Pretentii

Judecatoria Medias
Sentinta civila nr.461 / 05.03.2010
Domeniu asociat -obligatie de a face - pretentii 

Constata ca , prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante la data de 23 februarie 2009 , reclamantii M. M. , domiciliata in M. , str. P. , nr.- , jud. S. , si G. S. , domiciliata in M. , str. P. , nr.- , jud. S. , au solicitat , in contradictoriu cu paratii  P. I. si P. I. , domiciliati in M. , str. P. , nr.- , jud. S. , ca , prin sentinta ce se va pronunta , sa se dispuna :
- obligarea paratilor sa mute la o distanta rezonabila de cel putin 1 metru de la gardurile carte despart proprietatile noastre: „ coserul’’ pentru depozitat cereale, cotetul de gaini, cotetul de iepuri si lemnele care sunt depozitate la o distanta foarte mica de imobilul coproprietatea  reclamantelor, iar in caz de refuz sa fie autorizate  sa execute aceste lucrari pe cheltuiala paratilor;
- obligarea paratilor sa repare casa de locuit, gardul din spatele casei si sa plateasca reclamantelor contravaloarea unei canapele in suma de 500 lei, deteriorata din culpa paratilor iar in caz de refuz  sa fie autorizate sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor;
- obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata necesitate de prezentul proces.
In motivarea actiunii  se invedereaza ca imobilul reclamantelor si cel a paratilor sunt invecinate; paratii si-au construit un coser de depozitat cereale,un cotet de gaini si unul de iepuri prea aproape de casa reclamantelor, astfel incat apele pluviale si zapada au afectat casa acestora, in sensul ca a cazut tencuiala zidului din spatele casei , peretii unei camere dinspre curtea paratilor au fost afectati de igrasie, fapt ce a determinat si deteriorarea podinii din lemn din acea camera precum si o canapea, s-a crapat zidul camarii ; s-a deteriorat gardul din lemn din spatele curtii ca urmare a depozitarii de catre parati a  mai multor lemne pe acesta.
In drept sunt invocate prevederile art. 998-1000 Cod civil si ale art. 274 Cod procedura civila.
Prin intampinarea formulata ( filele 18,19 dosar ), paratii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei P. I. , intrucat singurul proprietar al imobilul inscris in CF 853 Micasasa, nr. top 72/1, care se invecineaza cu imobilul reclamantelor , este paratul P. I., situatie in care parata P. I. nu poate fi parte intr-o actiune de constituire a  unui drept de servitute.
In ceea ce priveste fondul cauzei , se arata  in intampinare ca argumentele invocate in sustinerea actiunii sunt nereale, deoarece constructiile la care se face referire sunt amplasate la o distanta de circa 1 metru de gardul ce desparte cele doua imobile.
Se mai invedereaza ca eventualele probleme care ar afecta constructiile reclamantelor  sunt datorate faptului ca scocurile acestora sunt distruse, iar edificatele nu au subzidire.
Prin cerere reconventionala, paratul P. I. a solicitat, in contradictoriu cu reclamantii ca, prin sentinta ce se va pronunta : sa se stabileasca linia se granita   ce desparte proprietatea subsemnatului de cea a paratelor reconventionale ; sa fie obligate paratele reconventionale sa demoleze  si sa-si retraga constructiile ce incalca linia de granita sau nu respecta distanta legala dintre proprietati ; sa fie obligate paratele reconventionale sa-si faca streasina casei in asa fel incat apa de ploaie sa se scurga pe terenul proprietatea acestora, iar in caz de refuz sa fie autorizat paratul-reclamant reconventional sa execute respectivele  lucrari pe cheltuiala lor ; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii sale reconventionale, reclamantul reconventional sustine ca exista indoieli cu privire la amplasarea gardului despartitor pe granita reala dintre cele doua imobile limitrofe , si ca gardul a fost facut, potrivit obiceiului locului, de catre paratele reconventionale , dupa decesul antecesorilor acestora , fara sa respecte vechile semne de hotar.
Totodata , se invedereaza ca paratele reconventionale au edificat , in prelungirea casei, o bucatarie de vara si o sura, constructii  care incalca linia de granita , precum si imprejurarea ca scurgerea apelor pluviale de pe aceste edificate se face pe terenul reclamantului reconventional .
In drept sunt  invocate prevederile art. 584,610 si 615 Cod civil.
Prin intampinare, paratele reconventionale au aratat ca sunt de acord cu admiterea partiala a cererii reconventionale doar in ceea ce priveste petitul referitor  la stabilirea liniei de granita ( filele 28,29 dosar ).
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei P. I. a fost respinsa de instanta al termenul de judecata din data de 8.05.2009 , ca neintemeiata, raportat la temeiul juridic al actiunii principale , care vizeaza raspunderea civila delictuala si nu calitatea de proprietar asupra imobilului.
Analizand actele  si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele :
Reclamantele au dobandit in coproprietate imobilul inscris in CF nr. 1595 Micasasa,  de sub A+1 cu nr. top 70/2/1 situat administrativ in comuna M., str. P., nr.-, jud. S.,in urma dezbaterii succesiunii defunctului G. V., sotul, respectiv tatal acestora, potrivit certificatului de mostenitor nr.51/26.05.2006 ( fila 4 dosar ).
Paratul este unicul proprietar al imobilului invecinat cu imobilul reclamantelor , si care este inscris in CF 853 Micasasa , nr. top.72/1, 72/2, 73/1, potrivit extrasului CF in extenso ( filele 43-48 dosar).
Pentru dovedirea actiunii lor, reclamantele au solicitat efectuarea unei expertize imobiliare , care a avut drept obiectiv stabilirea realitatii argumentelor  aduse in sustinerea acesteia.
Expertul constructor a constatat  ca paratii au efectuat o serie de edificate in curtea proprietatea paratului , amplasate in  imediata  apropiere a imobilului proprietatea reclamantelor , astfel cum este infatisat in schita de la fila 107 si in imaginile de la fila 106.
Expertul  a conchis in sensul ca :
- coserul de cereale este asezat la 0,90 metri de zidul casei reclamantelor si are acoperis din doua pante, una spre casa acestora astfel ca apa din precipitatii si zapada se scurg la fundatiile casei reclamantelor ;
- cotetul de gaini este situat la 0,35 metri fata de gardul reclamantelor si 0,72 metri fata de casa acestora , la fel acoperisul este in doua pante, cu o panta de dirijeaza apa si zapada spre aceasta.
- cotetul de iepuri este situat la 0,54 metri fata de gardul reclamantelor si are un acoperis cu o singura panta cu scurgerea spre grajdul reclamantelor.
- anexele gospodaresti mentionate mai sus au acoperisul cu panta spre casa reclamantelor,nu au jgheaburi de colectare a apei ceea ce face ca apa din
  precipitatii sa fie deversata  spre cladirea reclamantelor ; iar acestea prin felul alcatuirii si pozitia lor in imediata apropiere a casei reclamantelor o afecteaza prin faptul ca mentine  in permanenta umezeala atat in sol  cat si in peretele invecinat , sens in care se observa desprinderi de tencuiala la soclul casei reclamantelor si umezeala la partea inferioara a peretelui bucatariei.
Cu referire la lemnele de foc depozitate de parati in gradina , expertul a retinut ca acestea se reazema pe o portiune  a gardului reclamantelor, fapt ce a cauzat  inclinarea acestuia in zona respectiva , anume pe o distanta de circa 5,00 metri.
Constatarile realizate de catre expert coincid cu cele efectuate de instanta cu ocazia cercetarii la fata locului, astfel cum s-a consemnat in procesul verbal incheiat cu acea ocazie ( fila 59 ).
Expertul propune ca solutie a inlaturarii prejudiciului cauzat prin fapta paratilor edificatelor reclamantelor  , urmatoarelor lucrari :
a )  lucrari la imobilul paratilor :
- modificarea pantei acoperisului la anexe ( cotet  pasari , cotet iepuri, coser cereale) , astfel ca panta sa fie spre interiorul curtii si nu spre imobilul reclamantelor ;
- indepartarea stivei de lemne ce reazema gardul reclamantelor;
b) lucrari la imobilul reclamantelor :
- inlaturarea tencuielii ce prezinta umezeala si retencuirea zonei;
- refacerea portiunii de pardoseala ;
- refacerea tencuielii soclului casei pe zona afectata ;
- indreptarea gardului .
   Expertul a  evaluat costul tuturor acestor lucrari la suma de 500 lei.
Astfel cum a evidentiat si expertul , nu exista norme legale care sa impuna o distanta minima intre constructiile diferitilor proprietari ; acestea pot fi amplasate chiar si pe limita de proprietate , cu conditia ca apele pluviale de pe acoperis sa fie colectate cu jgheaburi si conduse  la canalizare sau spre strada.
In acest sens dispozitiile art. 615 Cod civil impun oricarui proprietar sa faca streasina  casei sale , astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul  sau sau pe strazi, iar nu pe locul vecinului sau.
Proprietarul casei este tinut a lasa  o distanta oarecare intre streasina casei sale si fondul vecin pentru a evita producerea unor daune  vecinului, cauzate de apele care curg de pe  acoperisul casei sale. In caz contrar, el poate fi obligat sa-si mute streasina si sa plateasca despagubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele cauzate. Numai in masura in care nu se poate evita , prin anumite masuri , scurgerea apelor pe terenul vecinului, se poate opta pentru modificarea sau desfiintarea constructiei.
In speta, pot fi luate masurile identificate de expert  si evidentiate in cele ce preced, nefiind necesara mutarea edificatelor mentionate in petitul 1. al actiunii principale.
Pentru considerentele expuse si in temeiul  raspunderii civile delictuale reglementata de art. 998 Cod  civil , precum si in acord cu dispozitiile art. 1077 C.civ. , se va dispune in sensul obligarii paratilor :
- sa isi modifice panta acoperisului anexelor , anume la cotetul de pasari , cotetul de iepuri si coserul de cereale , astfel incat panta acoperisului sa fie pozitionata inspre interiorul curtii paratului P. I. si nu inspre imobilul reclamantelor , iar in caz de refuz , autorizeaza reclamantele sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor .
- sa isi indeparteze stiva de lemne depozitata in gradina imobilului paratului P. I. si care se reazema pe gardul reclamantelor , astfel incat acestea sa nu se mai reazeme pe acest gard , iar in caz de refuz , autorizeaza reclamantele sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor .
            - sa repare gardul descris mai sus pe portiunea de circa 5 m lungime , afectata de lemnele paratilor rezemate pe acest gard , iar in caz de refuz , autorizeaza reclamantele sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor .
           - sa refaca , in ceea ce priveste partea inferioara a zidului exterior al bucatariei reclamantelor , care da inspre curtea paratului P. I. , tencuiala ce prezinta umezeala , iar in caz de refuz , autorizeaza reclamantele sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor .
           - sa refaca  portiunea de pardoseala din bucataria imobilului reclamantelor - din dreptul zidului exterior al acesteia , situat inspre curtea paratului P. I. – care este afectata de umezeala ,  iar in caz de refuz , autorizeaza reclamantele sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratilor.
In ceea ce priveste canapeaua reclamantelor deteriorata din cauza umezelii pardoselii din bucatarie ( aspect constat si de instanta la fata locului ) nu pot fi acordate despagubirile pretinse de reclamante, intrucat nu s-au adus dovezi cu privire la  valoarea  acestui prejudiciu , urmand a fi respinsa aceasta cerere .
In consecinta, actiunea reclamantelor va fi admisa doar in parte.
In vederea solutionarii cererii reconventionale  s-a efectuat o expertiza topografica pentru stabilirea liniei de granita ce desparte cele doua proprietati invecinate.
Expertul a analiza doua ipoteze privind linia de granita, pornind de la constatarea, pe de o parte a existentei  anumitor semne vechi de hotar, iar, pe de alta parte, a diferentelor dintre suprafetele imobilelor inscrise in cartea funciara, si cele existente in realitate.
In varianta I ( plansa 2 fila 132 dosar ), s-a indicat linia de granita pe aliniamentul  A-B-C-D-E- , in care   :
- punctul A – este la picatura strasinei casei reclamantelor de catre strada, la 60 cm de zidul casei ;
- punctul B – este un stalp din fier dintr-un  gard cu poarta , aflat la 60 cm de casa reclamantelor ( sau la 45 cm de coltul casei mici a reclamantelor, care este deplasat cu 15 cm fata de coltul casei mari ).
- punctul C – aflat la 21 cm  de coltul surii paratilor, unde este si vechiul stalp de lemn , a carui existenta a fost constatata de catre expert .
- punctul D – aflat la 19 cm de celalalt colt al surii paratilor  , de unde incepe si gardul spre fundul gradinilor edificat de reclamante  ;
- linia de granita continua pe acest gard actual pana in fundul gradinilor la intersectia gardurilor din punctul E.
In aceasta varianta linia de granita propusa  nu este incalcata de constructiile reclamantelor si nici de anexele paratilor.
Astfel cum se poate observa in schita de la fila 132 , aceasta linie propusa corespunde gardului actual ce desparte gradinile celor doua imobile, si care  a fost edificat in urma cu mai multi ani, fara sa suscite controverse intre proprietarii celor doua imobile.
Raportat la suprafata celor doua imobile , astfel cum aceasta este trecuta in cartea funciara, stabilirea liniei de granita in aceasta varianta determina ca imobilul reclamantelor sa aiba in realitate o suprafata de 1325 mp fata de cei  1180 mp din CF  iar cel al paratului Pacurar Ioan , suprafata reala  de 1833 mp, cu 133 mp mai putin decat in CF.
Data fiind aceasta stare de fapt, expertul a propus  si a doua varianta , evidentiata in schita de la fila 133 , care reduce nesemnificativ diferentele respective in ceea ce priveste suprafetele imobilelor invecinate . In schimb, in aceasta varianta , streasina constructiilor reclamantelor depaseste linia de granita.
Instanta apreciaza ca prima varianta analizata corespunde liniei de granita ce delimiteaza cele doua proprietati , intrucat  aceasta contine gardul deja existent si se continua firesc pe linia acestui gard, folosind  ca repere elemente existente, care si ele indica o acceptare a acestora din partea proprietarilor ambelor imobile, cum ar fi : punctul A – reprezinta picatura stresinii casei reclamantelor ( intocmai cum prevad dispozitiile art. 615 Cod civil, anume ca delimitarea proprietatilor se face dupa linia picaturilor stresinii caselor ) ; punctul B – este un stalp de fier dintr-un gard cu poarta ; punctul C – corespunde unui vechi stalp de lemn indicat de reclamante ca facand parte din vechiul gard despartitor ( astfel cum  retine expertul la fila 127 ) , iar punctele D si E reprezinta extremitatile gardului actual ce desparte gradinile celor doua imobile .
Imprejurarea ca reclamantele detin in fapt o suprafata mai mare  de teren , iar paratii una mai mica decat cele inscrise in cartea funciara, nu reprezinta un argument in sensul ca aceste diferente au aparut prin mutarea gardului ce desparte imobilele acestora in favoarea reclamantelor si in  defavoarea paratilor.
Ca atare, in temeiul art. 584 Cod civil se va stabili linia de granita ce desparte imobilul proprietatea reclamantelor , inscris in CF 1595 Micasasa nr. top. 70/2/1 , 71/1/2 , 71/2/2 , 70/1/1 , 71/1/1 si 71/2/1, situat administrativ in  M. , str. P. , nr. - , jud. S. , de imobilul proprietatea paratului P. I. , inscris in CF 853 Micasasa nr. top. 72/1, 72/2 si 73/1 , situat administrativ in  M. , str. P. , nr.- , jud. S. , pe aliniamentul A-B-C-D-E , prezentat in schita topografica aflata la dosar la fila 132 , ce face parte integranta din prezenta .
Cum nu exista constructii ale reclamantelor  care sa incalce aceasta linie de granita , va fi respinsa cererea reclamantei reconventionale  in acest sens.
   Astfel cum a constatat si instanta si cum s-a retinut  in procesul verbal de cercetare la fata locului, este necesar ca, reclamantele sa isi modifice jgheaburile si burlanele  la acoperisul imobilului lor , dinspre curtea paratului P. I. , in asa fel incat apele pluviale sa nu se scurga pe terenul proprietatea paratului P. I. , astfel ca , in temeiul art. 615 Cod civil  vor fi obligate reclamantele in acest sens .
   In cazul refuzului reclamantelor , in temeiul art. 1077 C.civ. va fi autorizat paratul sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala reclamantelor .
In acest sens  a propus  si expertul topograf atunci cand a propus varianta I ca linie de granita.
Pentru argumentele dezvoltate, cererea reconventionala  va fi admisa  doar partial.
In baza art. 276 Cod procedura civila, cum pretentiile partilor au fost admise doar partial, se va dispune compensarea  cheltuielilor de judecata intre acestea.