Dosar nr. 89/257/2008
R O M A N I A

JUDECATORIA MEDIAS
SECTIE GENERALA

SENTINTA CIVILA Nr. 2017
Sedinta publica de la 24 Septembrie 2008

Constata ca prin actiunea civila inregistrata la instanta la data de 21.11.2006 reclamanta D. E. cheama in judecata pe paratii M. M., V. E., D. I., D. R., C. M. L. si C. A., solicitand:
Sa se dispuna anularea partiala a certificatului succesoral nr. 41/21.05.2004 eliberat de notar public N. A. C. din Medias, str. C. Coposu nr. 1, dupa cum urmeaza:
a)la punctul b) Bunuri imobile, cu referire la imobilul situat in Mosna – intravilan – inscris in CF nr. , nr. top , compus din casa si loc de casa in suprafata de 1080 mp, se va mentiona ca face parte din masa succesorala doar cota de ½ din acest imobil, cealalta cota de ½ fiind proprietatea sa in conformitate cu prezumtia din C fam., art. 30;
b) in masa succesorala sa se mentioneze ca intra doar cota de ½ din imobil, din care ei reclamantei ii revine cota de 4/16 parti, iar paratilor cota de 3/16 parti, ceea ce corespunde in cartea funciara a acestui imobil cu cota de 20/32 parti pentru ea reclamanta si cate 3/32 parti pentru paratii M. M., V. E., D. I. si D. R.;
c)eliberarea unui nou certificat succesoral cu indreptarea de la pct.a de mai sus.
Sa se dispuna anularea partiala a contractului de vanzare cumparare autentificat prin incheierea nr. 719/21 mai 2004 de notar N. A. C., incheiat intre paratii M. M., V. E., D. I. si D. R., in calitate de vanzatori, si paratii C. M. L. si C. A., in calitate de cumparatori, pentru partea din imobil vanduta, care in fapt este bunul sau personal, urmand sa ramana valabila vanzarea doar pentru cota de 12/32 parti, respectiv ,masa succesorala lasata de defunctul sau sot, tatal paratilor vanzatori, conform petitului 1, pct. a de mai sus;
Sa se dispuna intabularea pe numele sau doar a cotei de 12/32 parti, cota sa de 8/32 parti fiind deja vanduta paratului D. I., iar pe numele paratilor C. M. si A. cota de 12/32 parti;
Sa se dispuna obligarea paratilor C. M. si A. la plata sumei de 82.000.000 lei (8.200 lei noi) reprezentand cheltuieli facute pentru intretinere, spitalizare, etc. pe perioada scursa intre data incheierii contractului de intretinere autentificat sub nr. 707/21 mai 2004 si reziliat prin conventia autentica nr. 1511/12.10.2006, respectiv pentru 24 luni (3.000.000 lei/luna) si 10.500.000 lei cheltuieli ocazionate cu spitalizarile in acelasi interval de timp.
Solicita cheltuieli de judecata.
In motivare arata ca la dezbaterea succesiunii dupa fostul sau sot, D. R., decedat la 14 ianuarie 2002, fiind in varsta si bolnava a lasat in sarcina paratilor sa se ocupe de succesiune, ea semnand doar certificatul succesoral, dar recent a constatat ca acest certificat contine o grava eroare pentru ca, fiind construit de ea impreuna cu sotul in timpul casatoriei, in baza dispozitiilor art. 30 Cod familie acesta ii revine in cota de ½, urmand ca obiectul masei succesorale sa-l formeze doar diferenta de ½.
Mai arata ca paratii M. M., V. E., D. I. si D. R. si-au vandut cotele lor de proprietate obtinute in baza certificatului de mostenitor emis nelegal, situatie in care se impune anularea partiala a contractului de vanzare cumparare si modificarea cotelor in cartea funciara.
In fine, mai arata ca paratii C. M. si A. au beneficiat de rezultatele contractului de intretinere, fara insa sa-si indeplineasca obligatiile corespunzatoare, respectiv intretinere si alte servicii echivalente, desi s-au obligat de buna voie, situatie in care trebuie sa plateasca sumele solicitate, altfel s-ar imbogati fara justa cauza.
In drept se invoca dispozitiile art. 30 Cod fam., art. 650 si urm. Cod civil, art. 88 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, art. 969 Cod civil.
Prin intampinare (fila 40 dosar 2534/257/2006) paratii C. M. L. si C. A. solicita respingerea actiunii reclamantei si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
In sustinerea intampinarii arata ca certificatul de mostenitor a fost eliberat in baza declaratiilor partilor, respectiv a mostenitorilor defunctului D. R., date in fata notarului public, precum si in baza extrasului de carte funciara, din care rezulta ca unicul proprietar al imobilului este defunctul, si pe baza caruia s-a stabilit si masa succesorala, situatie in care certificatul de mostenitor are putere de lege intre partile care au participat la dezbaterea succesiunii si poate fi anulat doar pentru vicierea consimtamantului. Mai arta ca chiar daca in mod ipotetic bunul cuprins in masa succesorala ar fi fost bun comun al sotilor, in cauza a avut loc un partaj voluntar asupra imobilului, partaj facut intre reclamanta si ceilalti coproprietari in calitate de mostenitori ai defunctului, stabilind de comun acord cotele de proprietate ce revin fiecaruia dintre descendenti.
In ce priveste contractul de vanzare cumparare considera ca acesta a fost in mod legal incheiat, ei fiind dobanditori de buna credinta si cu titlu oneros, iar in ce priveste restituirea intretinerii, datorita caracterului aleatoriu al contractului, care produce efecte doar pentru viitor, contract ce a fost de comun acord reziliat, aceasta este inadmisibila.
In drept invoca dispozitiile art. 115 Cod pr. civila.
Prin cerere reconventionala paratii C. M. L. si C. A. solicita in contradictoriu cu D. E., D. I. si D. M.:
Sa se constate ca la imobilul inscris in Cf  Mosna, nr. top 615/27, compus din 4 camere, baie, bucatarie, situat administrativ in Mosna nr. 345, au facut urmatoarele investitii: geam termopan, zugravit imobilul exterior si interior, curent, soba teracota, usa interior, acoperis, coame si hornuri, poarta, investitii in valoare de 83.500.000 lei;
Sa se dispuna sistarea starii de indiviziune asupra imobilului prin atribuirea catre ei reclamantii reconventionali, cu obligatia de a plati sulte paratilor D. I. si D. M., dupa scaderea investitiilor;
Sa se dispuna nulitatea absoluta partiala a contractului de intretinere incheiat intre D. E., D. I. si D. M. cu privire la instituirea dreptului de uzufruct viager asupra cotei de 4/16 parti din imobil si pe cale de consecinta sa se dispuna radierea dreptului de uzufruct din CF ……….
Solicita si cheltuieli de judecata.
In motivarea arata ca in urma dobandirii dreptului de proprietate in baza contractului de vanzare cumparare si a contractului de intretinere au efectuat investitii la imobil, iar fata de imprejurarea ca detin cota de 12/16 parti din imobil, la care se adauga investitiile, se considera indreptatiti ca lor sa le fie atribuit in intregime imobilul, iar in ce priveste dreptul de uzufruct, considera ca intrucat nu si-au dat acordul la constituirea lui, contractul de intretinere este lovit de nulitate absoluta sub acest aspect.
Prin intampinare la cererea reconventionala, reclamanta/parata reconventionala D. E. considera ca fata de paratii D. I. si D. M. nu se poate formula cerere reconventionala, avand in vedere dispozitiile art. 119 Cod pr. civila, potrivit caruia doar paratii pot face o asemenea cerere daca au la randul lor pretentii fata de reclamanti, paratii fata de parati neputand formula o astfel de cerere. Recunoaste ca paratii C. au efectuat la imobil investitii constand in geam termopan, zugravit, montat prize (curentul fiind introdus), o soba de teracota, o usa, pus cca. 20 laturi la acoperis, montat cca. 40 coame, reparat hornul, vopsit poarta, dar contesta valorile indicate de reclamantii reconventionali. Este de acord cu sistarea starii de indiviziune, dar cu luarea in considerare a cotelor ce le revin dupa admiterea actiunii principale, si se opune ca imobilul sa fie atribuit reclamantilor reconventionali, acesta urmand sa-i fie ei atribuit intrucat nu are un alt imobil in proprietate. Mai arata ca nu se opune ca imobilul sa fie atribuit paratilor D. I. si M., daca acestia vor solicita, si se opune la admiterea cererii privind anularea partiala a contractului de intretinere incheiat cu sotii D. I. si M., cu privire la uzufructul pentru cota de 4/16 parti din imobil, din considerentele aratate in actiunea principala, respectiv aceea ca in masa succesorala dupa defunct intra doar cota de ½ din imobil.
In drept invoca dispozitiile art. 115, 132 Cod pr. civila.
D. I. formuleaza si el cerere de atribuire a imobilului (fila 72 dosar), avandu-se in vedere ca detine o cota de proprietate in baza contractului de intretinere incheiat cu reclamanta.
Paratii D. I., M. M. si V. E. sunt de acord cu actiunea reclamantei.
Paratul D. R. se opune actiunii.
Prin notele de sedinta depuse la instanta la data de 19 martie 2007 paratii/reclamanti reconventionali C. M. si A invoca, intre altele, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei  in ce priveste capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare cumparare incheiat de ei cu ceilalti parati, aratand ca pentru vicii de consimtamant pot cere anularea contractului doar partile contractante, ori reclamanta nu este parte in contract. De asemenea, invoca exceptia inadmisibilitatii petitului privind anularea certificatului de mostenitor si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a cere anularea acestui certificat, aratand ca atata vreme cat reclamanta nu are calitate procesuala sa ceara anularea contractului de vanzare cumparare, actiunea sa privind anularea certificatului de mostenitor este lipsita de interes atata vreme cat nu mai este proprietara imobilului.
In fine, paratii/reclamanti reconventionali mai invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale active sau pasive a reclamantei fata de cererea de atribuire a imobilului, atata vreme cat nu mai detine vreo cota de proprietate din acest imobil.
Prin notele de sedinta depuse in instanta (filele 98,99 dosar 2534/257/2008) reclamanta invoca nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor, care cuprinde in masa succesorala  si cota sa de proprietate prezumata de art. 30 Cod fam., in urma actiunii paratilor, care au determinat-o sa semneze certificatul de mostenitor.
Prin incheierea civila din 20 martie 2008 instanta a dispus disjungerea actiunii principale de cererea reconventionala formulata de paratii C. si formarea unui nou dosar avand ca obiect iesirea din indiviziune, iar prin incheierea civila din 3 aprilie 2007 a dispus suspendarea acestei actiuni pana la solutionarea irevocabila a actiunii principale.
Prin sentinta civila nr.1015/27.03.2007 actiunea reclamantei a fost respinsa, iar prin decizia civila nr. 710/22.10.2007 a Tribunalului Sibiu s-a dispus casarea acestei sentinte si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
Din considerentele deciziei de casare se retine ca prima instanta nu a retinut-o ca parte pe parata D. M. si in mod gresit a disjuns cererea reconventionala de actiunea principala, fata de imprejurarea ca reclamanta a solicitat si atribuirea imobilului, cerere ce nu se putea solutiona fara a se solutiona si cererea reconventionala. Dispune ca instanta de fond sa conexeze cele doua dosare si sa le solutioneze impreuna.
La reluarea judecatii dupa casare instanta a dispus conexarea dosarului nr. 1007/257/2007 la dosarul nou format in urma casarii cu trimitere, respectiv 89/257/RJ/2008.
Avand de solutionat mai intai exceptiile invocate de catre paratii C., instanta se va pronunta in sensul respingerii lor pentru cele ce urmeaza:
Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de  a cere anularea certificatului de mostenitor, motivat de faptul ca reclamanta convenind cu paratii asupra masei succesorale nu mai poate cere anularea certificatului decat cu privire la celelalte mentiuni din certificat (a se vedea fila 112 dosar, verso), instanta o gaseste neintemeiata pentru ca, asa cum este de observat, temeiul actiunii reclamantei este tocmai anularea in parte a certificatului de mostenitor pe considerentul ca vointa i-a fost viciata atunci cand s-a convenit asupra masei succesorale. Ori, privita ca legatura intre persoana celui care reclama un drept si titularul dreptului subiectiv dedus judecatii, calitatea procesuala activa a reclamantei este pe deplin dovedita. Reclamanta a invocat faptul ca i s-a incalcat dreptul sau de proprietate prin includerea acestui drept in succesiunea dupa defunctul sau sot, ceea ce o legitimeaza ca persoana indreptatita sa reclame incalcarea acestui drept, urmand ca pe fond instanta sa verifice daca i-a fost sau nu incalcat dreptul, ori daca de comun acord cu ceilalti mostenitor a convenit ca masa succesorala sa fie cea aratata in acest certificat.
Nici cea de-a doua exceptie, respectiv a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a cere anularea contractului de vanzare cumparare incheiat intre paratii C. si ceilalti parati nu este intemeiata, daca se are in vedere ca reclamanta a solicitat sa se constate, intre altele, si nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor, ceea ce ar putea atrage si nulitatea actelor subsecvente, avandu-se in vedere ca toate actele s-au incheiat in acelasi loc si la aceeasi data.
Ce-a de-a treia exceptie, respectiv a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a cere sistarea de indiviziune asupra imobilului, motivat de faptul ca aceasta nu mai detine nici o cota din acest imobil, este si ea neintemeiata daca se are in vedere ca prin celelalte petite ale actiunii reclamanta tinde sa-si redobandeasca dreptul de proprietate, drept care, in eventualitatea in care si l-ar recastiga, ar legitima-o sa solicite si sistarea indiviziunii.
In fine si ultima exceptie, aceea a lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantei in actiunea de sistare a indiviziunii, este neintemeiata din aceleasi considerente. De altfel, ridicarea acestei exceptii de catre paratii/reclamanti reconventionali C. este absurda cata vreme acestia nu au chemat-o in judecata pe reclamanta prin cererea reconventionala pentru sistarea indiviziunii, ci doar pentru radierea dreptului de uzufruct.
Examinand in fond cauza instanta retine:
In fapt, dupa decesul sotului sau, D. R., decedat la 14.01.2002, reclamanta, in calitate de sotie supravietuitoare, si paratii M. M., V. E., D. I. si D. R., in calitate de fii, s-au prezentat la notarul public unde au cerut eliberarea certificatului de mostenitor. Au prezenta notarului extrasul de carte funciara din care rezulta ca defunctul este in intregime proprietarul imobilului inscris in CF nr.  Mosna, nr. top 6015/27 loc de casa cu casa de locuit in suprafata de 1080 mp, dobandit cu titlu de improprietarire si construire (fila 9 dosar 2534/257/2006), extrasul de CF nr. … Mosna, din care rezulta ca defunctul este proprietarul cotei de 1/8 din imobilul cu nr. top 6046/1/9/1/2, precum si titlul de proprietate nr. 339/42/05.07.1994 emis de Comisia judeteana Sibiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, din care rezulta ca defunctul este proprietarul suprafetei de 4 ha si 6100 mp teren agricol (filele 50, 51, 54 si 55 dosar 2534/257/2006).
Prin incheierea finala data in sedinta din 21.05.2004 (fila 63 dosar 2534/257/2006) notarul public a stabilit mostenitorii si bunurile ce intra in masa succesorala, incheiere semnata de toti mostenitorii fara nici o obiectie, toti acceptand ca masa succesorala se compune din: in intregime imobilul inscris in CF nr. 3486 Mosna, nr. top 6015/27 loc de casa cu casa de locuit in suprafata de 1080 mp, cota de 1/8 din imobilul inscris in CF 3523 Mosna si suprafata de 4 ha si 6100 mp teren agricol inscrisa in titlul de proprietate.
Ca urmare, notarul public elibereaza Certificatul de mostenitor nr. 41/21.05.2004 (fila 11 dosar 2534/257/2006) in care se constata calitatea de mostenitor a reclamantei, ca sotie supravietuitoare, pentru cota de 4/16 parti din masa succesorala si calitatea de mostenitori a paratilor M. M., V. E., D. I. si D. R., in calitate de fii, cotele lor succesorale fiind de cate 3/16 parti pentru fiecare.
In aceeasi zi, concomitent cu eliberarea certificatului de mostenitor, intre reclamanta si paratii C. M. L. si C. A. se incheie un contract de intretinere, autentificat sub nr. 707/21 mai 2004 (fila 13 dosar 2534/257/2006)), prin care reclamanta transmitea celor doi parati cota sa de 4/16 parti din imobilul inscris in CF … contra intretinerii pentru tot restul vietii.
Tot in aceeasi zi, intre paratii  M. M., V. E., D. I. si D. R., in calitate de vanzatori, si paratii C. M. L. si C. A., in calitate de cumparatori, se incheie contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 715/21 mai 2004 pentru cota de 12/16 parti din acelasi imobil ( cate 3/16 parti fiecare), paratii C. devenind astfel proprietarii intregului imobil.
Contractul de intretinere incheiat intre reclamanta si paratii C. se reziliaza de comun acord prin actul autentificat sub nr. 1511/12.10.2006 (fila 14 dosar 2534/257/2006) partile declarand ca odata cu rezilierea contractului de intretinere inceteaza orice fel de obligatii dintre ei.
Pentru cota sa de 4/16 parti din imobil, redobandita in urma rezilierii contractului de intretinere incheiat cu paratii C., reclamanta incheie un nou contract de intretinere cu paratii D. I. si D. M. (fila 15  dosar 2534/257/2006), contract in baza caruia reclamanta isi pastreaza dreptul de uzufruct viager asupra cotei de 4/16 parti.
Astfel, in prezent proprietarii imobilului inscris in CF . Mosna  sunt paratii C. M. L. si C. A. pentru cota de 12/16 parti, paratii D. I. si D. M. cota de 4/16 parti, doar nuda proprietate, iar reclamanta detine dreptul de uzufruct viager pentru cota de 4/16 parti aferenta proprietatii transmise paratilor D. I. si D. M.
Din probele administrate in cauza nu rezulta in vreun fel ca reclamanta ar fi fost in necunostinta de cauza la eliberarea certificatului de mostenitor si nici atunci cand a incheiat contractul de intretinere cu paratii C..
In primul rand exista prezumtia rezonabila ca atunci cand s-a intocmit incheierea finala si certificatul de mostenitor notarul public a adus la cunostinta mostenitorilor calitatile lor, cotele pe care ei le detin si compunerea masei succesorale. Ca o consecinta, nici unul dintre ei nu a contesta in vreun fel aceste acte.
De asemenea, este tot rezonabil a se prezuma ca la incheierea celor doua contracte (contractul de intretinere dintre reclamanta si paratii C. si contractul de vanzare cumparare dintre paratii paratilor M. M., V. E., D. I., pe de o parte, si paratii C., pe de alta parte) din nou partile contractante au luat cunostinta despre cotele ce se instraineaza, de vreme ce la sfarsitul fiecarui act se precizeaza ca dupa ce au citit actul  si au luat cunostinta de continutul acestuia au consimtit la autentificarea lui si au semnat toate exemplarele.
Prin urmare, fiind vorba de acte autentice, reclamanta si cei trei parati nu mai pot pretinde ca nu au stiut ce semneaza, cu atat mai mult cu cat extrasul de carte funciara prezentat notarului public atesta ca asupra imobilului inscris in CF …. Mosna este in intregime proprietar defunctul D. R..
Probele administrate in cauza demonstreaza ca imobilul constructie inscris in CF … Mosna a fost ridicat de catre reclamanta si sotul sau, terenul fiind proprietatea exclusiva a acestuia din improprietarire, dar  daca avem in vedere ca reclamanta, in schimbul cotei de 4/16 parti din imobil, obtinea intretinerea pe tot restul vietii, iar paratii  M. M., V. E., D. I. si D. R. reuseau sa obtina cu anticipatie o parte de averea mamei lor, putem concluziona, si aceasta este convingerea instantei, ca la eliberarea certificatului de mostenitor toti succesorii au convenit ca masa succesorala sa ramana cea atestata de actele depuse, extrase Cf si titlu de proprietate, evitand in acest fel incheierea unor noi acte si cheltuielile aferente unor astfel de acte.
Este adevarat ca  paratii M. M., V. E., D. I. au fost de acord cu admiterea actiunii reclamantei, acestia fiind direct interesati in readucerea in patrimoniul acesteia a unei cote cat mai mari din imobil, si doar paratul D. R. s-a opus acestei actiuni, si el interesat ca ceilalti doi parati, fiica si ginerele sau, sa nu piarda proprietatea, dar de vreme ce intre mostenitori a intervenit o conventie privind compunerea masei succesorale ea capata putere de lege si trebuie executata cu buna credinta, chiar daca reclamanta, in urma rezilierii contractului de intretinere, s-a vazut doar cu 4/16 parti din imobil.
Faptul ca martorii audiati la filele 65 si 77 dosar au declarat ca reclamanta le-ar fi spus ca s-a inteles cu copiii inainte de a merge la notar ca jumatate din imobil sa-i ramana ei, pe care apoi sa o instraineze cu titlu de intretinere, nu face dovada vreunui viciu de consimtamant la incheierea actelor succesorale ori a contractelor de instrainare, cata vreme in fata notarului acestia s-au inteles altfel.
Nu exista nici alte dovezi care sa duca la concluzia ca reclamantei i-a fost viciat consimtamantul, precum eroarea, dolul, violenta sau lipsa discernamantului, si nici nu poate fi vorba de nulitatea absoluta a actelor succesorale si a celorlalte contracte, neexistand nici unul din motivele care duc la nulitatea absoluta, precum lipsa consimtamantului, a obiectului, a cauzei actului juridic, a formei actului juridic etc.
In fine, batranetea, ca etapa finala din viata unei fiinte, caracterizata prin diminuarea treptata a functiilor fiziologice, invocata de reclamanta ca motiv de viciere a consimtamantului, nu reprezinta in sine o conditie de apreciere a discernamantului unei persoane, cata vreme printr-un act medical de specialitate nu se va fi stabilit nivelul discernamantului.
Raportat la cele expuse instanta gaseste actiunea reclamantei neintemeiata sub toate capetele sale de cerere si urmeaza a se pronunta in sensul respingerii ei, cererea de atribuire a imobilului fiind lipsita de obiect cata vreme actiunea in redobandirea dreptului de proprietate a fost respinsa, iar reclamanta nu mai are calitatea de coproprietar.
In legatura cu petitul privind obligarea paratilor C. la plata sumei de 82.000.000 lei reprezentand cheltuieli facute cu intretinerea, este de observat ca prin conventia de reziliere (fila 14 dosar 2534/257/2006),  reclamanta si cei doi parati au declarat ca odata cu rezilierea contractului inceteaza orice fel de obligatii intre ei, iar martora audiata la fila 77 dosar a declarat ca reclamanta a acceptat sa se intretina singura pentru ca vroia sa o ajute pe nepoata sa C. A.. Prin urmare, si aceasta cerere s-a dovedit a fi nefondata pentru ca o conventie legal incheiata are putere de lege intre parti si nu da dreptul a se reveni asupra ei.
Cat priveste cererea reconventionala, prin recunoasterea reclamantei si prin declaratiile martorilor audiati la filele 43, 44 si 76 dosar s-a dovedit ca reclamantii reconventionali C. M. L. si C. A. au efectuat la imobil investitii privind reparatii la acoperis, unde au schimbat lati si tigle, au intarit coamele cu mortar, au zugravit casa in exterior, au pus un geam termopan si o usa in interior, au ridicat o soba de teracota, au inlocuit o parte din tencuiala din interior, au refacut instalatia electrica cu materiale noi la doua camere si hol, precum si partea de iluminat exterior, incepand cu sursa de alimentare, prize, doze, intrerupatoare, tablou de forta, sigurante automate, investitii evaluate de expert la valoarea de 6.200 lei. Ca urmare, aceste investitii urmeaza a fi scazute din valoarea totala a imobilului.
Intrucat reclamantii reconventionali detin cota de 12/16 parti din imobil, iar potrivit dispozitiilor art. 728 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, in temeiul dispozitiilor art. 6731 si urmatoarele se va admite cererea reconventionala cu privire la acest petit si se va dispune sistarea indiviziunii asupra imobilului inscris in CF … Mosna, nr. top 6015/27 loc de casa cu casa de locuit in suprafata de 1080 mp, prin atribuirea in intregime catre reclamantii reconventionali C. M. L. si C. A.
Prin raportul de expertiza tehnica ordonat in cauza s-a stabilit ca valoarea de circulatie a imobilului este de 106.404 lei, iar valoarea investitiilor efectuate de reclamantii reconventionali este de 6.200 lei, rezultand o valoare de impartit de 100.204 lei (106.404 – 6.200).
Ca urmare, in baza dispozitiilor art. 67310 alin. 4 Cod pr. civila reclamantii reconventionali C. M. L. si C. A. vor fi obligati sa plateasca paratilor D. I. si D. M., in termen de trei luni, suma de 25.051 lei, ce reprezinta valoarea din imobil pentru cota lor de proprietate de 4/16 parti atribuita celor dintai.
In ce priveste petitul reclamantilor reconventionali de constatare a nulitatii absolute partiale a contractului de intretinere incheiat intre D E. si D. I. si M. cu privire la instituirea dreptului de uzufruct viager pentru cota de 4/16 parti din imobil si, ca o consecinta, radierea acestui drept din cartea funciara, instanta il gaseste neintemeiat si se va pronunta in sensul respingerii lui.
Dreptul de uzufruct este un drept real, care confera titularului posesia si folosinta asupra bunului apartinand altuia, precum si posibilitatea exercitarii acestui drept in aceleasi conditii ca si proprietarul, cu indatorirea de a conserva bunul. Atunci cand el este viager se stinge doar la moartea uzufructuarului sau la renuntarea acestuia la dreptul sau.
Prin dobandirea proprietatii asupra intregului imobil reclamantii reconventionali vor trebui sa accepte orice sarcina impusa imobilului si despre care aveau cunostinta la data la care au cerut sa le fie lor atribuit. Obligatia de a respecta dreptul de uzufruct revine oricarui proprietar, indiferent ca el este cel cu acordul caruia s-a instituit dreptul de uzufruct sau ca a dobandit proprietatea in baza unui act ulterior.
Instituirea dreptului de uzufruct pentru reclamanta s-a facut prin contractul de intretinere incheiat intre aceasta si paratii D. I. si D. M., cu prilejul transmiterii dreptului de proprietate pentru cota sa de 4/16 parti, contract la care reclamantii reconventionali nu trebuiau sa-si dea consimtamantul si, ca urmare, nu poate fi vorba de nulitatea absoluta a contractului pentru lipsa de consimtamant.
Este adevarat ca instituirea unui uzufruct pentru o cota din imobil creeaza dificultati in exercitarea acestui drept, dar partile vor putea sa stabileasca de comun acord limitele exercitarii lui, iar daca nu se vor intelege vor putea apela la instanta de judecata.
Intrucat imobilul a fost atribuit reclamantilor reconventionali, care detineau o cota mai mare, cererea de atribuire formulata de catre paratul D. I. va fi respinsa. Paratul D. I. nu a justificat vreun interes special pentru atribuirea imobilului, spre deosebire de reclamantii reconventionali care au cumparat imobilul in scopul de a-l locui, neavand o alta locuinta in proprietate.