Limitarea exercitarii exclusive a dreptului asupra unui bun aflat in coproprietate.

I. Constata ca prin actiunea civila inregistrata la instanta la data de 16 ianuarie 2012 reclamanta B. M., domiciliata in …….., cheama in judecata pe parata P. B. L., domiciliata in …….., solicitand:
- obligarea paratei la dezafectarea conductei de apa rece pentru bucatarie ce alimenteaza apartamentul acesteia si care trece prin apartamentul sau si racordarea acestei conducte direct la coloana centrala comuna de apa rece;
-  obligarea paratei la dezafectarea scurgerii de la chiuveta de la bucatarie care trece prin apartamentul sau – al reclamantei – si sa sa-si faca scurgerea numai prin apartamentul sau – al paratei – la conducta comuna de apa menajera;
-  obligarea paratei la plata unor daune cominatorii de 100 lei/zi pana la indeplinirea dispozitiilor instantei, in cazul in care aceasta nu se va conforma, iar ea reclamanta sa fie autorizata sa indeplineasca obligatiile care vor fi impuse paratei, cu o persoana de specialitate, pe socoteala acesteia;
-  sa fie obligata parata, in caz de neexecutare, la plata unei amenzi civile catre stat, conform art. 580 ind. 3 Cod pr. civila;
-   sa fie obligata parata la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca conducta de apa folosita de parata trece prin apartamentul sau, fapt care ii creeaza e serie de dezavantaje precum: pericol de inundatie, fiind obligata sa stea cu carpe la coloana de scurgere; faptul ca nu poate parasi apartamentul pentru ca aceste carpe trebuie schimbate; condens; disconfort; modificari la mobila de bucatarie si aspect neplacut al acesteia, zgomote mari produse de presiunea apei. Mia arata ca prin aceste dezavantaje este stanjenit dreptul sau de proprietate garantat de Codul civil, Constitutie si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca din punct de vedere tehnic este posibil a se face lucrarile aratate in petitele actiunii, asa cum au facut si alti locatari din bloc, si ca, potrivit acordului de asociere, proprietatea comuna include: terenul aferent constructiei in suprafata totala de 1827 mp, fundatiile, fatada, intrarile, suprafata exterioara a zidurilor de perimetru ale proprietatii individuale, scarile comune, casa scarii, casa ascensorului, ascensorul, trotuarele, centrala termica sau punctul termic, canalizarea, instalatiile de apa si incalzire centrala, de gaze, electricitate, telefonie de la punctul de bransament sau de racordare la reteaua stradala (exclusiv acesta) pana la punctul de racord de la instalatia interioara a apartamentului sau spatiului cu alta destinatie decat acea de locuit, uscatoria, culoarele cladirii, subsolul sau nivelul tehnic, canalele termice, podul, acoperisul si invelitoarea acestuia, antena si cablul TV pana la priza de bransament.
In drept invoca dispozitiile art. 480 Cod civil, art. 555 si 648 din Noul Cod civil.
Actiunea a fost timbrata cu 19 lei taxa judiciara si 0,3 lei timbru judiciar.
II. Prin intampinare, parata solicita respingerea actiunii reclamantei, aratand ca, in calitatea sa de proprietara a apartamentului nr. 73 din blocul situat pe strada 1 Decembrie nr. 27, detine cota de 0,498% din intreg teren cladit si necladit in suprafata de 1827 mp si din spatiile de folosinta comuna; ca apartamentul sau si al reclamantei au un zid despartitor care le separa bucatariile si din constructie cele doua bucatarii au fost prevazute cu instalatie de apa rece si canalizare comuna, in sensul ca scurgerea de la chiuveta sa din bucatarie este legata de scurgerea de la chiuveta din bucatarie a reclamantei, trecand prin zidul comun, iar apoi toate apele se scurg la coloana principala, care este comuna. mai arata ca instalatia care deserveste locuintele constituie proprietate indiviza si nu exclusiva a reclamantei, iar existenta bransamentului comun din constructie si a trecerii tevilor de deversare in conducta principala numai prin locuinta reclamantei.
Mai arata ca, in cursul anului 2010, reclamanta, fara a solicita parerea unui instalator autorizat, a taiat tubulatura instalatiei de scurgere care deserveste apartamentul sau lipsind-o de folosirea in conditii normale a bucatariei, fiind nevoita sa apeleze la instanta de judecata, iar prin sentinta civila nr. 2848/28.12.2010 a J. M., ramasa definitiva si irevocabila prin decizia nr. 474/2011 a T. S., reclamanta a fost obligata sa repuna instalatia in situatia anterioara, dar a efectuat lucrarile cu o persoana neautorizata, ceea ce a determinat scurgerea apei pe langa instalatie.
In fine, mai arata ca imediat ce a primit notificarea din partea reclamantei a incercat rezolvarea problemei pe cale amiabila, motiv pentru care a fost adus un instalator autorizat, care a gasit o solutie usoara si ieftina, dar reclamanta a refuzat.
In drept invoca dispozitiile art. 115 si 274 Cod pr. civila.
III. Examinand cauza instanta retine:
Reclamanta si parata locuiesc intr-un bloc de locuinte cu mai multe apartamente (garsoniere), situat in …….. Reclamanta ocupa apartamentul nr. 75, iar parata ocupa apartamentul nr. 73, cele doua apartamente fiind invecinate si avand zid comun pentru bucatarie, camera si baie. Ambele sunt proprietarele apartamentelor pe care le ocupa.
Din constructie, coloanele ce alimenteaza cu apa si asigura evacuarea apelor uzate de la bucatariile celor doua apartamente sunt situate in peretele exterior ce corespunde apartamentului reclamantei (dupa cum arata expertul in expertiza de la filele 82-89 dosar, in chiar masa, grosimea acestui perete), in imediata vecinatate a peretelui  ce desparte cele doua garsoniere (a se vedea schita de la fila 88 dosar). Alimentarea celor doua bucatarii se facea din coloana comuna, teava de alimentare ducand mai intai la chiuveta reclamantei, iar de aici o ramificatie spre chiuveta din bucataria paratei. Scurgerea apelor uzate din apartamentul paratei era asigurata printr-o conducta ce se racorda la scurgerea de la chiuveta reclamantei, iar apoi la coloana principala. Initial, chiuvetele din bucatariile celor doua garsoniere erau situate pe acelasi perete comun, una in spatele celeilalte, in aceeasi pozitie in care in prezent se afla chiuveta paratei ( fila 88 dosar).
In anul 2010 reclamanta si-a mutat chiuveta de pe peretele comun pe peretele exterior, in pozitia aratata in schita de la fila 88 dosar, prilej cu care, dupa o notificare prealabila a paratei, a blocat scurgerea apei menajere de la chiuveta din bucataria acesteia, solicitandu-i  sa-si separe conducta de scurgere de conducta sa.
Parata a actionat-o in judecata pe reclamanta, iar prin sentinta civila nr. 2848/28.12.2010 a J. M., pronuntata in dosarul nr. 3341/257/2010 (atasat), reclamanta a fost obligata sa deblocheze conducta de canalizare, concomitent cu permiterea accesului paratei pentru efectuarea de catre aceasta a lucrarilor de reparatie necesare pentru repunerea corespunzatoare in functiune a bransamentului comun de la instalatia de canalizare, prin intermediul unui instalator autorizat. Reclamanta a mai fost obligata sa plateasca paratei suma de 200 lei cu titlu de daune morale si 40 lei cu titlu de cheltuieli partiale de judecata. Sentinta J. M. a fost modificata prin Decizia civila nr. 474/26 mai 2011 a T. S., prin care a fost admis recursul paratei, in sensul ca reclamanta a fost obligata sa repare ea si sa repuna in situatia anterioara tubul de canalizare care deserveste bucataria paratei, iar in caz de refuz se autoriza parata sa efectueze ea lucrarile care se impun, pe cheltuiala reclamantei. Se inlatura dispozitiile contrare din sentinta J. M.  si se mentine dispozitia privind daunele morale. Se respinge recursul declarat de parata impotriva aceleiasi sentinte.
Reclamanta  a efectuat aceste lucrari, dar in mod necorespunzator, pentru ca, la data la care instanta a facut o cercetare la fata locului (fila 48 dosar), s-a constatat ca aceasta conducta este invelita cu un prosop care sa retina eventualele scurgeri de apa, iar dedesubt avea pus un borcan.
Instanta a dispus efectuarea unei expertize tehnice in vederea identificarii unei posibilitatii de separare definitiva a conductei de alimentare cu apa si a celei de canalizare, corespunzatoare celor doua apartamente, incat fiecare dintre apartamente sa fie legate direct la coloana principala.
Prin raportul de expertiza depus la filele 82-89 dosar expertul a identificat doua variante. Una invederata de reclamanta, prin care parata ar fi obligata sa-si aduca apa in bucatarie, inclusiv la centrala termica montata in aceasta incapere, din baie, urmand sa traverseze cu conducta intreg dormitorul, iar eliminarea apei menajere sa se faca printr-o conducta care, de asemenea, sa traverseze dormitorul (varianta este expusa de expert in schita de la fila 89 dosar). Expertul nu si-a insusit aceasta varianta, considerand ca normele sanitare de sanatate recomanda ca in spatiul de odihna sa se evite amplasarea instalatiilor sanitare, ca din punct de vedere tehnic o astfel de solutie incalca normele tehnice in vigoare privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare de tipul coloanelor sanitare comune si a racordurilor de apa si canalizare, si ca, solutia tehnica nu este eficienta din punct de vedere economic, costul lucrarilor fiind destul de mare.
Cea de-a doua varianta propusa de expert este cea prin care, prin montarea unei schele exterioare blocului, ca platforma de lucru, sa se desfaca zidaria din masa peretelui exterior in vecinatatea peretelui interior comun, pentru identificarea si dezvelirea coloanelor sanitare dinspre exteriorul cladirii, executarea de santuri scurte in masa peretelui exterior intre zona dezvelita din dreptul coloanelor sanitare comune  si locul de executare a strapungerii zidului exterior in dreptul apartamentului paratei, executarea propriu-zisa a racordurilor, executarea hidroizolatiilor si termoizolatiilor necesare pentru protectia racordurilor pentru evitarea condensului si a inghetului pe timpul rece, refacerea zidariei din masa peretelui exterior desfacute si refacerea zonala a finisajelor exterioare.
Expertul si-a justificat aceasta solutie tehnica  prin faptul ca ar fi operabila in cazuistica, prevede lucrari care ar permite, in parte, sa se intervina in afara apartamentului reclamantei, iar din punct de vedere financiar ar fi mai fezabila decat cealalta solutie.
Raportat la aceasta din urma solutie, instanta a solicitat un punct de vedere Primariei Municipiului Medias, avand in vedere ca solutia impunea o interventie la peretele exterior al cladirii, perete care face parte din structura de rezistenta a blocului. Prin raspunsul comunicat instantei la data de 22.10.2012 (fila 116 dosar) Directia Arhitectului Sef  a comunicat faptul ca interventia necesita autorizatie si ca, fiind vorba de lucrari care afecteaza buna functionare a intregii constructii, se impune obtinerea acordului asociatiei de proprietari.
Ca urmare, instanta a solicitat un punct de vedere si asociatiei de proprietari, care, prin adresa depusa la instanta la data de 26.11.2012 (filele 122-127 dosar), face cunoscut instantei ca asociatia de proprietari se impotriveste lucrarilor propuse de expert.
Facand abstractie de punctele de vedere ale primariei si ale asociatiei de proprietari, instanta considera ca niciuna din cele doua variante propuse de expert nu se preteaza pentru separarea completa a celor doua apartamente in privinta alimentarii cu apa a bucatariei si eliminarea apelor uzate. Solutia cu interventia exterioara este una complexa, avand in vedere ca pentru realizarea ei se impune montarea unei schele metalice pana la etajul 3 al cladirii, ceea ce nu se justifica nici din punct de vedere economic si nici din punct de vedere al normelor tehnice. Ar fi absurd ca fiecare dintre locatarii blocului care se afla in aceeasi situatie sa se apuce sa sparga peretele exterior incat sa se separe definitiv de instalatia comuna cu apartamentul vecin. Singura, interventia la cele doua apartamente poate sa nu aduca o modificare semnificativa a structurii de rezistenta a blocului, dar daca s-ar efectua mai multe interventii pe aceeasi coloana, ori la toate coloanele blocului, atunci cu siguranta structura de rezistenta ar avea de suferit. Varianta propusa de expert este una atipica unor astfel de situatii si doar pentru a da satisfactie reclamantei.
Imprejurarea ca alti proprietari de apartamente din acelasi bloc au acceptat sa se separe de coloana comuna ce alimenteaza bucatariile, in varianta aducerii apei si a instalatiei de canalizare din conducta comuna ce alimenteaza baia, pentru ca pe timp de iarna este problema cu inghetul apei de la coloana de la bucatarie si pentru a nu mai depinde de aceasta coloana (declaratie martor fila 46 dosar), nu poate fi impusa paratei. Este dreptul fiecarui proprietar de a-si limita exercitarea dreptului de proprietate, dar limitarea fortata a dreptului nu se poate face decat in conditiile legii.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 649 Noul Cod Civil, aplicabile situatiei juridice deduse judecatii conform prevederilor art. 6 din Noul Cod Civil, sunt considerate parti comune, in masura in care prin lege ori prin act juridic nu se prevede astfel, fundatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si  despartitori dintre proprietati si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa scarilor, holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii si ascensoarele, instalatiile de apa si canalizare, electrice si de telecomunicatii,  de incalzire si de gaze de la bransament/racord pana la punctul de distributie catre partile aflate in proprietate exclusiva, canalele pluviale, precum si altele asemenea.
Conform dispozitiilor art. 636 Noul Cod Civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun  in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.
Ca urmare, in conditiile in care, din constructie, apartamentul reclamantei, ca de altfel si toate celelalte apartamente din bloc aflate in aceeasi situatie,  a fost afectat de o servitute de trecere a coloanei de apa si de canalizare pentru uzul apartamentului paratei, datorita particularitatilor structurale ale cladirii, aceasta nu poate pretinde ca parata, printr-o cheltuiala exagerata si in conditii tehnice improvizate, sa se separe doar pentru ca reclamanta nu mai doreste starea de comunitate impusa prin caracteristicile constructive ale cladirii.
Potrivit dispozitiilor art. 755 Noul Cod Civil servitutea este sarcina care  greveaza un imobil – in speta apartamentul reclamantei – pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar – cel al paratei. Utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortului acestuia.
Prin urmare, solutia tehnica pentru remedierea deficientelor din apartamentul reclamantei este de a se reface legatura de la conducta de scurgere a apelor reziduale prin intermediul unei persoane sau firme autorizate, asa cum de fapt instantele au dispus prin hotararile anterioare, care sa asigure etansarea corespunzatoare, incat sa nu mai permita scurgeri de apa.
Cat priveste zgomotul facut de apa care se scurge din bucataria paratei pe conducta ce trece prin bucataria reclamantei – distanta este de doar cativa zeci de centimetri (foto fila 84 dosar) – cu prilejul cercetarii facute de instanta la fata locului la data de 21.09.2012 s-a constatat ca acelasi zgomot se produce atat de la bateria reclamantei cat si de la bateria paratei, zgomot care, potrivit expertului, este determinat de vibratiile care se transmit prin fluid si apoi prin conducta de racord si care se pot elimina prin montarea unor baterii mai performante. Zgomotul este unul normal, care se intalneste in toate imobilele de tip bloc, unde coloanele de apa si canalizare strabat peretii comuni. Prin urmare, in conditiile in care exista alte solutii tehnice de eliminare a zgomotului, efectuarea unor lucrari de separare, in conditiile mai sus aratate, nu se justifica.
Conform dispozitiilor art. 555 Noul Cod Civil, proprietatea privata reprezinta dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege, iar in conditiile legii, dreptul de proprietate privata  este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz.
Dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau, care sunt limitele corporale ale bunului ce formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite de lege. Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind  asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
Starea de coproprietate presupune ea insasi o limitare a exercitarii exclusive a dreptului asupra unui bun care se afla in proprietate comuna, dupa cum coproprietatea ne poate limita si confortul prin aceea ca trebuie sa respectam si drepturile celorlalti coproprietari ori sa suportam inconvenientele pe care genereaza folosirea in comun a utilitatilor (apa, canalizare, electricitate etc.).
Constitutia, Codul Civil si art. 1 din Protocolul aditional la CEDO garanteaza si impune respectarea dreptului de proprietate, dar cu limitarile impuse de lege. Dreptul de proprietate al reclamantei asupra apartamentului nu este cu nimic incalcat, dar, asa cum s-a aratat, starea de coproprietate impune anumite limitari.
In raport de toate aceste considerente instanta apreciaza actiunea reclamantei ca fiind neintemeiata si va fi respinsa.
Fiind in culpa cu privire la purtarea procesului, in baza dispozitiilor art. 274 Cod pr. civila reclamanta va fi obligata sa plateasca paratei suma de 1976,70 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat si onorariu de expert.