Judecatoria Medias
Sentinta civil nr.2226/19.11.2009
Domeniu asociat - granituire



    Constata ca prin actiunea civila inregistrata la data de 26 februarie 2009, reclamantii M. I. si M. C.-L., dom. in M.,str. T. nr.-  au chemat in judecata pe paratii M. I.-O., M. E.-C.,  ambii domiciliati in M.,str. G. L. nr. - si pe paratul A. S. O., dom. in M.,str. J. H. nr.- , solicitand stabilirea granitei dintre proprietatile partilor pe aliniamentul descris de schitele  atasate cererii, pentru ca  paratii sa inceteze sa mai exercite acte de tulburare a posesiei. Cu cheltuieli de judecata.
     In motivare , se arata ca ,  imobilele proprietatea partilor  au constituit un singur corp funciar , avand un unic proprietar de la care au cumparat reclamantii si numitul M.. Dupa transmisiunea proprietatii,  reclamantii sustin ca au efectuat cu numitul M. ,  un partaj amiabil, convenind totodata cu acesta ca linia de granita dintre cele doua corpuri funciare rezultate sa fie identica cu linia de delimitare rezultata din schitele intocmite atunci. Mai sustin reclamantii ca in anul 2007, numitul M. a instrainat  cel de-al doilea corp funciar, rezultat de urma acestui partaj, paratii devenind proprietarii acestuia si respectand granitele,  astfel dupa cum ele au fost constituite. Pretind reclamantii ca sub pretextul ca paratii doresc sa edifice pentru societatile lor anumite constructii, le-au permis acestora un timp sa le foloseasca  proprietatea , dandu-le dreptul  de a trece , spre a-si  putea depozita  pe terenul lor diferite materiale de constructie, dar ca  acceptul  dat a fost mai apoi nesocotit pentru ca paratii in mod cu totul abuziv au inceput sa-si stivuiasca aceleasi materiale si pe proprietatea reclamantilor, sub pretextul ca terenul respectiv de fapt le-ar apartine ,  tot  lor.
      In drept au fost invocate prev.art.584 C.civil.
      In probatiune, reclamantii au aratat ca inteleg sa se prevaleze in sustinerea actiunii lor de proba cu interogatoriul partii adverse; cu inscrisuri ; proba testimoniala; proba cu expertiza tehnica  si cercetare la fata locului.
    La cererea introductiva s-au atasat o serie de inscrisuri constand in copii extrase carte funciara; copie contract de vanzare-cumparare; copie schita insotita de memoriu tehnic; copie titlu de proprietate; copie carte funciara si copii alte schite tehnice, precum si dovezile de achitare a taxelor judiciare de timbru si imputernicirea avocatiala.
     Paratul M. I.-O., nu s-a infatisat personal in instanta, nu a depus intampinare si nici nu a expus pozitia procesuala fata de solicitarile reclamantilor, asemenea si paratii M. E.-C. si A. S. O.. Totusi printr-un inscris transmis prin fax - fila 39 dosar, paratii au solicitat  efectuarea unei cercetari la fata locului ; evaluarea situatiei litigioase prin prisma deciziei de practica judiciara nr.2970/2004 si solutionarea cat mai urgenta a acestui litigiu, pentru lamurirea situatiei invocate , spre a  putea intra efectiv in posesia si folosinta  terenului asupra caruia au constituit dreptul de proprietate.
     Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :
     Potrivit copiei extrasului de carte funciara de la fila 6 dosar, reclamantii sunt coproprietari in devalmasie asupra imobilului inscris in CF 2156 N al com. B., nr.top.x constand in teren arabil in suprafata se 6250 mp.  Paratii sunt coproprietari asupra imobilului inscris in cartea funciara cu nr.x al com. B. sub nr.top.x , constand de asemenea in teren arabil in suprafata de 6250 mp, asupra caruia , paratii M. E.-C. si sotul M. O. detin cota de 1 / 2 in devalmasie, prin cumparare, iar paratul A. S.  O., cota de 1/ 2 parti, tot  din cumparare.
     Prin actiunea promovata, reclamantii au solicitat instantei sa stabileasca linia de demarcatie dintre proprietatea lor si cea a paratilor, cu care se invecineaza, sustinand ca exista neintelegeri cu privire la limitele de demarcatie a proprietatilor lor.
     Paratii, prin inscrisul de la fila 39 dosar, nu au negat si nu au contestat aceasta situatie ci , dimpotriva au confirmat –o , adresand instantei solicitarea de solutionare urgenta a cazului lor, tocmai pentru ca ei sa stie limitele stabilite  intre care se intinde proprietatea lor, spre a-si  putea folosi proprietatea in scopul dorit de ei, in acord cu dreptul lor si afectatiunea  data terenului pe care il detin.
      Potrivit art. 584 C.civil, orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa . Asa fiind, cererea reclamantilor privind stabilirea granitei cu cea  a proprietatii vecine apartinand paratilor este admisibila.
       Pe fondul cauzei, se retine  ca,  asa dupa cum rezulta din inscrisurile de la filele 8-26 dosar, depuse de catre reclamanti, initial cele doua proprietati au constituit  un singur corp funciar si ca acesta a fost cumparat de la fostul proprietar S. I., impreuna cu numitul M. I., in cote de cate 1 / 2  parti fiecare, terenul provenind din aplicarea Legii 18/1991. Pe baza schitei cadastrale si a memoriului tehnic de la fila 10-12 dosar, imobilul a fost dezmembrat in doua corpuri funciare distincte asupra carora atat  reclamantii cat si  numitul M. I. s-au intabulat in cartea funciara, fiecare  detinand cota de cate 1 / 2 parti din cele doua corpuri nou constituite. Apoi, potrivit descrierii de la fila 95 dosar, in cursul anului 2005, reclamantii au vandut lui M. cota indiviza privind unul dintre topografice si invers, asa incat , reclamantii au devenit proprietari exclusivi asupra terenului in suprafata de  6250 mp identificat sub nr.top.2598/1/1 , iar numitul M.  I., asupra  terenului de aceeasi suprafata de 6.250 mp , identificat sub nr.top.2598/1/2. Rezulta asadar ca in realitate, constituirea celor doua parcele de teren s-a realizat pe calea unei dezmembrari acceptate de cei trei coproprietari ,precum si prin perfectarea unor acte de vanzare-cumparare succesive si nicidecum pe calea unui partaj in care sa se fi consfintit in vreun fel o presupusa intelegere a lor cu privire la limitele de demarcatie  dintre cele  doua proprietati.  Schita de dezmembrare efectuata , nu tine locul unui partaj chiar voluntar fiind ,  scopul intocmirii ei asa dupa cum se profileaza din continu t fiind numai cel al intabularii proprietatii in cartea funciara, imprejurare sustinuta si de faptul ca cei trei coproprietari au ramas in continuare in indiviziune, pana cand s-a pus capat acestei stari,  prin vanzarile reciproce intervenite ulterior.
   Dupa efectuarea acestor operatiuni si  de abia ,  in anul 2007, paratii au devenit proprietarii terenului identificat sub nr.top.x, pe care l-au cumparat de la numitul M. I..
    Pentru stabilirea liniei de granita s-a solicitat , iar instanta a incuviintat si administrat proba privind efectuarea unei expertize tehnice topografice. Potrivit  acestei lucrari ce se regaseste in dosar la filele 91-98 dosar, proprietatile partilor provin din acelasi corp funciar constituit de pe urma aplicarii Legii 18/1991 si ca atare, nu exista semne vechi de demarcatie sau de hotar, intrucat reconstituirea pe baza legii speciale nu s-a facut pe vechile amplasamente. Asertiunile expertului facute in aceasta privinta se dovedesc pertinente, intrucat asa dupa cum rezulta din inscrisul de la fila 14 , 15 dosar, constand in copia titlului eliberat pe baza Legii 18/1991 si contractul de vanzare-cumparare incheiat, terenul in litigiu se regaseste inscris ca fiind o singura parcela, anume cea cu nr.90/4 din tarlaua nr. 4 in suprafata de 1 ha si 2500 mp si ca atare, existand un singur proprietar, in mod evident nu putea sa existe,  o linie de granita  mediana, in teritoriul aceleiasi parcele, dar fata de situatia litigioasa reclamata ea se impune a fi determinata,  prin  stabilirea liniei  despartitoare si de separare a celor doua proprietati.
      Expertul , in raport de intinderea dreptului de proprietate a fiecareia dintre parti  si avand documentatia cadastrala pe baza careia s-a facut dezmembrarea , a precizat ca,  linia despartitoare ce uneste punctele A si B evidentiate pe schita de la fila 98 dosar, corespunde intru-totul acestor criterii, propunand ca in stabilirea granitei sa fie  luata  in considerare  aceasta  singura varianta pentru stabilirea granitei.
     Asa fiind , si cum varianta propusa respecta intinderea drepturilor de proprietate ale partilor, instanta apreciaza ca pertinenta si concludenta concluzia expertului urmand a da eficienta  propunerii acestuia, prin aceea ca in temeiul art.584 C.civil,  se va stabili ca linia de demarcatie dintre proprietatea reclamantilor si cea a paratilor se identifica cu aliniamentul AB evidentiat in schita de la fila 98 dosar, atasata expertizei ce va face parte integranta din prezenta hotarare.
      Dupa dezbaterea in fond a cauzei ca si in termenul de pronuntare a hotararii, paratii au transmis tot prin fax niste cereri in care au ridicat diferite obiectii , ba ca expertul a procedat la efectuarea expertizei fara a fi indeplinita procedura de citare, ori ca nu s-a tinut cont de procesele-verbale de punere in posesie   sau ca expertiza de dezmembrare a fost gresita . Apoi  ca lucrarea este superficiala, ca expertiza este lovita de nulitate deoarece instiintarea paratului A. a fost una formala pentru ca la data cand au fost efectuate masuratorile, afara ploua torential si era tarziu, ora 18,30, apreciata drept o ora nepotrivita pentru efectuarea masuratorilor.
      Aceste obiectii se dovedesc neintemeiate si converg , fata de momentul invocarii lor, ca de fapt ele au fost invocate atat de tarziu in  dorinta tergiversarea solutionarii pricinii, contrar celor afirmate anterior.
      Asa dupa cum rezulta din cuprinsul expertizei tehnice – fila  2 dosar, partile au fost convocate pentru data de 28 mai  2009 orele 18,00 , data la care, expertul constatand lipsa paratilor a luat legatura telefonica personal cu paratul A. S. O., care i-a spus  ca nu poate participa la masuratori ca are alte treburi de rezolvat la firma.  Aceasta imprejurare se dovedeste reala , intrucat insusi paratul A. in cererea sa de la fila 101, transmisa tot prin fax la data de 08.10.2009, sustine ca nu a primit o alta instiintare din partea expertului. In atare situatie, este evident ca paratul A. a avut cunostinta asupra datei  cand au fost programate masuratorile in teren ; ca motivul ploii a fost invocat pentru a se eschiva de la prezenta, atata timp cat expertul si reclamantii au putut sa stea in asa-zisa ploaie fara nici o problema si in conditiile in care intre luna mai si octombrie 2009 , desi au fost mai multe termene de judecata,  niciunul dintre parati nu au adus la cunostinta instantei existenta unei astfel de situatii. Mai mult, existand o coparticipare procesuala pasiva este suficient  faptul ca unul dintre parati ,respectiv A. S. O. , a avut cunostinta despre  data cand urmau a fi facute masuratorile in teren, asa incat motivul invocat  de catre acesta sau de catre ceilalti parati, se poate constitui eventual intr-o nulitate relativa, caz in care, potrivit art.105 alin.2 C.pr.civila, cel ce o invoca trebuie sa dovedeasca existenta unei vatamari deduse exclusiv din aceasta imprejurare. O astfel de vatamare nu se certifica a exista, dimpotriva situatia enuntata dovedeste  rea-credinta in exercitarea drepturilor procesuale din partea celor care au
 invocat-o.
Un alt motiv invocat a fost acela ca nu au fost verificate procesele-verbale de punere in posesie si ca lucrarea de dezmembrare operata in cartea funciara este gresita. In ceea ce priveste primul motiv, acesta este nerelevant in cauza , pentru ca proprietatea reconstituita pe
 Legea 18/1991  cu referire la aceste doua parcele nu s-a realizat pe corpurile distincte existente in prezent ci pe un singur corp funciar, asa incat devine lipsit de relevanta modul in care  a fost pus in posesie proprietarul initial. Iar , in ceea ce priveste eventualele greseli produse cu ocazia  dezmembrarii  celor doua corpuri funciare, in lipsa punerii in discutie , a valabilitatii titlurilor constituite ce au urmat acestei operatiuni , pe calea unei cereri incidentale din partea celor care au astfel de pretentii, ele nu  pot face obiect de analiza pentru ca instanta nu a fost investita cu solutionarea unei astfel de cereri si cu atat mai putin ea se impune a fi solutionata in cadrul unei  actiuni in granituire a carei finalitate consta numai in stabilirea si demarcarea  liniei despartitoare dintre doua fonduri invecinate, care pot fi detinute cu orice titlu , dar de catre persoane diferite. Cat priveste  obiectiunea acelorasi parati , precum ca schita prezentata  este o copie fidela a schitei topografului M., se constata ca masuratorile inscrise de expert infirma o astfel de situatie , dar este si firesc ca lucrarea intocmita de acesta  sa se apropie intrucatva de lucrarea cadastrala pentru ca de fapt, reconstituirea dreptului pe Legea 18/1991 s-a facut in termenii evidentei cadastrale si nicidecum a celei de carte funciara, unde ulterior a fost transpusa.
      Aceleasi considerente,  ca si faptul ca,  unicul aspect ce ar fi putut sa fie relevant in cauza,  pentru stabilirea granitei ar fi fost numai acela privind fixarea urmelor unor vechi semne de hotar, dar ca in cazul de fata existenta unor astfel de semne se exclude , denota si lipsa de relevanta a probelor testimoniale propuse  de catre parati, cerere care de altfel a fost formulata  tardiv, peste termenul prescris de art. 138 C.pr.civila, in conditiile in care acestia ,  invocand diferite dispozitii legale din procedura civila , au facut dovada faptului ca cunosc indeaproape legea si suficient de mult , chiar daca nu au avut un  aparator calificat.
   Probele testimoniale propuse de catre  reclamanti,  cu martorii M. M. si M. S. , incuviintate si administrate de catre instanta,  nu numai ca au fost cerute  in termenul procedural legal, dar depozitiile lor de la filele 56 si 109 dosar sustin cu prisosinta cele invocate de reclamanti in actiunea lor, dovedindu-se  concludente,  atat pentru ca se coroboreaza cu inscrisurile depuse ,  la care am facut referire mai sus , confirmand aceeasi situatie de fapt, cat si fata de imprejurarea ca sustin existenta situatiei litigioase  dintre parti , pe marginea acestui aspect al stabilirii granitei, lucru care de altfel nu a fost contestat de catre parati.
      Asa incat, cererea de repunere pe rol formulata de parati se dovedeste pe de o parte neavenita, pentru ca  , potrivit art.151 alin.1 C.pr.civila  , ea poate opera numai  atunci cand instanta gaseste necesar sa ceara noi lamuriri partilor  , ceea ce nu este cazul in speta , si pe de alta parte, pentru ca este si nefondata prin lipsa de temeinicie a obiectiilor invocate.
     Conclusiv,pentru considerentele de fapt si de drept enuntate,  actiunea reclamantilor va fi admisa in sensul celor mentionate mai sus, prin stabilirea liniei de granita pe aliniamentul AB  evidentiat in expertiza de la fila 91-98 dosar , iar in baza art. 274 C.pr.civila, paratii vor fi obligati sa plateasca acestora suma de 3.269 lei, cheltuieli de judecata, din care,  suma de 19 lei, reprezinta taxa judiciara de timbru ; suma de 1.500 lei , taxa expertiza , iar  diferenta , reprezentand onorariu avocat justificat cu chitanta de la fila 4 dosar. In aceasta privinta, retinerea obligatiei de a suporta cheltuielile de judecata este fondata pe culpa procesuala la care face referire art.274 C.pr.civila, culpa care in mod evident incumba exclusiv paratilor, dispozitiile art.584 C.civil, reglementand modul de suportare a cheltuielilor facute  cu lucrarile de granituire propriu-zise si nicidecum a celor ocazionate de procesul purtat, acestea supunandu-se  in mod  evident  legii de procedura civila.