Reorganizare judiciara si faliment. Posibilitatea creata de lege lichidatorului de a incheia acte juridice

Reorganizare judiciara si faliment. Posibilitatea creata de lege lichidatorului  de a incheia acte juridice
Desi legea nu prevede in mod  expres posibilitatea preluarii unor bunuri in contul datoriilor  debitoarei, o asemenea masura poate fi luata daca se dovedeste a fi necesara si oportuna, fiind  intrunite conditiile prevazute de art.1704 Cod comercial si urmatoarele precum si ale art.26 lit.j din Legea  nr.64/1995 republicata.

Prin sentinta civila nr.848/COM/10.03.2005 pronuntata de judecatorul sindic  in dosar nr.2565/COM/2001 al Tribunalului Constanta a fost respinsa cererea formulata de lichidatorul  debitoarei S.C.F. S. H.SRL, d-na  C.C. de confirmare a tranzactiei incheiate  cu creditoarea S.C.R. SA Constanta.
Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorul sindic a retinut ca  lichidatorul a incheiat la data de 18.07.2004  cu S.C.R.SA Constanta tranzactia in care se consemneaza ca bunurile apartinand debitoarei, depozitate in spatiul creditoarei situat in zona Libera Agigea, bunuri evaluate la suma de  235.400.000 lei sa fie preluate de creditoare in contul taxelor de depozitare in valoare de 87.000 USD  calculate de la data deschiderii procedurii falimentului, 18.02.2002.
A motivat judecatorul sindic  ca, desi lichidatorul a sustinut ca tranzactia a fost confirmata de creditori, o parte din acestia nu au fost convocati in sedinta in care a fost analizata oferta  S.C.R.SA.
De asemenea, s-a retinut ca lichidatorul nu a prezentat documente din care sa rezulte  modul de  calcul al sumei de 87.000 USD,, reprezentand taxe depozitare datorate pentru perioada 18.02.2002-18.07.2004 si nici nu a facut dovada ca a efectuat toate demersurile pentru vanzarea bunurilor  depozitate  in spatiile creditoarei.
A mai retinut instanta ca tranzactia a carei confirmare se solicita nu cuprinde nici o referire cu privire la suportarea din suma de 235.400.000 lei (7.342,26 USD) a retributiilor lichidatorului, evaluatorului, cheltuieli care ar fi avute in vedere in cazul vanzarii bunurilor debitoarei si distribuirii sumelor obtinute  conform art.106 si 108 din  Legea nr.64/1995.
Cheltuielile ocazionate  de derularea procedurii trebuie  mentionate in rapoartele prezentate de lichidator, dovedite cu documente justificative si incluse in planurile  de distribuire a sumelor rezultate din lichidare. Numai in aceste conditii, creditorii isi pot exercita dreptul de a formula obiectiuni la raport si planul de  distribuire, in cazul in care cheltuielile nu sunt dovedite. Ori, suma de 87.000 USD nu este evidentiata in nici unul din rapoartele prezentate de lichidator, acesta neprezentand  documente care sa ateste modul de  calcul al  sumei si perioada pentru care a fost calculata.
Impotriva sentintei mentionate au declarat recurs creditoarea S.C.R.SA Constanta si lichidatorul debitoarei S.C.F. S. H.SRL, d.na C.C.
Recurenta S.C.Romned  SA Constanta a criticat solutia judecatorului sindic ca fiind nelegala, invocand dispozitiile art.3041 Cod pr.civila.
A sustinut recurenta ca tranzactia este explicita in privinta calculului sumei de 87.000 USD, iar lichidatorul a depus la dosar numeroasele anunturi  publicitare pentru valorificarea bunurilor, inclusiv corespondenta cu D.V. care i-a comunicat  ca pentru a scoate bunurile din Zona Libera trebuie platite taxele vamale.
A mai aratat recurenta ca este vorba de o tranzactie incheiata in conditiile art.23 lit.j din Legea nr.64/1995, iar nu a unei distribuiri de pret in baza art.108  din lege.  Bunurile  debitoarei au o valoare foarte mica in raport cu creanta sa in valoare de  108.000 USD  (art.106 al.1 pct.2  din Legea nr.64/1995 R) si cheltuieli legate de  conservarea bunurilor acumulate dupa  dupa data deschiderii procedurii de 87.000 USD pentru perioada 18.02.2002-18.07.2004 (art.108 pct.1 din Legea nr.64/1995).
A sustinut  recurenta, de asemenea, ca solutia preluarii bunurilor in contul cheltuielilor de depozitare este oportuna avand in vedere stingerea unor cheltuieli lunare de 3.000 USD si evitarea suportarii unor taxe vamale pe care nici lichidatorul si nici  creditorii  nu le-au achitat.
Recurenta C.C., in calitate de lichidator al debitoarei, a criticat solutia judecatorului sindic ca nelegala si netemeinica.
A sustinut recurenta ca a precizat temeiul juridic pe care s-a intemeiat tranzactia, respectiv art.23 lit.j din Legea nr.64/1995, suma de 87.000 USD a fost stabilita de  judecatorul sindic prin sentinta civila nr.9693/22.12.2003, in baza contractului de  inchiriere incheiat de debitoare  cu depozitarul S.C.Romned S.A., iar creanta va fi platita in ordinea  prev. de art.106  al.1 pct.2, diferenta urmand a  fi achitata conform art.108 pct.9  din lege.
In ceea ce priveste demersurile facute pentru vanzarea  bunurilor  depozitate, lichidatorul a aratat ca s-au intocmit numeroase  anunturi de vanzare la licitatie publica,  saptamanala, insa datorita perioadei mari de depozitare  (1995) ce a dus la  uzura fizica si morala a acestora si neachitarii taxelor vamale si de import, demersurile facute au ramas  fara rezultat.
A mai aratat recurenta ca cererea creditoarei de preluare a bunurilor  a  fost supusa aprobarii Consiliului Creditorilor, fiind acceptata de  creditorii prezenti la sedinta  din 01.04.2004.
Referitor la suportarea din suma de 235.400.000 lei a  retributiilor lichidatorului, evaluatorului, sume ce ar fi fost avute in vedere in cazul distributiei sumelor obtinute din vanzarea bunurilor, a sustinut recurenta ca prevederile legale in materie nu fac nici o mentiune referitoare la inscrierea in cuprinsul tranzactiei a acestor retributii intrucat ele sunt acordate dupa vanzarea tuturor  bunurilor  din averea debitoarei, conform ordinii de prioritate prev. de Legea nr.64/1995, din sumele aflate in contul deschis pe numele debitoarei.
Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea a constatat ca recursurile sunt fondate.
Astfel, intre lichidatorul debitoarei  S.C.Freedom Star Holding SRL Constanta si creditoarea  S.C.R. SA Constanta s-a incheiat la data  de 18.07.2004 tranzactia prin care  creditoarea a preluat bunurile debitoarei evaluate la suma de 235.400.000 (7.342,26 USD) in contul cheltuielilor (taxelor) de depozitare calculate de la  18.02.2002 la 18.07.2004 la suma de 87.000  USD.
In ceea ce priveste  cuantumul cheltuielilor de depozitare  lichidatorul a prezentat modul de calcul al acestor  cheltuieli datorate de debitoare in baza contractului de  inchiriere incheiat cu creditoarea S.C.R. S.A.
Cu privire la posibilitatea lichidatorului de a incheia o  astfel de tranzactie, Curtea apreciaza  ca, desi legea nu prevede in mod expres preluarea unor bunuri in contul datoriilor debitoarei, o asemenea masura  poate fi luata  daca se dovedeste a fi necesara si oportuna.
In cauza,  bunurile se afla in depozitul creditoarei inca din anul  1995, fiind supuse uzurii fizice si morale, iar demersurile facute de  lichidator  in scopul  valorificarii lor au ramas fara rezultat.
De asemenea, avand in vedere ca bunurile sunt grevate de taxe vamale si alte taxe de import pe care nici unul dintre creditori nu a fost de acord sa le avanseze pentru a le putea scoate  din Zona Libera, iar depozitarea  in continuare genereaza cheltuieli suplimentare de 3000 USD pe luna ce greveaza patrimoniul debitoarei, masura luata de lichidator apare ca fiind intemeiata.
Referitor la acordul creditorilor, Curtea constata ca in afara de AVAS, nici unul dintre  acestia nu a contestat masura lichidatorului.
In orice caz, tinand seama de faptul ca bunurile  in litigiu, pe langa faptul ca nu au putut fi valorificate, determina cheltuieli  de depozitare ce afecteaza patrimoniul debitoarei si, implicit, posibilitatea  de recuperare  a creantelor celorlalti creditori, o eventuala opozitie a acestora  ar fi lipsita de interes.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca in cauza sunt intrunite conditiile prev. de art.1704 Cod comercial si urm.precum si art.26 lit.j din Legea nr.64/1995, urmeaza  a admite recursurile in baza  art.312 al.1 si art.3041 Cod pr.civila,  a  modifica in tot incheierea atacata in sensul  admiterii cererii si a confirmarii tranzactiei, conbcluzioneaza Curtea.

Decizia  civila nr.589/12 iulie 2005