit momentul inceperii posesiei, respectiv cu aproximativ 70 de ani in urma , se beneficiaza de prezumtia relativa de continuitate stabilita de art.1850 C.civ., potrivit careia posesorul care probeaza ca a posedat intr-un moment dat mai inainte , este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. 
         Fata de indeplinirea acestor doua conditii, instanta constata ca, in baza art.1890 C.civ. coroborat cu art.111 C.pr.civ., s-a dobandit proprietatea asupra imobilelor prin uzucapiunea de 30 de ani.
Din continutul raportului si suplimentului de expertiza topo rezulta ca suprafata totala reala din teren este de 6.260,74 mp teren arabil si faneata , pentru care reclamantul si-a majorat petitul actiunii.
In ceea ce priveste cererea de raport va fi respinsa pentru urmatoarele considerente: conform disp. art.738 C.civ. ,,fiecare erede raporteaza la masa succesiunii…, donatiunile ce a primit si sumele ce este dator catre succesiune”.
Descendentii si sotul supravietuitor care au primit donatii de la defunct in timpul vietii acestuia, direct sau indirect, in cazul in care la mostenire vin mai multi descendenti ori unul sau mai multi descendenti si sotul supravietuitor, au obligatia de a aduce la masa succesorala acele donatii, la cererea celor care nu au fost gratificati, daca donatorul nu a dispus altfel.
Pe cale de consecinta reclamantul trebuia sa faca dovada ca defuncta a incheiat un contract de donatie pentru terenul in suprafata de 22 prajini si care fiind vorba de imobile , acesta trebuia sub sanctiunea nulitatii absolute sa fie intocmit sub forma autentica.
Donatia este un act juridic solemn, intrucat valabilitatea ei este conditionata de exprimarea consimtamantului partilor, personal sau prin mandatar numai in forma autentica. Daca obiectul donatiei il constituie un bun imobil, pentru incheierea actului este necesara indeplinirea si a celorlalte conditii prevazute de lege pentru instrainarea de imobile.
Reclamantul nu a depus la dosarul cauzei un act autentic din care sa rezulte ca defunctul I.N. a primit prin donatie terenul pentru care s-a solicitat raportarea.
In  baza art.6735 -6736 Cod proc.civ  prin Incheierea din data de 23.01.2013 , s-a constatat ca masa succesorala ramasa dupa defuncta I.I. decedata la data de 16.02.2008, cu ultimul domiciliu in Comanesti , jud.Bacau se compune din: 6.260,74 mp teren arabil si faneata cu vecinii:F.I., M.S , I.S. si I.M. , teren situat in Comanesti, str.S…., jud.Bacau.
Mostenitori cu vocatie succesorala au ramas : in calitate de descendenti directi , fii si fiice : I.M.  , I.E., I.C. , I.N.  fiu decedat (cu mostenitorii : I.N. , I.S., I.V., I.D., I.M.  ) si D.I. , D.M. , cu o cota de partaj este de 1/6 pentru fiecare descendent direct , mostenitorii defunctului I.N. in indiviziune.
In conformitate cu disp. art.6736 alin.1 C.pr.civ, au fost numiti experti de specialitate topo care sa  evalueze bunurile, sa formuleze propuneri de lotizare, cu respectarea posesiei, intereselor partilor, pe cat posibil in natura si evitarea sultelor prea mari.
Raportul de expertiza de specialitate topo a fost contestat de catre reclamant deoarece la masuratorile efectuate a fost gasita o suprafata de 2 m in plus fata de raportul de expertiza efectuat anterior.
Instanta a solicitat de la expert explicatii pentru aceasta situatie si in suplimentul la raportul de expertiza acesta arata ca diferenta de teren se datoreaza faptului ca anteriorul specialist a folosit statia locala , efectuand expertiza in sistem de proiectie local iar acesta din urma a facut masuratori cu ajutorul GPS cu dubla frecventa in modul de lucru RTK , in sistem de proiectie „ Stereo 1970 „ .
Astfel metoda de masurare a ultimului expert are la baza o metoda tehnica si stiintifica mult mai eficienta si de altfel consecinta pentru reclamant nu are relevanta in conditiile in care suprafata respectiva este cuprinsa in lotul nr.6 , neinfluentand lotizarea finala.
Mostenitorii au solicitat partajarea in natura , in functie de posesie , expertul avand in vedere optiunile partilor .
Instanta a avut in vedere si continutul procurii de la fila 247 dosar , in sensul ca I.E. si I.C. , sa le fie atribuite loturile inversate , respectiv prin prima varianta de lotizare sa se schimbe titularul lotului nr.4 cu lotul nr.5.
Dupa inchiderea dezbaterilor , reclamantul D.I.  prin aparator a solicitat ca expertul sa fi creat o servitute de trecere in partea sudica a terenului sau , solicitare care urmeaza sa fie respinsa deoarece cererea sa nu face obiectul prezentei cauze.
In data de 25.05.1998 , I.S. in calitate de promitent – cumparator si I.I.  ,  au intocmit un inscris sub semnatura privata denumit „ chitanta ”,  prin care vanzatoarea I.I. se obliga sa ii transmita in viitor dreptul de proprietate cu privire la suprafata de o prajina teren arabil , la pretul de 3000.000 lei.
Chitanta prezinta ca semnaturi a vanzatoarei I.I. si I.M. dar in urma cercetarilor efectuate de catre organele abilitate , respectiv prin expertiza efectuata de experti criminalisti din cadrul Institutului National de Criminalistica Bucuresti , a rezultat ca vanzatoarea a semnat personal inscrisul si nu exista certitudine cu privire la semnatura numitei I.M.  daca a semnat ea sau I.S. , astfel Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti a dispus prin Rezolutia din dosar nr…../P/2010 , scoaterea de sub urmarire penala a numitului I.S. pentru savarsirea infractiunii de fals , prevazuta de art.290 alin.1 Cod penal , deoarece fapta nu exista.
S-a invocat faptul ca prezenta chitanta nu indeplineste conditiile unui act sub semnatura privata , respectiv lipsa elementelor esentiale : cine vinde , cui vinde si care este suma cu care s-a instrainat imobilul.
Din analiza inscrisului sub semnatura privata , rezulta cu certitudine elementele mentionate anterior.
Desi martora F.L.  care a fost propusa de reclamant (fila 98 dosar) relateaza ca stie ca defuncta a dat o prajina numitului I.S. , teren pe care acesta l-a folosit si in timpul vietii ei si ca nu s-a achitat pretul vanzarii, pentru ca fiind destul de apropiata de aceasta , i-ar fi relatat.
Martorul M.G. (fila 101) declara ca ar fi primit I.S.  teren de la I.I. , aproximativ 3 prajini , pe care a construit niste suri , un sopru , l-a imprejmuit cu gard , cat traia I.I.  dar nu are cunostinta de vreun act sub semnatura privata sau de pretul aferent.
Martorul D.F. (fila 102 dosar ) spune ca gardul care imprejmuieste terenul in litigiu a fost construit de parat si constructiile au fost ridicate in timp ce proprietara terenului traia.
Martora A.G.  (fila 103 ) confirma ridicarea unor constructii de catre parat pe suprafata respectiva dar nu stie de existenta unei conventii scrise intre parti.
Cu privire la natura juridica a conventiei cuprinse in inscrisul sub semnatura privata mai sus mentionat, instanta apreciaza ca acesta este o promisiune sinalagmatica de vanzare – cumparare ( antecontract ).
         In cauza a fost probata si calitatea de proprietara a paratilor in calitate de mostenitori ai vanzatoarei .
        In consecinta, instanta apreciaza ca intre parti s-a incheiat o promisiune sinalagmatica de vanzare cumparare, valabila atat sub aspectul conditiilor de fond prevazute de art. 948 cod civil cat si al conditiilor de forma, promisiune care reprezinta un act de previziune, de proiectare in viitor a unei vanzari.
Cu toate acestea, paratii au refuzat sa-si indeplineasca obligatia legal asumata prin inscrisul sub semnatura privata , in calitate de mostenitori , respectiv de a proceda la autentificarea inscrisului ( in acord si cu dispozitiile legii 247 / 2005, art. 2 al 1 ), desi cealalta parte si-a realizat-o pe a sa, ceea ce da nastere la o raspundere contractuala si la posibilitatea creditorului de a obtine executarea silita in natura a obligatiei de a face. Potrivit art. 969 cod civil, conventia partilor reprezinta legea acestora, iar potrivit art. 1073 cod civil, creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei sale.
Se va avea in vedere faptul ca inscrisul denumit chitanta , nu a fost anulat si nici declarat fals.
Suprafata de teren care face obiectul perfectarii a fost individualizata prin expertiza topo si face parte din lotul paratului ,in conformitate cu repartizarea loturilor in urma partajului judiciar.
Gasind astfel indeplinite toate cerintele de admisibilitate ale actiunii, in baza art. 948, art 969 si art. 1073 – 1077 cod civil, instanta va admite cererea reclamantului si va pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.
Pe cale de consecinta , conform art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune , un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii , pe cale de consecinta va fi admisa actiunea reclamantului si se va dispune iesirea din indiviziune , conform expertizei finale si a suplimentului de expertiza Monoranu .
In baza art. 274 Cod proc civila , vor fi compensate onorariile de aparatori si vor fi obligati paratii catre D.I.  , mostenitorii I.N.  in indiviziune , la cate 173,85 lei fiecare cheltuieli de judecata , reprezentand 1/6 din taxa de timbru , timbru judiciar si onorarii experti.