Dosar nr. 1576/257/2008
R O M A N I A

JUDECATORIA MEDIAS
SECTIE GENERALA

SENTINTA PENALA Nr. 375
Sedinta publica de la 22 Decembrie 2008



Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Medias , din data de 19 mai 2008, a fost trimis in judecata inculpatul,
T. S. pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa in calificarea prev. de art.178 alin.2 C.penal , aratandu-se ca : in data de 22.09.2007 in timp ce conducea autoutilitara marca Dacia cu nr. de inmatriculare apartinand de SC S. N. SRL Seica-Mica, inculpatul a provocat un accident de circulatie determinat de viteza marita cu care circula, intrand in coliziune cu autoturismul Opel  Combo cu nr.de inmatriculare care circula regulamentar, impactul soldandu-se cu decesul conducatorului auto , victima Poczo Iuliu.
     Inculpatul prin declaratia data in fata instantei de judecata , aflata in dosar la fila 196, a sustinut ca nu se face vinovat de producerea accidentului si implicit nici de consecintele ce au urmat. A sustinut inculpatul ca viteza cu care a circulat s-a inscris in limite legale fiind de aproximativ 65-67 km/ora si nu de 97 km/ora cat este mentionat in rechizitoriu ; circuland in coloana a fost nevoit , fata de manevra intempestiva de franare a autoturismelor ce rulau in fata lui, sa franeze brusc fapt ce a condus la derapajul autoutilitarei conduse de el, intrarea pe contrasens si izbirea de autoturismul condus de victima ce venea din sens opus. A mai precizat inculpatul ca autoturismul din coloana aflat in fata sa, nu a semnalizat intentia de franare si ca distanta dintre cele doua vehicule, cel condus de el si cel din fata, era de aproximativ 6 metri. In aparare, inculpatul prin aparatorul sau ales a solicitat incuviintarea probei testimoniale precizand ca isi insuseste martorul acuzarii C. A. Totodata a mai mentionat ca are obiectiuni la expertiza tehnica efectuata in cursul urmaririi penale, solicitand in acest sens efectuarea unui supliment la expertiza , respectiv a unei lucrari de noua expertiza tehnica. A mai solicitat, in circumstantiere, incuviintarea probei testimoniale cu martorul P. D.
    Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :
In fapt 
In data de 22.09.2007 in jurul orelor 18,30 inculpatul T. S. conducea autoutilitara marca Dacia cu numarul de inmatriculare apartinand de SC S. N. SRL Seica-Mica  pe drumul national DN 14 din directia Sighisoara – Medias, fiind insotit in cabina de  colegul de sau de serviciu C. A. Inculpatul a facut deplasarea in interes de serviciu fiind angajatul firmei careia ii apartinea autoturismul condus, in ziua respectiva. Inainte de a ajunge in orasul Dumbraveni, la km 73+ 900, intr-o zona in care soseaua este in panta si in curba, inculpatul a fost surprins de faptul ca masinile care circulau in coloana in fata sa, au redus brusc viteza , franand . Datorita faptului ca viteza sa de circulatie era marita  a actionat violent  sistemul de franare fapt ce a condus la derapajul autoutilitarei conduse de el si intrucat mai inainte de a efectua manevra de franare violenta, a rulat foarte aproape de linia mediana ce desparte cele doua sensuri de mers ale soselei, a patruns cu partea din fata pe contrasens , moment in care a intrat in coliziune , izbindu-se  de autoturismul Opel Combo, condus de P. I., care circula regulamentar. In urma impactului autoturismul Opel Combo a fost proiectat , cu roata stanga fata blocata datorita vitezei cu care a fost lovit, pe o traiectorie curbilinie spre dreapta parcurgand pana la oprire un spatiu de 18, 20 metri ,iar autoutilitara Dacia a comportat o rotire de 180 grade, urmata de o a doua rotire cu deplasare curbilinie de 5,50 metri pana la oprire. In urma accidentului a rezultat decesul lui P. I., conducatorul autoturismului Opel Combo.
     Din raportul de autopsie medico-legala nr.540/III/66 din 29.10.2007 a Cabinetului Medico-Legal Medias, fila 84-90 dosar,  rezulta ca moartea numitului P. I. a fost violenta si ea s-a datorat insuficientei respiratorii acute consecutive unei rupturi laringiene cominutive , in cadrul unui traumatism cervical complex. Mai este precizat  faptul  ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul, in conditiile unei deceleratii bruste, precum si sub actiunea unui corp dur (metalic) antrenat cu energie cinetica mare, ce a condus la crearea leziunilor tanatogeneratoare de la nivelul gatului.
     In cauza, la solicitarea inculpatului , s-a efectuat in cursul urmaririi penale o expertiza tehnica auto pentru determinarea dinamicii producerii accidentului. Din raportul de expertiza efectuat si care se gaseste in dosar la filele 107-119 , rezulta ca autoturismul Opel Combo condus de P. I. a avut, inainte de impact, o viteza de deplasare de 87 km/ora, iar cel condus de inculpatul T. S., o viteza de 97 km/ora, limita legala maxima admisa inafara localitatii , fiind de 90 km/ora, conform art. 50 alin.1 lit.a din OUG 195/2002. Potrivit declaratiei inculpatului de la fila 97 dosar, acesta si-a insusit concluziile expertului mai putin cele privitoare la viteza stabilita de 97 km/ora, sustinand ca nu a avut mai mult de 65-70 km/ora. Aceasta sustinere a inculpatului nu se confirma a fi reala , dovedindu-se a fi o ipoteza singulara in ansamblul materialului probator si fara nici un element de coroborare cu celelalte probe administrate in cauza. Astfel, martorul S. M., care s-a aflat in autoturismul Opel Combo, in declaratiile sale de la filele 135-139 si 201 dosar,  afirma ca autoturismul condus de inculpat avea o viteza foarte mare intrucat in momentul in care l-a vazut apropiindu-se de ei si-a dat seama ca acesta nu va putea opri , anticipand ceea ce de fapt s-a si intamplat , ca va intra in ei. Viteza apreciata de martor , care este mecanic auto de profesie, aferenta unei urme de franare de 10-15 metri este ca fiind intre 80-90 km /ora. A mai declarat martorul faptul ca autoturismul Opel Combo a avut o viteza aproximativa de 80 km/ora.  Aceasta declaratie se coroboreaza cu cea a martorului C. M., care spune ca intensitatea lovirii autoturismului Opel Combo a fost mare , intrucat  partea din fata a autovehiculului condus de inculpat a fost aproape in totalitate avariata. Acelasi martor, spune ca in momentul franarii masinii sale, el a avut o viteza de 80 km/ora. Aceste imprejurari de fapt care se coroboreaza intre ele, dovedesc faptul ca inculpatul nu putea sa aiba  o viteza de numai 65-70 km/ora daca cel aflat in imediata lui apropiere a avut 80 km /ora in momentul franarii, iar inculpatul nu l-a putut evita pe acesta fiind nevoit sa vireze usor spre linia mediana a soselei si apoi vazand ca din sens opus venea un alt autoturism , sa actioneze violent frana. Martorul C. A. spune in declaratia de la fila 200 dosar ca inculpatul a franat tocmai pentru a evita coliziunea cu autoturismul care circula in fata lor, neavand alta alternativa pentru a evita impactul cu acesta, imprejurare credibila pentru ca nu exista nici o alta explicatie asupra franarii bruste. Nesemnalizarea invocata nu poate fi retinuta intrucat din momentul actionarii sistemului de franare, lumina de frana apare instantaneu.  Mai mult, urma de franare a autoturismului condus de inculpat a fost de 19,40 metri ceea ce dupa aprecierile martorului S., conduce la o viteza superioara celei de 90 km/ora, fapt ce vine in sprijinul  valorii  vitezei determinate de expert , care inca o data se confirma a fi reala. Toate aceste aspecte converg spre aceeasi concluzie si sunt univoce in aprecierea ca fiind corecta viteza stabilita de expert si nicidecum a celei afirmate de catre inculpat, care in contextul dat se dovedeste neverosimila atat in raport cu urmele de franare lasate , retinute si in procesul-verbal de cercetare la fata locului de la fila 8 dosar, dar si fata de  manevrele  pe care le-a efectuat  inculpatul , constand intr-un viraj brusc si usor inspre linia mediana a soselei si apoi, actionarea violenta a franei. Chiar si faptul ca  in raportul de autopsie a victimei se retine ca acel corp metalic care a creat leziunile tanatogeneratoare a fost antrenat cu energie cinetica mare, sustine lovirea autoturismului Opel Combo cu o viteza foarte mare.
    Este evident ca asa dupa cum s-a mentionat, inculpatul a circulat cu viteza excesiva;  fiind pe o portiune de sosea in panta si in curba a fost surprins de coloana de masini si manevra lor neasteptata de franare, imprejurari in care inculpatul a incercat sa evite lovirea masinii din fata,  orientand usor autovehiculul spre linia mediana a soselei, moment in care a sesizat ca din sens opus se apropia autoturismul Opel Combo, si vazand ca exista posibilitatea coliziunii , a franat brusc, manevra din care a intrat in derapaj lovindu-se de acesta. Manevra efectuata a fost una nepotrivita, stiut fiind ca pe un carosabil umed aceasta provoaca rotirea vehiculului, datorita deceleratiei bruste , iar  forta centrifuga ce actioneaza  in curbele  la dreapta, tinde la aruncarea  autovehiculelor pe contrasens.
     Asadar, inculpatul se face vinovat de producerea accidentului de circulatie o data pentru ca nu a respectat viteza legala de circulatie, asa dupa cum am mentionat; ca nu a adaptat viteza la conditiile de drum asa incat conform art.48 din OUG 195/2002 sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta ;  apoi pentru ca a incalcat dispozitiile art. 51 din OUG 195/2002 care prevede faptul ca, soferul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta pentru evitarea coliziunii precum si prevederile art. 47 din OUG 195/2001, care instituie obligatia pentru conducatorii auto ca pe sensul lor de mers sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii respective si nicidecum catre interiorul drumului asa dupa cum a facut inculpatul, care inainte de franare si derapaj a calcat linia mediana a drumului.
      Cum din acest accident de circulatie, provocat de inculpat prin nesocotirea regulilor de trafic rutier, a rezultat decesul victimei P. I., inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de ucidere din culpa in calificarea data de art. 178 alin.2 C.penal.
     In legatura cu decesul victimei, in cauza, apararea a emis asertiunea potrivit careia starea tehnica necorespunzatoare a airbag-ului  de la autoturismul Opel Combo, din dreptul victimei, ar fi determinat aceste consecinte letale. Aceasta ipoteza a fost vehiculata si de martorul  S. M. care in declaratia sa de la fila 201 dosar, sustine ca punga de aer a airbag - ului din dreptul victimei a imprastiat un nor de praf, in interior, aceasta  fiind gasita pe bancheta din spate a autoturismului spre deosebire de cel din fata lui, care s-a deschis si a ramas intact. Aceasta imprejurare este neesentiala pentru ca airbag-ul este un sistem de protectie si nu toate autoturismele sunt dotate cu astfel de accesorii. Provocarea accidentului este factorul care a condus la coliziunea autovehiculelor si cauza impactului din care a rezultat  decesul victimei.  In rationamentul asertiunii apararii ar insemna, spre pilda, ca daca un sofer decedeaza pentru ca s-a lovit cu capul de bordul masinii in momentul cand i-a fost lovita  masina de un alt autovehicul care avea viteza, cauza rezultatului letal ar fi existenta acelei dotari . Cauza este viteza si nicidecum faptul ca in interiorul masinii exista accesorii care in momentul cand li se imprima energia cinetica provenita dintr-un  impact , creeaza anumite leziuni ce pot conduce chiar si la decesul celui lovit. Asa si in cazul de fata, cauza a fost producerea accidentului in sine,  intensitatea mare de lovire in impactul dintre cele doua autoturisme determinata de viteza mare cu care a condus inculpatul, peste limita legala , fapt ce a transmis o energie cinetica mare acelui corp metalic ce a lovit victima , leziunile respective provocandu-i moartea in contextul unui traumatism cervical complex generat de deceleratia brusca a autoturismului , fenomen rezultat de pe urma blocarii rotii care s-a datorat tot intensitatii de lovire a masinii victimei.
      S-a mai invocat de catre aparare si existenta cazului fortuit, motivat de imprevizibilitatea faptului franarii autoturismelor care rulau in coloana in fata autoturismului condus de inculpat precum si al efectului de derapaj al acestuia din urma. Cazul fortuit presupune cu necesitate interventia unei imprejurari straine de prevederea si vointa faptuitorului, exclusiva de orice culpa,  fara de care actiunea lui nu ar fi produs rezultatul socialmente periculos, iar imprevizibilitatea  sa fie una obiectiva si nu subiectiva. De genul acestor evenimente  au fost socotite ca fiind de exemplu : fenomenele  naturii ; unele cauze tehnice de  genul unui scurtcircuit, blocarea unui motor ;  stari maladive ale persoanei, o criza de epilepsie, lesin ; sau comportarea imprudenta a victimei.
      In cazul inculpatului nu s-a relevat interventia unei astfel de imprejurari ,iar franarea autoturismelor din coloana nu este un factor imprevizibil pentru ca in trafic, in mod obiectiv, aceasta manevra se utilizeaza in mod obisnuit. Derapajul invocat nu se constituie intr-o imprejurare distincta ce tine de fortuit , nefiind  o imprejurare distincta ci efectul mai multor factori :  viteza mare  de circulatie , decelerarea acesteia in mod brusc ,  in conditii  de  carosabil umed, fata de care culpa inculpatului subzista prin tot ceea ce s-a retinut mai sus.
     Prin urmare, inculpatul T. S. se face vinovat de savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev.de art.178 alin.2 C.penal, imprejurarea ca inculpatul a avut calitatea de conducator a unui vehicul cu tractiune mecanica atragand retinerea formei agravate a aliniatului 2, fapt pentru care va fi condamnat la pedeapsa de
 - 2 ani si 6 luni inchisoare  ,  a carei executare va fi suspendata conditionat conform art. 81, 82 alin.1 C. penal pe o durata de 4 ani si 6 luni.
     In temeiul art. 71 C.penal, se va aplica inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev.de art. 64 lit.a teza a II a ; lit.b si c C.penal, fapta savarsita fiind intr-o evidenta incompatibilitate cu exercitiul acestor drepturi ce implica functii de autoritate publica si dreptul de a conduce autovehicule, pedeapsa  a carei executare va fi , de asemenea ,  suspendata conditionat potrivit dispozitiilor  art. 71 alin.5 C.penal.
    La incadrarea in drept a faptei, stabilirea si individualizarea pedepsei aplicate s-au avut in vedere :
- continutul faptei care prezinta gravitate si pericol social concret ridicat intrucat a produs o urmare ireparabila – pierderea unei vieti omenesti ;
- imprejurarea ca inculpatul nu poseda antecedente penale , are loc de munca si este integrat in societate , dar si ca a avut o atitudine numai partiala de sinceritate ;
- limitele legale ale pedepsei ;
- celelalte criterii prev.la art. 72 C.penal.
   Asupra modului de executare, instanta a apreciat ca fata de lipsa antecedentelor penale si conduita buna avuta anterior de inculpat, scopul educativ al pedepsei poate fi atins si fara privarea acestuia de libertate, sens in care, s-a facut aplicatiunea art. 81 si 82 alin.1 C.penal, dispunandu-se suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
     Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.penal, referitoare la revocarea acestui beneficiu al suspendarii in cazul in care va mai comite alte infractiuni pe durata termenului de incercare stabilit.
     In ceea ce priveste latura civila a actiunii, instanta in baza art. 346 rap.la art.14 C.pr.penala, art.999 C.civil, apreciaza intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatului. Intrucat inculpatul a savarsit fapta in indeplinirea atributiilor de serviciu incredintate in fapt de conducerea firmei la care a fost angajat SC S. SRL Seica-Mica, sunt intrunite si conditiile art. 1000 alin.3 C.civil pentru angajarea raspunderii civile a comitentului pentru fapta prepusului, urmand ca inculpatul sa fie obligat la despagubiri civile in solidar cu partea responsabila civilmente mentionata.
      Instanta retine  ca fapta ilicita a inculpatului , savarsita din culpa sa exclusiva, a provocat , partilor civile P. M., sotia victimei ; P. P., Poczo  I., M. M. si Z. A., care sunt fiii respectiv fiicele victimei, un prejudiciu moral cert  constand in pierderea ireparabila a sotului respectiv tatalui lor, astfel ca sunt in drept sa primeasca daune morale de la inculpat.
 Avand in vedere insa  faptul ca , inainte de producerea acestui eveniment nefericit, numai sotia locuia impreuna cu victima, iar copiii au propriile lor familii, instanta apreciaza ca desi suferinta este aceeasi, partea civila P. M. este indreptatita  la despagubiri morale intr-un cuantum mult mai important , in compensarea a ceea ce a insemnat victima pentru partea civila,  in viata de zi cu zi, o prezenta si un sprijin permanent nu numai material ci si moral, sentimental.
    Asadar, instanta va obliga pe inculpat in solidar cu partea responsabila civilmente sa plateasca partii civile P. M., suma de 50.000 lei daune morale , iar celorlalte parti civile P. P., P. I., M. M. si Z. A., suma de cate 20.000 lei, cu acelasi titlu.
    Partile civile au mai pretins despagubiri civile si pentru daunele materiale pricinuite, estimate conform inscrisului de la fila 175 dosar, la suma de 40.000 lei , cheltuieli ocazionate de funeraliile victimei si suma de 7250 euro, contravaloarea autoturismului distrus.
     Din dovezile, constand in chitantele de la filele 56- 65 dosar, coroborate cu declaratiile martorilor  D. L. si B.  L. filele 219, 221 dosar, rezulta ca  partile civile au efectuat cheltuieli  directe in suma de  10.711,38 lei pentru organizarea a tot ceea ce inseamna funeralii de inmormantare si alte obiceiuri locale (cina, pomana, parastas). Aceasta suma se compune din suma de 493,33 lei – achizitii de alimente conform bonului de la fila 56 dosar ; 25 lei - taxa eliberare act deces conf. chitantei de la fila 58 dosar; suma de 3.345,52 lei - masa servita la pomana, conf. chitantei si facturii fiscale de la filele 58,63 dosar ; sumele de 2.700 lei ; 42,13 lei ; 62 lei; 26 lei; 20 lei ; 48 lei ;67, 40 lei;  432 lei ; 1500 lei, reprezentand   contravaloare alimente achizitionate – filele 59- 65  dosar ; si suma de 1950 lei, reprezentand contravaloarea serviciilor funerare conf. chitantei de la fila 61 dosar. Alimentele achizitionate si pentru care s-au prezentat chitante se prezuma ca au fost folosite la organizarea meselor de pomenire a victimei , martora D. confirmand ca s-au servit atat diferite feluri de mancare cat si bauturi, sucuri, dar si prajituri.
    La suma totala mentionata se cuvine a fi incluse si cheltuielile efectuate cu deplasarea din Spania , la inmormantarea victimei,  a partilor civile Z. A. si  P. M., conform dovezilor de la filele 66 si 69 dosar, biletele de avion insumand 962,88 euro , ceea ce in echivalent in lei la cursul oficial mediu de la data platii,  facut public de Banca Nationala a Romaniei inseamna 3222,37 lei ( cursul mediu pentru luna septembrie 2007 , fiind de 3,3466 lei ). In privinta celorlalte cheltuieli efectuate cu transportul cu avionul, se constata ca acestea privesc alte persoane decat mostenitorii legali ai victimei sau privesc deplasari diferite la o  data pentru care nu se poate stabili conexiunea cu ceea ce sotia victimei a organizat in pomenirea victimei ori chiar deplasari ale sotiei victimei in Spania, care au fost  apreciate de instanta ca exced drepturilor ce li se cuvin partilor civile,  motiv pentru care vor fi respinse. Nu s-au dovedit cheltuielile de 2800 lei pretins efectuate de partile civile cu transportul de la aeroportul Baneasa in localitatea Dumbraveni , nici faptul ca materialele de constructie evidentiate la fila 72 dosar au fost folosite pentru ridicarea monumentului funerar si nici faptul ca autoturismul avariat ar fi fost distrus complet nemaiputand fi utilizat. Asa dupa cum rezulta din procesul-verbal de cercetare la fata locului , fila 12 dosar, avariile inregistrate au constat in deteriorarea elementelor de constructie din fata ale autoturismului, iar plansele fotografice de la filele 20-26 dosar, confirma aceasta stare a autovehiculului. Partile civile nu au facut dovada cheltuielilor efectuate cu aceste reparatii si nici ca autoturismul nu mai poate fi pus in functiune determinat de producerea acestor avarii, asa incat solicitarea lor de a fi despagubite cu suma echivalenta pretului cu care a fost cumparat  initial autoturism este lipsita de  orice temei si ca atare, aceste pretentii banesti vor fi respinse.
     Hotararea este opozabila si asiguratorului SC A. SA. Dupa cum rezulta din mentiunea existenta pe verso-ul inscrisului de la fila 34 dosar, autoturismul  SB … apartinand partii responsabile civilmente SC S. SRL
Seica-Mica este asigurat  pentru raspundere civila auto RCA la societatea Astra SA, avand contract incheiat sub nr.000706318, polita de asigurare fiind valabila pana la data de 14.02.2008. Aceste imprejurari nu au fost contestate de niciuna dintre parti si nici asiguratorul, citat in cauza, nu a facut vreo opozitie in acest sens.
      Potrivit art.49 din Legea 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil. Rezulta deci ca raspunderea asiguratorului este o raspundere contractuala, angajata in baza contractului de asigurare incheiat cu asiguratul si nu o forma a raspunderii civile delictuale. In cazul daunelor produse prin accidente de autovehicule survenite in anul 2007, limitele despagubirii sunt cele prev .de art. 12 alin.3 din normele aprobate prin Ordinul nr.113133/28.11.2006 publicat in Monitorul Oficial nr. 977/2006. Potrivit art. 55 alin.1 din Legea 136/1995, despagubirile se platesc de catre asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite. In consecinta, fata de aceste dispozitii legale, nu se mai poate sustine ca raspunderea asiguratorului  are un caracter subsidiar fata de cea a asiguratului, cel dintai putand fi obligat direct la repararea prejudiciului, ca urmare a producerii riscului asigurat. De altfel, atunci cand Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit prin decizia nr. I din 28 martie 2005 asupra calitatii de asigurator a societatii de asigurare a retinut in considerentele deciziei , la ultimul paragraf , ca in cazul producerii unui accident de circulatie avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a incheiat contract de asigurare obligatorie de raspundere civila, coexista raspunderea civila delictuala, bazata pe art. 998 C. civil , a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele pagubitoare, cu raspunderea contractuala a asiguratorului , intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea 136/1995.
    Mai mult, finalitatea asigurarii in conditiile in care ea este si obligatorie nu poate fi alta decat aceea de a asigura cu precadere si prisosinta plata despagubirilor mai inainte de urmarirea oricarei alte persoane. Mecanismul asigurarilor presupune ca la producerea riscului asigurat , asiguratorul sa plateasca despagubirile aferente.
     Pentru aceste considerente, instanta va obliga  si pe asiguratorul SC Astra SA, in limita riscului asigurat , la plata despagubirilor retinute in prezenta hotarare.
     In baza art. 191 C.pr.penala, inculpatul va fi obligat in solidar cu partea responsabila civilmente  sa plateasca statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare, iar in baza art. 193 alin.1 si 4 C.pr.penala, aceleasi parti vor fi obligate sa plateasca partii civile P. M., suma de 3500 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat justificat cu chitantele de la filele 214, 215 dosar.