Dosar nr. 3140/257/2007
R O M A N I A

JUDECATORIA MEDIAS
SECTIE GENERALA

SENTINTA CIVILA Nr. 53
Sedinta publica de la 15 Ianuarie 2009
 
Constata ca prin actiunea civila inregistrata la data de 27 septembrie 2007, reclamantii C S si C M au chemat in judecata pe paratii Statul Roman prin Comuna Laslea prin Primar si Consiliul Local Laslea , precum si pe paratii D E si D M, solicitand a se dispune stabilirea liniei  de granita intre proprietatea  reclamantilor inscrisa in CF 319 Malancrav , nr.cadastral … compusa din teren intravilan in suprafata de 3.719 mp, moara comunala, situata administrativ in loc. Malancrav  si urmatoarele proprietati :
- pe o latura a proprietatii reclamantilor , intre proprietatea acestora si strada
 din Malancrav, proprietatea Statului Roman reprezentat prin Comuna Laslea ;
    -    pe alta latura a proprietatii reclamantilor si cea a paratilor D E si D M, inscrisa in CF 758 Malancrav , nr.cadastral … compusa din gradina intravilan in suprafata de 3143 mp, acestia avand cota de 7/8 din imobilul amintit;
   - pe aceeasi latura  , intre proprietatea reclamantilor si proprietatea Statului Roman reprezentat prin Comuna Laslea  prin primar, inscrisa in CF 758 Malancrav, nr.cadastral … compusa din gradina intravilan in suprafata de 3.143 mp, avand cota de 1/8 din imobil, fosta proprietate a numitilor M H si S A, decedati, fara urmasi, Statul Roman devenind proprietar prin vacanta succesorala;
    - pe celelalte laturi intre proprietatea reclamantilor si proprietatea Statului Roman reprezentat prin comuna Laslea , proprietate inscrisa in CF 799 Malancrav, nr.cadastral ...
      Cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
      In motivare, reclamantii arata ca sunt proprietarii terenului si ai constructiei inscrisa in CF 319 Malancrav , nr. cadastral … compusa din teren intravilan in suprafata de 3.719 mp, cu moara comunala, situata administrativ in Malancrav , iar paratii sunt proprietari ai imobilelor invecinate. Sustin reclamantii, faptul ca intre ei si paratii Damian au survenit neintelegeri cu privire la granita existenta intre proprietatile lor, motiv pentru care cer reglementarea situatiei prin stabilirea liniei ce delimiteaza proprietatile lor.
     In drept, s-au invocat prev. art. 584 C. civil .
     In probatiune, s-a solicitat incuviintare probei cu acte, expertiza topografica si martorii F C si L I.
     Atasat cererii , s-au depus copii extras carte funciara si foi funciare, copie schita cadastrala, copie cerere ordonanta presedintiala , dovada achitarii taxei legale de timbru si dovada imputernicirii avocatiale.
    Paratii D E si D M au depus intampinare si cerere reconventionala – fila 57 dosar. Prin intampinare, paratii au aratat ca nu se opun stabilirii granitei intre proprietatea reclamantilor si a lor, insa au solicitat sa se respinga capatul de cerere referitor la dobandirea dreptului de proprietate de catre Statul Roman asupra cotei de 1/8 parti, prin vacanta succesorala. Pe cale de cerere reconventionala au cerut sa se stabileasca faptul ca fostii proprietari de la care paratii D  au cumparat cota de 7/8 parti din imobil  , au dobandit prin uzucapiune si cota de 1/8 parti apartinand proprietarilor tabulari M J si S A, iar acest drept le-a fost transmis lor o data cu perfectarea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2012/2002. Cu cheltuieli de judecata.
    Instanta, constatand faptul ca prin cererea reconventionala au fost chemate in judecata si alte persoane, nefiind opusa exclusiv reclamantilor din actiunea principala ,iar reprezentantul paratilor a solicitat disjungerea ei, s-a dispus , prin incheierea din 10 ianuarie 2008 , disjungerea si judecarea separata a ei.
     Prin precizarea paratilor de la filele 63-64 dosar, acestia au invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii vazuta prin prisma faptului ca proprietarii tabulari M J si S A nu au fost chemati in judecata, iar Statul Roman nu are calitatea de reprezentant al unor persoane fizice si de asemenea ,ca  nu poate fi reprezentat de Comuna Laslea sau Consiliul Local Laslea, calitatea de reprezentant legal al statului avand-o numai Ministerul Economiei si Finantelor. In privinta granituirii, paratii D au aratat ca isi mentin pozitia procesuala exprimata prin intampinare, respectiv ca nu se opun stabilirii limitei de hotar dintre cele doua proprietati ,dar au solicitat sa se aiba in vedere faptul ca linia de granita se situeaza la o distanta de 3 m in spatele anexelor gospodaresti inspre imobilul reclamantilor, intrucat acele constructii-anexa au fost ridicate pe cheltuiala proprie a antecesorilor persoanelor de la care ei au cumparat cota de 7/8 parti.
     In probatiune, paratii au mentionat ca inteleg sa se prevaleze de proba cu inscrisuri, interogatoriul, cercetarea la fata locului si cu expertiza extrajudiciara pe care au efectuat-o ei.
    Citati fiind ceilalti parati indicati in cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanti, Statul Roman prin Comuna Laslea prin primar si prin Consiliul Local Laslea , s-a depus intampinare de catre Primaria comunei Laslea - fila 42 dosar, reprezentantii legali ai autoritatilor administrative locale precizand ca intre ei si reclamanti nu exista divergente ci numai intre paratii D si reclamantii C. De asemenea, se mai precizeaza faptul ca moara comunala s-a aflat in administrarea consiliului local, fiind vanduta reclamantilor  C pe baza legilor speciale, mai precis a Legii nr. 550/2002. Atasat acestei intampinari au fost depuse un set de acte constand in : copia contractului de vanzare-cumparare ; copia procesului-verbal de negociere ;  copie extras carte funciara; copie schita cadastrala ; copie schita CF.
     Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :
     Potrivit  extrasului CF depus in copie la fila 13 dosar, reclamantii sunt proprietari  asupra imobilului inscris in CF 319 Malancrav nr.top… constand in teren intravilan cu moara comunala  in suprafata de 3.719 mp. Paratii D E si M detin in proprietate cota de 7/8 parti din imobilul  inscris in CF 758 Malancrav nr.top…,  constand in gradina  in suprafata de 3.143 mp - conform copiei foii funciare de la fila 18 dosar, in indiviziune cu M J si S A, care detin cota de 1/8 parti.
    Prin actiunea promovata, reclamantii au solicitat sa se stabileasca linia de granita dintre cele doua proprietati, existand o situatie conflictuala in aceasta privinta numai  cu paratii D, iar acestia din urma nu s-au opus determinarii acestei linii de demarcatie sustinand insa, ca ea exista si a existat , aflandu-se pe un aliniament rectiliniu situat la o distanta de 3 m, inspre proprietatea reclamantilor, distanta masurata  de la anexele gospodaresti aflate pe proprietatea lor fiind construite de antecesorii vanzatorilor de la care ei au cumparat cota de 7/8 parti din imobil.
    Pe cale de exceptie paratii au invocat inadmisibilitatea actiunii, avand in vedere faptul ca cei cu care se afla in indiviziune , respectiv proprietarii tabulari M J si S A, nu au fost chemati in judecata, iar Statul Roman nu are calitatea de reprezentant al acestora  si nici Comuna Laslea - prin Primar sau Consiliul Local Laslea, nu are calitatea de reprezentant legal al statului.
     Examinand exceptia invocata , instanta retine faptul ca asa dupa cum rezulta din foaia funciara nr. 758 Malancrav privind imobilul identificat sub nr. top…, dobandirea dreptului de proprietate de catre numitii M J si S A a avut loc in anul 1874, imobilul fiind retranscris in aceasta foaie in anul 1920 din foaia funciara nr. 43. Avand in vedere ca la timpul dobandirii proprietatii nu este mentionata starea de minoritate se prezuma ca cei in favoarea carora a fost inscris dreptul de proprietate au fost majori si socotind ca de atunci au trecut 135 ani , rezulta ca acestia, in mod obiectiv,  nu mai pot fi in viata  la aceasta data, biologic nefiind cunoscuta o fiinta umana care sa fi trait atata timp. Prin urmare, pe calea unei prezumtii simple se impune concluzia fireasca a faptului ca acestia sunt decedati si in atare situatie, critica paratilor precum ca reclamantii ar fi trebuit sa-si indrepte actiunea si impotriva coindivizarilor se dovedeste neintemeiata, intrucat  o persoana decedata nu mai poate  sta in judecata nemaiavand capacitate de folosinta. Cum, nici mostenitori ai proprietarilor tabulari , care sa fie cunoscuti si acceptanti ai mostenirii, nu s-a relevat  a exista, inseamna ca succesiunea este vacanta si prin urmare, ea revine statului in virtutea art. 680 C.civil. Insa, art. 477 C.civil statueaza ca averile vacante sunt ale domeniului public, iar conform art. 25 din Legea 213/1998 prin sintagma „domeniu public” se intelege de fapt domeniul privat al statului sau  al unitatii administrativ-teritoriale. Asadar, succesiunea este vacanta si revine statului , dar averea se va regasi in domeniul privat al statului sau unitatii
administrativ –teritoriale . In cazul de fata, fiind vorba despre un teren , bun de interes local si nu national, distinctie functie de care legal este delimitat si domeniul public , notiune de la care s-a pornit, inseamna ca el nu poate fi considerat decat ca facand parte din domeniul privat al  unitatii administrativ-teritoriale ,  conform
art. 6, 36 din Legea 18/1991 si art.121 din Legea 215/2001. Art. 25 din
Decretul  31/1954 stabileste calitatea de reprezentant al Ministerul Finantelor Publice pentru stat, numai in cazurile in care prin alte legi dreptul de reprezentare nu este dat unei alte entitati. Succesiunea dispozitiilor legale enuntate, denota calitatea de reprezentant , pentru statul care culege succesiunea, a unitatii
 administrativ-teritoriale din a carui domeniu privat face parte bunul preluat, care la randul ei este reprezentanta in justitie de primar , conform art. 21 din Legea 215/2001 Aceasta interpretare este in consens chiar si cu practica instantei noastre supreme , care printr-o decizie de speta nr.318/01.02.2000 , a statuat asupra faptului ca Ministerul Finantelor are calitatea de reprezentant legal al Statului Roman numai atunci cand in litigiu sunt bunuri ale statului ce apartin domeniului public nu si in situatia cand este vorba de bunuri din domeniul privat, in acest ultim caz, apararea intereselor statului fiind realizate de unitatea administrativa prin autoritatile care o reprezinta. Mai mult, conform art. 75 alin.2 din Legea 36/1995, chiar si in procedura necontencioasa , se prevede ca notarul va cita autoritatea administratiei publice competenta a prelua bunurile ,iar nu numai autoritatea Ministerului Finantelor. Daca in procedura necontencioasa bunurile declarate vacante sunt preluate de autoritatile administratiei publice cu atat mai mult se impune aplicarea aceluiasi tratament , pentru identitate de rationament, si procedurilor contencioase.
     In cauza de fata, nu se poate face abstractie de faptul ca statul este titularul dreptului de a culege succesiunea, unitatea administrativ-teritoriala sau autoritatile care o reprezinta neavand calitatea de a culege o succesiune vacanta. Dar, averea culeasa face parte din domeniul privat al unitatii administrativ - teritoriale potrivit dispozitiilor legale enuntate.
      Prin urmare, Statul Roman si Comuna Laslea – prin Primar au calitate procesuala pasiva , prin ceea ce s-a enuntat mai sus, asa incat actiunea promovata este admisibila. Consiliul Local Laslea , nu are insa calitatea de reprezentant deoarece potrivit art. 12 alin.5 din Legea 213/1998 aceste entitati juridice  reprezinta unitatile administrativ-teritoriale numai in litigiile privind bunurile din domeniul public nu si din cel privat.
     Pe fondul cauzei, partile au solicitat incuviintarea probelor testimoniale, cu inscrisuri , expertiza tehnica judiciara si interogatoriul partilor,iar instanta le-a administrat. Astfel, a fost administrata proba testimoniala cu  martorii F C, L H si L I, M A, propusi de reclamanti , ale caror declaratii se afla in dosar la filele 92-93; 94-95; 118 ; 133 dosar, precum si cu martorul P I, propus de parat, declaratie aflata la fila 120-121 dosar. S-a luat interogatoriu partilor, raspunsurile acestora aflandu-se la filele 85,88,90 dosar; s-a efectuat o expertiza tehnica judiciara – filele 152-159 dosar, doua suplimente la expertiza – filele 185-186 ; 243 dosar si a fost audiat expertul pentru a da lamuriri instantei, depozitia acestuia aflandu-se la fila 239 dosar. Paratul D a mai depus un set de inscrisuri la filele 198-210; 221-228; 253-267 dosar, constand intr-o lucrare tehnica de specialitate extrajudiciara ; documentatia care a stat la baza vanzarii imobilului-moara, reclamantilor si raportul de evaluare intocmit cu aceea ocazie.
     Din declaratiile martorilor audiati, rezulta ca inainte de dobandirea de catre parti a corpurilor funciare pe care acestea  le detin, ele au format un singur corp funciar fiind proprietatea aceleasi persoane. Cele doua parcele, perimetrul morii cu terenul aferent si gradina folosita in prezent de paratii D, se delimitau prin intermediul unor constructii - anexe , care de fapt sunt si motivul discordiei dintre reclamanti si parati, iar nu atat granita in sine. Aceste constructii - anexe au constat intr-o cladire denumita „casuta ” si un grajd, care in prezent se afla intr-o situatie deplorabila, insa ele mai exista in fapt - potrivit  declaratiei expertului . Atat martorii reclamantilor cat si cel al paratilor au mentionat in declaratiile lor ca aceste constructii au delimitat in fapt cele doua fonduri, ele fiind folosite de cei care detineau si moara. Astfel, martorul F C spune ca vechea linie de granita ce exista intre  cele doua parcele, era data  de gardul despartitor ce a existat o data, si care se configura pe un aliniament rectiliniu cu  aceste
 constructii-anexa ,  si ca in prezent, aceasta linie a fost incalcata prin mutarea ei in detrimentul reclamantilor, constructiile –anexa fiind incluse in lotul paratilor D. Martorul L H, de asemenea aminteste despre acelasi gard despartitor existent in anii 1977-1980 , care delimita cele doua parcele de teren cu folosinte diferite asa incat, acele constructii-anexe erau socotite ca facand parte din perimetrul morii. Chiar si martorul paratilor, numitul P I, a relevat faptul ca linia initiala  de granita dintre cele doua parcele a fost determinata de aliniamentul acelor constructii-anexa si ca proprietarul originar a deplasat aceasta linie cu 2-3 metri inspre gradina, asa incat constructiile –anexa au fost incluse in perimetrul morii.
    Pentru restabilirea liniei de granita, s-a efectuat si o expertiza tehnica judiciara de specialitate.  Expertul in lucrarile intocmite , expertiza si cele doua suplimente, a aratat situatia existenta in fapt, a prezentat doua variante de stabilire a granitei, propunandu-se in mod invariabil una si aceeasi solutie , potrivit careia acele constructii anexe sunt incluse in lotul paratilor.
     In echitate, expertul ar fi trebuit sa prezinte cel putin patru variante de stabilire a granitei : una mergand pe ipoteza reclamantilor si una pe cea a paratilor; alta care sa aiba in vedere situatia actuala si ultima cea pe care expertul o considera din punct de vedere tehnic , ca fiind cea mai buna solutie,   dar el s-a pozitionat in mod inexplicabil pe o singura varianta, apreciind peste ceea ce instanta ar putea decide in raport cu toate probele administrate, inclusiv cele testimoniale, asupra  liniei ce se impune si nu care restabileste vechea granita dintre cele doua fonduri  devenite intre timp  proprietatea unor persoane diferite. Spunem cel putin 4 variante, pentru ca pe schita de la fila 155 dosar, desi  expertul evidentiaza punctul pe care reclamantii l-au indicat ca concorda cu vechea linie de granita, nu se prezinta nici o varianta de granituire  pe simplul considerent, apreciativ al expertului ca punctul indicat nu putea fi punct al granitei vechi. Aceasta chiar si in conditiile in care,urmare a demersurilor instantei,  prin suplimentul ulterior intocmit, se releva faptul ca linia de delimitare dintre cele doua numere topografice care identifica proprietatile celor doua parti aflate in litigiu, se constituie dintr-o linie ce trece prin chiar mijlocul acelor constructii-anexa despre care aminteam mai sus si care sunt disputate atat de reclamanti cat si de parati. In final, dupa audiere, spre a da explicatii,  expertul totusi a prezentat si o alta varianta , in care constructiile-anexa sunt incluse in lotul reclamantilor.
     In alegerea uneia sau alteia dintre cele doua variante , instanta urmeaza a da eficienta celei care corespunde liniei vechi de hotar dintre cele doua fonduri invecinate , intrucat aceasta este finalitatea actiunii in granituire. Prin exercitarea unei astfel de actiuni nu se tinde la crearea unui nou hotar ci la reconstituirea si marcarea adevaratului hotar, avand astfel un caracter declarativ si nu constitutiv de drepturi.
     In varianta I din schita de la fila 157 dosar, marcata in zona B, propusa de expert, se constata ca varianta propusa  nu este in consens cu vechea linie de granita despre care au amintit martorii mentionati mai sus, ba mai mult, incalca, prin modul de efectuare al masuratorilor, cadrul procesual stabilit, expertul cu de la sine putere efectuand masuratori  privind proprietatea  unei alte persoane care nu este parte in proces, sustinand ca ele au fost facute intrucat proprietarul imobilului identificat sub nr.top.204 i-a permis acest lucru. In acest fel, justifica expertul traseul liniei noi de granita evidentiata in schita, pornindu-se de la asigurarea intregii suprafete de teren ce figureaza in cartea funciara sub numarul topografic 202, chiar si in plus cu 29 mp ,  in detrimentul suprafetei fondurilor urmatoare, mergandu-se  si la proprietatea altor persoane  care nu au fost parti in proces, lucru care in opinia instantei este de neacceptat, deoarece pe de o parte  se depaseste cadrul litigiului si a granitei care se disputa ,iar pe de alta parte pentru ca ceea ce garanteaza  cartea funciara este numai dreptul de proprietate nu insa ,  si intinderea lui.
       Varianta a II a de granita , prezentata in schita de la fila 245 dosar , marcata  in zona denumita „A ” restabileste linia vechiului hotar , asa dupa cum au sustinut si martorii audiati. Nu se va retine obiectia expertului asupra necesitatii dezmembrarilor si unificarilor preconizate de acesta, astfel de operatiuni tinzand la reglementarea continutului drepturilor de proprietate ceea ce excede unei actiuni in stabilirea granitei, care asa dupa cum s-a mentionat deja  are ca finalitate doar restabilirea liniei vechi de hotar intre doua proprietati.
      In consecinta, se apreciaza ca linia marcata de expert in schita de la fila  245 dosar, corespunde adevaratului hotar dintre cele doua proprietati  si ca atare, instanta va da eficienta acestei propuneri, stabilind cu caracter declarativ in baza art. 584 C. civil , ca linia de demarcatie dintre cele doua proprietati este cea evidentiata in schita mai  sus-mentionata si individualizata sub indicativul  A”B”C”D”E” .
     In baza art.276 C.pr.civila , paratii vor fi obligati sa plateasca reclamantilor suma de 808 lei , cheltuieli de judecata partiale, constand in suma de 800 lei parte din taxa cu efectuarea expertizei si suma de 8 lei, parte din taxa judiciara de timbru, compensand restul cheltuielilor de judecata efectuate de parti.